Întrebare: Din nefericire, o persoană implicată în educaţia integrală nu primeşte o viziune globală imediat. Pe de o parte, ea are un grup care nu poate să o schimbe imediat, pe de altă parte, există lumea exterioară care dictează regulile ei. Ce poate face într-o astfel de situaţie?

Răspuns: Lumea noastră nu a dictat reguli care contrazic metoda integrală. O persoană se realizează în deplină siguranţă în educaţia integrală. În lumea noastră, există numeroase exerciţii care relaxează o persoană, o formează, îi lărgesc sau îngustează orizonturile, în conformitate cu ceea ce este proiectată fiecare metodă.

Noi nu prezentăm şi nu comparăm contrariile, dimpotrivă, noi spunem că lumea noastră este bună şi nu trebuie să aşteptăm ca ea să se deterioreze. Este necesar doar să includem în ea o forţă suplimentară şi apoi va deveni chiar mai minunată, o putem gestiona.

Mereu am avansat sub influenţa unei atracţii care a fost egoistă. Egoismul ne loveşte din spate ca un bici şi ne-am dezvoltat. Acum, o nouă forţă începe să apară, care este altruistă şi, prin urmare, am pierdut controlul, am pierdut reperele în această lume deoarece, conform noii structuri interne, nu suntem deloc adaptaţi la ceea ce este descoperit în lume.

Noi propunem metoda de conştientizare, metoda pentru a descoperi acest sistem de forţe care ne conduce, în scopul de a găsi reperele noastre în noua noastră lume, de a înţelege unde suntem, unde este acest sistem, cum putem să ne integrăm în acesta şi să ne asigurăm viitorul.

Din kab.tv, “O lume integrală”, 26.10.2013

Filed under: Educatie integrala, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Existe nişte măsurători sau revelaţii care să ne arate puritatea intenţiilor noastre?

Răspuns: Adevăratele tale intenţii nu sunt cunoscute, nici măcar ţie, iar alţii cu siguranţă nu le cunosc. Astfel, înţelepciunea Cabala se numeşte înţelepciunea ascunsă, partea interioară a lumii, deoarece ea vorbeşte despre ceva ce nu este revelat în lumea noastră.

Cum putem să ne determinăm intenţiile? Încearcă să faci totul în grup, cu intenţii bune şi, gradual, vei începe să simţi cum îi minţi pe ceilalţi şi pe tine însuţi, şi te vei bucura de asta, pentru că este revelarea adevărului.

Mai mult, asta îţi spune că nu numai că ai avut şi anterior intenţii rele, iar acum se descoperă adevărată lor esenţă, dar şi în viitor ele vor rămâne la fel. Aşadar, ce este de făcut? Trebuie să cerem să avem intenţii bune.

Astfel, începem să facem acţiuni bune pentru grup, încercăm să muncim cu intenţia corectă. Ca rezultat, ajungi la concluzia că tot ce faci este în propriul interes.

Acesta este rezultatul corect, descoperi adevărul. Şi chiar dacă nu te simţi confortabil, trebuie să îi mulţumeşti Creatorului şi să ceri ca de acum El să îţi dea oportunitatea să faci lucrurile corect. Apoi, ţi se dă intenţia corectă.

Data viitoare când faci ceva pentru grup, ţi se va arăta din nou că ai avut o intenţie greşită şi, din nou, la fel, avansezi. În această avansare în cicluri, descoperi constant în tine incorectitudinea intenţiilor, dar le descoperi de fiecare dată la un alt nivel.

Desigur, nu este o situaţie plăcută. Totuşi, datorită sprijinului general, prin inspiraţia comună, prin înţelegerea că numai aşa avansăm, vei vedea că aceasta este o minunată bătălie internă. În final, din toate aceste senzaţii conflictuale, omul începe să se înţeleagă, să înţeleagă lumea şi să îl înţeleagă pe Creator.

Din Congresul virtual de la Mosova 12/13/13, Lecţia 2

Filed under: Intentie, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica | Add Comment/Ask Question→

Scopul nostru este de a atinge echivalenţa de formă şi armonia cu Lumina, în alte cuvinte de a realiza completarea corecţiei, către iubire eternă şi dăruire. Această stare necesită ca noi să fim conştienţi, să simţim asta şi să ne creştem toate caracteristicile necesare pentru a înţelege ce ne lipseşte ca să semănăm Luminii, prin ce schimbări interioare trebuie să trecem.

Adică, toată muncă noastră constă în a înţelege ce simt acum şi ce voi simţi în starea corectată. În fiecare stare, eu trebuie să reacţionez ca şi Lumina.

În fiecare moment al vieţii mele, trebuie să tânjesc după echilibrul cu ea, adică la echivalenţa de formă. Pentru asta, mai întâi, este necesar să fiu conştient de proprietăţile Luminii. Totuşi, în acest timp, noi suntem în ascundere şi nu simţim Lumina, atâta timp cât nu am ajuns la echivalenţă de formă cu ea. Cum putem să ne asemănam Luminii, dacă nu o simţim?
Aici ne salvează o condiţie care a fost creată special pentru noi: această lume. Este o minune care nu există în nicio altă lume. Aici, în această lume, chiar dacă sunt complet spart, complet opus Luminii, în ciuda a tot, am posibilitatea să descopăr dorinţe care, ca şi mine, caută echivalenţa cu Lumina. Ca şi mine, acestea primesc aspiraţia de Sus, această picătură de spermă, acest „punct în inimă”, fără de care această aspiraţie nu ar fi trezită.

Din acel moment, putem deja să începem cu acţiuni similare cu cele ale Luminii. Adică, atunci când interacţionăm unul cu celălalt, putem crea din noi înşine un exemplu a ceea ce se numeşte o acţiune a Luminii: dăruire, iubire, ajutor reciproc, cooperare reciprocă şi trezire. Avem oportunitatea să facem acele acţiuni pe care le face Lumina, pentru a ne încălzi pe fiecare un pic, a ne agita, adică a trezi dorinţa şi invidia în prieteni.

În loc de Lumină, de Creator, primim un grup. Creatorul îndreaptă omul către o soartă bună şi îi spune: „Ia-o!” În alte cuvinte, El ne duce într-un laborator, ne pune într-un model prin care avansăm cu ajutorul prietenilor, în ciuda stării sparte, ruinate. Creatorul te duce la ei, iar acum tu începi să acţionezi.

Restul depinde de tine, de maniera în care faci munca şi te relaţionezi la grup ca şi la Creatorul care îţi dăruieşte totul. Atunci când începi dialogul, munca reciprocă, cu grupul, vei începe să clarifici cum te influenţează grupul şi cum influenţezi tu grupul. Apoi, este posibil să vă ridicaţi împreună.

Aşadar, trebuie să atingem o stare care se numeşte Arvut (garanţie reciprocă), care asigură ajutor reciproc şi influenţa reciprocă pentru fiecare membru al grupului. Ne prezentăm în faţa fiecărui prieten ca dăruirea din partea Luminii, ca şi Creatorul, iar el trebuie să reacţioneze ca şi creatura care vrea să se corecteze şi să semene cu Lumina.

În alte cuvinte, fiecare vrea să se identifice cu grupul, să fie conectat, să adere la el, să devină un singur om cu o singură inimă, cu o singură minte. Adică, trebuie să mă topesc total în prieteni, astfel încât să nu rămână nimic din mine. Vreau să mă scufund în grup. Asta trebuie să facă fiecare şi, prin asta, toată lumea ajută pe toată lumea.

Ca rezultat, după ultima picătură de efort, devenim cu adevărat un singur om cu o singură inimă. Această picătură este la fel ca ultima muşcătură pe care o înghiţim la o masă, după care ajungem la saţietate şi simţim că ne-am umplut. În acest fel, completăm întreaga HaVaYaH, cele zece Sefirot. Vedeţi, numai ultima fază, Malchut de Malchut, simte, înţelege şi ştie cu cine are de a face, cum şi de ce trebuie să se comporte aşa, cum este construită, cum este construit Creatorul şi ce trebuie să facă ca răspuns dacă primeşte totul de la El: atât Lumina cât şi dorinţa.

Aşadar Arvut este prima etapă – conexiunea într-un singur întreg – şi pare că nu este nimic mai mult. Totuşi, înţelegem că, între timp, acestea sunt doar cuvinte, aşa cum este spus: „sfârşitul acţiunii este în gândul iniţial.” În gânduri, vrem deja să atingem realizarea finală, dar trebuie să mergem pe un drum care poate fi lung. Vedeţi, eu trebuie să mă construiesc singur şi numai aşa îl voi recunoaşte pe Creator.

Totul este creat de Sus într-o formă perfectă, dar creatura trebuie să realizeze această perfecţiune, să fie conştientă de Creator, să devină ca El, să Îl înţeleagă în întreaga Lui adâncime şi să îi semene în toate acţiunile. Vedeţi, dacă starea creaturii este mai mică decât echivalenţa completă cu Creatorul, nu se consideră că Creatorul a fost benefic cu ea.

Trebuie să trecem prin toate aceste etape şi, atâta timp cât nu am terminat etapa anterioară, nu putem trece la următoarea. De aceea, de la început, vorbim de Arvut, de obţinerea echivalenţei de formă cu Creatorul, despre armonia cu natura: cuplarea, îmbrăţişarea, sărutul, toate expresiile ale echivalenţei de formă cu Creatorul şi, în ciuda tuturor acestea, ele sunt doar cuvinte şi acum începem să construim această starea; adică întrăm în etapa a doua şi ai departe. Per ansamblu, este posibil să descoperim nouă etape pe drumul către descoperirea spiritualităţii.

Din prima partea a Lecţiei zilnice de Cabala din 1/7/14, Topicul lecţiei: “Pregătire pentru congres”

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Perceptie, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: De fiecare dată când mă simt confortabil, sunt aruncat undeva, ca într-un leagăn: într-o stare bună sau într-o stare rea. Cum pot găsi linia de mijloc în mişcările de la stânga la dreapta?

Răspuns: Suntem aruncaţi din punctul de echilibru în stânga şi dreapta deoarece este singurul loc de unde putem progresa. Dacă vreau să ader la un grup, la profesor, la cărţi, la obiectiv, atunci mă realizez.

În general, centrul este opus dorinţei şi minţii mele. Punctul de echilibru este mereu deasupra liniei din stânga sau din dreapta, în linia mediană. Este credinţa deasupra raţiunii, deasupra a ceea ce inima şi mintea îmi spun. Deci, ce pot păstra pentru a nu conta pe şansă? Singurul lucru care mă poate ghida este ceea ce grupul, profesorul şi cărţile mă obligă să fac.

Trebuie doar să ne asigurăm că înţelegem şi că am ascultat sfaturile corecte. Ne simţim atât de încrezători că ar trebui să fie ceea ce noi credeam şi discutăm, de fapt, despre asta unul cu celălalt.

Toată lumea aude ceva diferit, deci cum pot să fiu sigur că ceea ce aud este corect?

Dacă mă anulez pentru a adera la grup, încep să aud sfatul potrivit. Cu cât o persoană este mai mare, cu atât ar trebui să fie mai smerită.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala, 27.12.2013, Shamati 72, “Încrederea este îmbrăcăminte pentru Lumină”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Un sistem social obişnuit se dezvoltă mereu în sensul diferenţierii, complexităţii, atunci când un anumit număr de subsisteme se dezvoltă, în fiecare situaţie devine autonom.

Acest sistem devine atât de complex şi se dezvoltă atât de bine încât sfârşeşte prin a se destrăma şi ceva nou se formează, luând astfel o nouă turnură de dezvoltare, la un nivel diferit.

Răspuns: Un sistem integral se dezvoltă în interior nu în exterior, deoarece dezvoltarea nu se face în mod egoist, apare printr-o conexiune universală de cea mai mare calitate, prin garanţie reciprocă, includerea noastră reciprocă.

Nu este mişcarea browniană, deoarece se întâmplă într-un mod total diferit atunci când se prezintă altora. Nu există intruziune haotică dezorganizată, dimpotrivă, ne oferim tuturor şi de aceea, sistemul creşte mereu în calitate.

Întrebare: Întreaga dezvoltare include astăzi o anumită luptă a contrariilor. Asta priveşte, în egală măsură, nivelul precedent?

Răspuns: Asta depinde de nivelul la care vă referiţi.

Dacă te referi la creşterea deasupra egoismului nostru, care a pierdut deja opoziţia sa şi se află sub altruism pentru a-l ajuta şi a-l susţine, atunci egoismul nu mai poate avea funcţia pe care a efectuat-o înainte. Bătălia se termină.

Din kab.tv, „Lumea integrală”, 27.11.2012

Filed under: Criza, globalizare, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Să presupunem că societatea integrală este formată ca o nouă entitate. Totuşi, nu putem vorbi de structura Adam ha Rishon deoarece nu este, încă, o structură spirituală.

Răspuns: Este vorba despre o structură sprituală, deoarece oamenii sunt adunaţi în unitate deasupra ego-ului lor. Ei vor deveni nu numai purtătorii unei idei, ci sunt întruchiparea forţei superioare care-i trezeşte. Ei înţeleg că, pentru a supravieţui, pentru a atinge o nouă lume, o nouă societate, o nouă înţelegere, trebuie să se ridice deasupra ego-ului lor, care-i omoară şi-i împinge astăzi spre abisul negru.

Astfel, un nou tip de societate prinde formă cu noi, ce nu constituie numai un întreg social, politic şi aconomic, ci un întreg spiritual, ceva ce nu a existat niciodată în istoria omenirii. Interesant, micile puncte integrate în structura generală globală a omenirii vor creşte şi vor umple întreaga suprafaţă rămasă. Aceste comunităţi ce sunt situate în diverse locuri din lume şi care sunt conduse de principii identice se vor putea înţelege, pe deplin, reciproc şi vor coopera reciproc.

Deoarece sunt un tot colectiv de persoane conectate în ciuda distanţei, printr-o conexiune virtuală, cu o singură idee, într-un câmp de forţă unic ce îi menţine împreună. Tot mai mult, ei simt nevoia şi cerinţa de celălalt, se simt mai aproape unii de alţii, vor desfăşura programe comune şi vor lucra într-un mod coerent şi corect.

Cu asta, distanţa nu va juca nici un rol, dimpotrivă, chiar va dezvolta o nevoie de conexiune între ei.

Din kab.tv, “O lume integrală”, 27.11.2013

Filed under: Educatie integrala, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Să presupunem că egoismul este îmblânzit și intelectul colectiv este stabilizat. Va fi acesta sfârștiul stadiului de tranziție?

Răspuns: Primul stadiu al perioadei de tranziție este reprezentat de diseminarea metodei educației integrale către mase, care, în general, nu cere înțelepciunea Cabalei. De aceea, îi învățăm această înțelepciune la un nivel mai scăzut, ca un sistem al cooperării reciproce corecte între oameni pentru a depăși criza globală.

Mergând către oameni în mod sistematic, se va crea o nevoie pentru o conexiune cu noi mai puternică. Împreună cu acest lucru, o singură structură internațională va fi creată care va începe să adâncească intrarea noastră la publicul general în regiunea fiecăruia, în națiunea fiecăruia, pe continentul fiecăruia. Cu alte cuvinte, înconjurând fiecare grup sau mai multe grupuri vorbitoare ale aceleiași limbi, va fi creat un spațiu în care ei se vor aduna printre oameni obișnuiți. Astfel, treptat, vor crește.

Restul structurilor pe care umanitatea le-a crescut de-a lungul dezvoltării sale egoiste vor începe să fie depășite în mod natural și vor fi înlocuite de structuri altruiste, de oameni simpli. Oamenii vor munci numai pentru a trăi în mod rațional, normal, fără să piardă timp sau energie creând o nevoie pentru un surplus. Vor avea o nevoie numai pentru siguranță și conștiința că au tot ceea le trebuie pentru existență și că vor ajunge la împlinirea completă prin apropierea de ceilalți.

De pe Kab TV, O lume integrală, 27.11.2013

Filed under: Egoism, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica | Add Comment/Ask Question→

Baal HaSulam, Introducere la Cartea Zohar: pentru a înțelege aceste întrebări și căutări, singura abordare este prin examinarea sfârșitului acțiunii, adică scopul Creației. Pentru că nimic nu poate fi înțeles în mijlocul procesului, ci numai la sfârșitul lui. Și este clar că nu există nicio acțiune fără scop, pentru că numai nebunul poate acționa fără scop.

O persoană nu acționează niciodată fără scop. Dacă o persoană nu gândește, de ce trebuie să depună efort, este un semn de problemă mentală sau este un copil care este purtat de planul dezvoltării sale naturale, deși nu putem detecta acest lucru prin acțiunile reale. Atunci când o persoană construiește o casă pentru a trăi în ea, totul ne este clar. Dar trebuie să înțelegem că nu putem vedea mereu rezultatul unei acțiuni. Dacă nu vedem rezultatul, înseamnă că este o anumită dezordine care nu există în natură.

Vom vorbi despre de ce există astfel de defecte în lume, dar pentru moment să cădem de acord că ele duc la acțiuni neplanificate.

Știu că sunt aceia care aruncă peste spate povara Torei și a Mitzvot (pluralul pentru Mitzva), spunând că Creatorul a creat întreaga realitate, atunci să o lăsăm așa, și asta din cauza inutilității creaturilor, nu este potrivit ca Creatorul să privească la căile lor mărunte și rele.

Cu alte cuvinte, există oameni care nu cred că trebuie să ne corectăm dorința de a primi prin Mitzvot, așa cum este spus Am creat înclinația rea, am creat Tora ca un condiment pentru ea. Deci Tora este Lumina care Reformează, mijlocul prin care se face corecția în care există o forță specială.

Dorința noastră este divizată în 613 părți și toate sunt corupte; înclinația unei persoane este rea din tinerețe. Trebuie să corectăm înclinația rea cu ajutorul Luminii care Reformează numită Tora. Astfel, oamenii care spun că asta nu este adevărat sunt numiți cei care aruncă peste spate povara Torei și a Mitzvot. Ei vor să trăiască viața lor obișnuită și să nu-și corecteze natura ca să ajungă la echivalență de formă cu Creatorul și să adere la El. Ei nu înțeleg scopul creației și nu înțeleg de ce a fost creată înclinația rea.

Într-adevăr, fără cunoaștere au vorbit, pentru că este imposibil de comentat asupra micimii și nimicniciei noastre, înainte decidem că ne-am creat pe noi înșine cu toate naturile corupte și detestabile.

Scopul creației este să aducă beneficii ființelor create. A aduce beneficii înseamnă că ființa creată devine asemănătoare Creatorului, din moment ce El este bun și generos într-o măsură completă care nu poate fi subestimată. Nu pot să fac ceva bun la un grad mai mic pentru că ar însemna că nu sunt generos. Deci ființa creată trebuie să ajungă la nivelul Creatorului, dar pentru a-L simți pe Creator, trebuie să rămână o ființă creată. Deci, atunci când ființa creată se apropie de Creator, simte cât de opusă este față de El. Numai prin contrastul dintre Lumina și întunericul dintr-o persoană, aceasta simte măreția completă a nivelului echivalenței de formă cu Creatorul.

Acesta este motivul pentru coruperea din lume, și acesta este motivul pentru care noi nu înțelegem și nu-L simțim pe Creator și astfel nu putem justifica această stare.

Toate acestea sunt adevărate, dar trebuie să studiem motivul pentru ele. Lumea este construită în acest fel în mod intenționat pentru ca noi să ne corectăm singuri. Lumea este de fapt dorința generală coruptă de a primi. Astfel ni s-a dat Tora, nu cartea Tora ci forța spirituală superioară, Lumina care Reformează, ca să ne aplecăm asupra egoului nostru, asupra coruperilor din noi, și astfel să împlinim corectarea până nu suntem cei care aruncă peste spate povara Torei și a Mitvot.

Dar în timp ce noi decidem că Creatorul, care este în totalitate perfect, este Cel care a creat trupurile noastre cu toate atributele de admirat și de disprețuit, cu siguranță nu poate să iasă o acțiune imperfectă din mâna muncitorului perfect, așa cum fiecare acțiune stă martoră pentru făcătorul ei. Și ce vină există pentru o haină proastă, dacă un croitor bun de nimic a făcut-o?

Deci nu putem avea nicio nemulțumire legată de ființa creată, din moment ce există un Creator, toate plângerile trebuie să fie către El.

De aceea am spus că creatura a fost coruptă inițial pentru ca noi să ne corectăm prin noi înșine și pe drum să strângem toate bucățile puzzle-ului pentru a-L simți pe Creatorul bun și generos, conducându-ne către eternitate și întreg.

Astfel găsim în “Masechet Taanit,” 20: o poveste despre Rabbi Elazar care s-a întâlnit cu un om urât.

Rabbi Elazar, fiul lui Rabbi Shimon Bar Yochai, a simțit în interiorul lui revelarea celui mai urât om. A simțit că era umplut cu toate atributele negative posibile pe care o persoană le poate avea. Este un nivel foarte înalt. Pentru că Creatorul le-a creat în contrast unele cu altele și cel care este mai mare decât prietenul său, și dorința lui este mai mare. Asta înseamnă că Rabbi Shimon era gata să accepte revelarea a tot ceea ce este rău în el în formele cele mai urâte posibil.

El și-a spus: cât de urât este omul. Și acesta a răspuns: Mergi și spune-i meșteșugarului care m-a făcut – cât de urât este vasul pe care l-ai făcut. Astfel, cei care afirmă că din cauza micimii și nimicniciei noastre, nu este potrivit ca El să privească peste noi, și de aceea ne-a părăsit, nu fac altceva decât să-și arate ignoranța. Încercați să vă imaginați, dacă ar fi să întâlniți un om care ar crea creaturi, tocmai pentru ca ele să sufere și să fie în agonie întreaga viața așa cum se întâmplă cu noi, dar nu numai asta, ci să le arunce în spate, nedorind nici măcar să se uite la ele, să le ajute puțin. Cu cât dispreț l-ați privi! Poate fi un astfel de lucru de crezut despre El?

A creat Creatorul totul numai pentru ca ființa creată să sufere? Bineînțeles că nu. Acțiuni imperfecte pot să derive de la Cel perfect care acționează.

Din partea a patra a Lecției Zilnice de Cabala, 27.12.2013, Scrierile lui Baal HaSulam

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Zohar | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Care este diferenţa pe care o facem  relativ la cine construim o intenţie de dragul de a dărui: prieteni sau  persoanele care nu aparţin procesului spiritual?

Răspuns: Ideea este că tu nu simţi dăruire pentru străini. Ei nu te vor ajuta, dar se vor comporta cu tine, să o spunem pe bune, ca cineva care este nebun. Dacă te vei purta ca o păpădie divină care nu vrea decât binele lor, ei nu te vor înţelege. Pentru ca ceva să fie bine, trebuie să existe o cooperare reciprocă între voi, să dezvoltaţi această reciprocitate, să fii pentru ei ceea ce ei sunt pentru tine: vă sprijiniţi reciproc, vă stimulaţi unii pe alţii, discutaţi despre probleme voastre şi aşa mai departe. Este posibil să faci asta numai într-un grup de persoane ce împărtăşesc aceleaşi idei.

Într-un grup, cooperăm reciproc între noi, ne susţinem unii pe alţii şi aspirăm să realizăm fuziunea inimilor noastre, garanţia reciprocă, Arvut. Cu cine ai intenţia să faci asta? Cu cei care merg pe stradă şi cu cineva ce nu-şi face griji deloc? O persoană nu ştie unde este mutată, deoarece totul se petrece într-un câmp general. Oamenii sunt precum sarcinile electrice care se deplasează într-un câmp general de lumină, ei ating punctul de echilibru cel mai de jos şi se concentrează acolo. Aşa şi noi, suntem la fel , reuniţi într-un grup în lumea noastră.

Brusc, începi să simţi cum eşti mişcat şi cu cine este necesar să te conectezi.  Acest lucru se datorează faptului că sarcina ta, “punctul tău din inimă”, se deplasează într-un câmp de lumină şi ajunge la această stare.

Din Congresul virtual de la Moscova, “Unitate fără frontiere”, a doua zi, 14.12.2013, Lecţia 2

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca spirituala | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: De mai multe ori ați spus că o persoană studiază, să spunem, timp de zece ani, dar tot nu reușește să adere la grup, să devină un embrion spiritual. Deci ce se întâmplă, egoul crește pur și simplu?

Răspuns: Atunci când o persoană aderă cu adevărat la centrul grupului și devine un embrion spiritual, începe să se simtă ca și cum ar exista în lumea spirituală la capacitatea lui maximă. La fel ca în lumea noastră, un embrion care se află în pântecul mamei sale dobândește același lucru, pentru că tot ceea ce se întâmplă în corpul ei este, de fapt, făcut numai pentru el.

Un embrion spiritual este o stare care nu este simplă ci este o stare foarte înaltă de la care începe întregul nivel spiritual.

Să presupunem că au trecut zece ani de studiu pentru o persoană și tot nu a devenit un embrion spiritual; adică nu a reușit să se anuleze în fața grupului. Și indiferent de cât de mult îi vorbim despre asta, indiferent de cât de mult citește în surse, nu poate face nimic cu asta pentru că nu participă fizic la munca grupului; această persoană este arogantă, separată de grup.

Ne aflăm într-o lume specială în care chiar toate acțiunile noastre fizice astrag rezultate spiriuale; nu pot să-mi iubesc prietenii, îi urăsc, dar în ciuda a toate astea, tot mă forțez să stau cu ei, să le zâmbesc, să mă apropii de ei prin unele acțiuni exterioare sperând că asta mă va schimba, și mă schimbă cu adevărat. Dacă o persoană nu face acest lucru, atunci este păcat, chiar și după zece ani va rămâne la fel.

De la Convenția virtuală de la Moscova, Unitate fără limite, Ziua a doua, 14.12.2013, Lecția a doua

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→