Participarea mutuala este singura actiune pe care o efectuam constant indiferent daca ne place sau nu. In lumea noastra totul este bazat pe angajamente mutuale: procesele de consum, absorbtie si secretie care au loc in organism, ca si numeroasele reactii chimice, atractia sau respingerea obiectelor, comportamentul lor intr-un camp electric sau de forte. Acestea sunt toate exemple de participare mutuala care sunt bazate pe actiunea vasului spiritual si al Luminii.

Cand cautam cum sa masuram calitatea actiunilor noastre trebuie de asemenea sa si evaluam extinderea participarii noastre in altele. Cu alte cuvinte, aceasta inseamna cat de bine ma pot angaja eu in cel mai mare numar de suflete: nu in copii si adulti, si nu in actiuni de neinsufletite, vegetale, animale si vorbitoare, ci in suflete.

Sufletele sunt puncte in inimi. De aceea, cand ajung la un Congres atat de mare, care aduna mii de puncte in inima si care au intentia sa se uneasca atunci, aceasta devine actiunea mea cea mai eficienta de avansare. Aceasta este actiunea cea mai puternica ce poate aparea in realitate in toate lumile.

Din Programul TV „Cabala pentru incepatori” din 10/27/10

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

Dorinta care lucreaza cu ecran este reprezentata ca o „linie”, iar fara ecran ca un „cerc”. Activitatea mutuala dintre linie si cercuri misca dorintele (sufletele).

Cercul si linia sunt doua forme diferite de comportament: linia este un comportament individual, iar cercul este un comportament colectiv. Cercurile se refera la dorintele care nu au  ecran. De aceea, le misca ca si cum acestea s-ar afla intr-un camp magnetic sau gravitational, fara sa evalueze gradul de corectie al Kli-ului (vasului) insusi, ci in functie de forta care actioneaza in acea parte a campului. Din acest motiv cercurile pot afecta si misca dorintele fara ecran.

Invers, „linia”reprezinta dorintele care au fost supuse Primei Restrictii (Ţimţum Alef); ele caracterizeaza persoana care are un ecran anti-egoist. Daca insa nu posed ecran, atunci nu sunt afectat de linie deoarece nu sunt raportat la ea, nu avem nimic in comun.

De aceea, acum suntem aruncati dintr-un loc in altul exclusiv de fortele cercurilor care sunt percepute ca “mediu” (Sviva). Sistemul de relatii dintre sufletele noastre este subordonat acestor legi.

In interiorul sistemului actioneaza cercuri, “cercurile de Ţimţum Alef” cu centrul in punctul de Malhut. Exista de asemenea si “cercurile de Ţimţum Bet (A doua Restrictie) cu centrul in punctul de Bina, unde incep dorintele de primire si cele de daruire.

Fiecare parte de dorinta, cele mai mici detalii care contin amandoua tipurile de dorinta si care tin de Ţimţum Alef si Ţimţum Bet, sunt afectate de cercurile de Ţimţum Alef si Ţimţum Bet. Sa zicem ca eu am deja dorinte pe care pot deja sa le discern si unele pe care nu le pot discerne pana la sfarsitul corectiei (Gmar Ticun), rezulta ca ele vor fi afectate de un camp si neafectate de celalalt.

Cu alte cuvinte, noi existam in cele doua campuri, campul de Ţimţum Alef si campul de Ţimtum Bet care ne inconjoara. Acest camp comun contine toata memoria, tot programul, Ţelul si Gandirea Creatiei si toate starile existentei pana la Gmar Ticun. Noi trebuie doar sa ne armonizam pe noi insine cu acest camp.

Dar cum sa realizez asta daca eu nu simt acest camp? Aceasta este Lumina Inconjuratoare, dar eu nu pot sa stabilesc o conexiune cu aceasta Lumina. De aceea, fac o conexiune intre dorinta si prieteni, o parte a sistemului integral, si incerc cu toate abilitatile mele sa devin asemanator lui si in concordanta cu legile continute in Lumina.

Astfel primesc un impact mai mare de Lumina, devin mai sensibil la Ea si, ca rezultat, ma afecteaza mai puternic. Lumina insasi nu devine mai puternica, ea este stabila. Dar eu trebuie sa-mi ascut perceptia pentru a simti un efect mai mare al acestui camp de Lumina. In acest fel ma voi misca in el!

Cu cat sunt mai sensibil la Lumina, cu atat mai repede voi inota in acest camp de forte gravitand de la periferie catre centru. In centrul campului pot fi simultan un intuneric imens si o uriasa forta de impact. Dar, datorita acestui contrast, ajung curand la actiunea “directa”, “in linie”. In acest fel, prin miscarea in “interiorul cercurilor” ajung la “linie” si obtin ecranul anti-egoist.

Din a treia parte a Lectiei zilnice de Cabala 11/1/10 “Beit Şar ACavanot”

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

A venit timpul sa ne reintoarcem la un sistem natural, la o coeziune totala pe care Natura, gradul de Bina, ne-o cere. Trebuie sa ne aducem pe noi insine la o echivalenta, homeostaza si similitudine de proprietati si de la o rupere totala sa urcam la nivelul unde vom fi complet conectati ca parti sanatoase ale unui singur trup.

Toate fortele care ne afecteaza o fac cu un singur scop: sa ne impinga spre o forma naturala de iubire si reciprocitate. Deci, daca egoismul nostru a crescut, in timp ce noi inca nu am gasit interactiunea corecta dintre noi, atunci discrepanta dintre stari, diferenta dintre cererea de unificare si separarea in fapt se transforma in suferinta.

De aceea viata devine mai grea . Sistemele suplimentare desemnate sa usureze situatiile neplacute, sau sa ne sperie, nu ne mai pot ajuta deoarece am intrat in stagiul final al evolutiei si trebuie sa ne asamblam pe noi insine intr-un sistem integral si global.

Astazi, umanitatea descopera ca suntem cu totii conectati cu legaturi indestructibile si de aceea trebuie doar sa realizezi legea naturii in interiorul tau, legea interactiunii corecte a tuturor partilor creatiei.

Din a treia parte a Lectiei zilnice de Cabala 10/29/10 „Explicatia articolului Intelepciunea Cabalei”

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Caracteristica noastra naturala este iubirea de sine: o forta egoista de ura si respingere. Astfel ne percepem initial pe noi insine. Pe de alta parte, totul in aceasta lume este patruns de forta mutuala de conexiune, forta iubirii si atractiei.

Cabala vorbeste despre iubire anume in acest sens, absolut nimic nu implica tot ceea ce noi etichetam ca „iubire” in viata de zi cu zi. Iubire inseamna ca eu absorb dorinta altuia pentru a o indeplini cu cele mai bune abilitati ale mele.

Acest fenomen are radacina in cele patru faze ale Luminii Directe. Prima faza (Bhina Alef) introduce dorinta de a primi placere. A doua faza (Bhina Bet) este dorinta de a bucura, prin care se intelege specific ca primeste ca sa poata sa-L bucure pe Creator. Aceasta faza este cunoscuta ca Bina sau Elochim (nume dat Creatorului). Toata creatia rezulta de aici.

Mai departe, a treia faza (Bhina Ghimel) este atunci cand primeste placere din dorinta de a darui, urmata de cea de a patra faza (Bhina Dalet), Malhut, care este pura receptie.

Acum, la faza Malhut, noi trebuie sa devenim similari lui Bina, daruirea pura. Unind doua dorinte majore ,de primire si de daruire, formam dorinta de a primi pentru a darui. Astfel, cand vorbim de iubire, implicam forta de Bina care doreste sa primeasca toata Lumina imensa de Sus, pentru a o trimite in jos, fara sa tinem nimic pentru noi insine. Aceasta este ceea ce trebuie sa obtinem prin corectie.

Ca rezultat, intregul sistem este impartit in doua parti: Una este inainte si peste mine si cealalta este in spate si sub mine. Eu primesc totul de Sus, de la Creator, si trimit in jos catre ceilalti. La fel cum fac celulele corpului cand servesc organismul.

Ce are o celula individuala? Nimic. Ea numai primeste si paseaza catre celelalte, si toate sunt conectate prin legatura de iubire. Ce se ascunde in aceasta daruire (influenta) colectiva? Interactiunea partilor creaza un spirit unic, un camp special care este viata insasi.

Nicio celula sau un organ nu poate trai individual. Dar conexiunea corecta permisa de daruirea mutuala naste senzatia vietii in ele. Ele genereaza viata nu in fiecare din ele separat, ci prin conexiunea mutuala. Cheia nu este in ele; ele doar efectueaza o conditie, adica creaza o echivalenta a proprietatilor si apoi Lumina, Creatorul se imbraca in conexiunea lor. Aceasta este viata fiintei create.

Conexiunea mutuala dintre noi creaza loc pentru Lumina. Cu alte cuvinte, este Kli-ul (vasul) in care noi experimentam viata in masura in care facem conexiunea. Fiinta creata traieste in masura in care este similara Creatorului, forta cosmica a iubirii si unirii, cea care conduce Universul.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala 10/29/10 „Clalut Adam”

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum obtinem conexiunea propice pentru ca Lumina sa fie dezvaluita intre noi?

Raspuns: Inchipuiese-ti ca sunt doua ferestre inaintea noastra, ca pe un ecran de computer. Intr-una din ele vedem sistemul in care noi suntem perfect conectati cu ceilalti. Este numita „Lumea Infinita”. In cealalta fereastra vedem sistemul care este acum in fata noastra, unde guverneaza raul in locul iubirii. Acest sistem este numit „Aceasta Lume”.

Acestea sunt doua sisteme diferite. Lumea Infinitului traieste si exista; este numita prima (Alef) si a treia (Ghimel) stare a realitatii. Aceasta este singura stare creata de Creator in care El exista.

Toate celelalte stari de la Lumea Infinitului pana la lumea noastra, cele 125 de grade de conexiune intre noi (125 de stari) sunt ca sa le folosim noi pentru urcarea treptata. Toate starile, exceptand Infinitul, se numesc „Lumi” insemnand ascundere, tainuire. Aceeasi Lume a Infinitului dar mai ascunsa, mai vaga, si nu complet reconoscibila, este numita „Lumea de Atzilut”. Una si mai incetosata este „Lumea Bria” si asa mai departe.

Fiecare lume este asemanatoare cu cea de deasupra si cu cea de dedesupt in fiecare parte si detaliu. Singura diferenta este gradul de dezvaluire al Luminii in ea. Cu cat e mai putina Lumina, cu atat e mai intunecata lumea. Este ca atunci cand vedem bine lucrurile in timpul zilei si totul este clar, noaptea insa, e intuneric si atunci, este o mica diferenta intre lumina si intuneric.

Cu alte cuvinte, existam in aceeasi stare raportandu-ne la Lumea Infinitului doar ca o blocheaza de noi 125 de trepte de ascundere. Din cauza ascunderii este atat de mare ultima treapta unde existam noi, in lumea noastra, noi suntem considerati complet separati de spiritualitate. Nu avem nici cea mai vaga senzatie ca sunt stari si grade intre noi si Lumea Infinitului, ca si cum am exista numai aici, iar in rest nu e nimic.

Noi existam in aceasta lume, in „fereastra” noastra, pe „ecranul” nostru, dar mai este o „fereastra”, in acelasi „ecran”, Lumea Infinitului. Din acest motiv, cand incercam sa o tratam pe fiecare corect, ca in Lumea Infinitului, ca si cand deja am fi fost acolo (chiar daca inca noi nu suntem capabili de asta), procedam in asa fel ca sa ne facem similari Lumii Infinitului, avand numai dorinta de a ajunge la ea.

Cand o dorim precum copiii care vor sa ajunga adulti, chemam Lumina Inconjuratoare (Or Machif) din aceeasi Lume a Infinitului. Aceasta Lumina este Lumina care Reformeaza si ne aduce mai aproape de Lumea Infinitului.

Acelasi principiu functioneaza peste tot: cand doresc sa obtin o sursa de energie, invoc o influenta mare prin aspiratia mea de a ma apropia de ea. Sunt legi precise ale fizicii care actioneaza aici, nu e nimic imaginar sau mistic.

Din a doua parte a Lectiei zilnice de Cabala 10/29/10. Zohar

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu→

Intrebare: Ce este conexiunea interioara intre prieteni?

Raspuns: Conexiunea interioara are loc intre sclipirile spirituale. Fiecare din noi are propriul „eu” egoist si peste el este o sclipire spirituala, „punctul din inima”.Una poate fi „albastra” iar alta „verde” dar fiecare are punct in inima si toate sunt la fel, „rosii”. Si prin aceste puncte „rosii” trebuie sa ne conectam!

Daca ne conectam punctele din inima, conexiunea dintre ele duce la formarea vasului spiritual (nu punctele insele ci conexiunea lor). In masura in care fiecare se anuleaza pe sine, va fi iubirea intre noi, in opozitie cu ura. Iar prin diferenta dintre iubire si ura masuram extinderea sufletului, marimea vasului spiritual.

Toata munca apare in interiorul omului, cand acesta vede in ceilalti numai sclipirile spirituale si tanjeste sa se uneasca cu ele. Dupa aceea, incepem sa vedem in exterior cum se reflecta prin atitudinea acestuia fata de grup, fata de realizarile colective si prin grija unuia fata de celalalt. Efortul intern se extinde afara si devine actiune practica.

Daca sunt capabil sa conectez aceste sclipiri spirituale, corpurile vor incepe sa actioneze diferit in concordanta cu sclipirile. Depinde totul de noi, si sa speram ca vom realiza in mod serios acest lucru in timpul Conventiei.

Sunt sigur ca vom intelege aceste principii. La urma urmelor, oamenii vin la Muntele Sinai fara nicio cunoastere si nicio intelegere. Dar intai, trebuie sa ajungem la el!

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala 10/28/10 „Actiunea mintii”

Filed under: Garantia reciproca, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Oamenii care sunt noi in Cabala dau inapoi la cuvantul „Lumina” si il asociaza cu ceva misterios.

Raspuns: Lumina Superioara este forta vitala care ne insufleteste ca lumina soarelui de care depind vietile noastre si sanatatea. De aceea Forta Superioara este numita si Lumina. Asa cum lumina insufleteste viata materiala, la fel si Lumina Superioara ne transmite spiritualitate.

Intregul sistem care opereaza in aceasta lume (pamantul, soarele si luna) corespund muncii Lumii de Atzilut unde toate influentele isi au originea si unde Lumina de Hohma (Intelepciune) se imbraca in Lumina de Bina si coboara catre sufletele noastre. Acesta este motivul pentru care obiectelor spirituale le-au fost date aceste nume, in concordanta cu „limbajul ramurilor”.

Lumina Superioara, ca si lumina soarelui, ne aduce viata. Dar in aceasta lume, noi nu suntem inconjurati de Lumina reala. Mai degraba suntem impachetati numai de lumina care insufleteste „materia proteica”, mentine metabolismul nostru si ne permite sa ramanem in viata pentru aproximativ 70 de ani.

Noi ne straduim sa primim Lumina reala a vietii care ilumineaza sufletele noastre si este capabila sa ne acorde eternitatea, viata plina de perfectiune. Intelepciunea Cabalei este metoda de atragere si primire a acestei Lumini de catre un om. Cand omul primeste Lumina inseamna ca a obtinut intelepciunea Cabalei, cea care ii imputerniceste prin ea cu „viata”.

Viata noastra inmugureste la Lumina de Hohma. Lumina de Hasadim (Iertare) reprezinta corectia, dar oricine in aceasta lume e dornic sa fie umplut cu Lumina de Hohma. De aceea stiinta Cabalei poarta numele de „intelepciunea primirii” fiindca ea ne invata cum sa primim Lumina de Hohma.

Este interzis sa primesti Lumina de Hohma direct, ci numai in interiorul Luminii de Hasadim. De aceea noi studiem cum sa imbracam Lumina de Hohma in Lumina de Hasadim si eventual, sa obtinem intreaga Lumina.

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala 10/18/20 „Studiul Cabalei si al esentei ei”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Acum, starea noastra este asemanatoare starii premergatoare iesirii din Egipt. Cu cat ne apropiem de iesire cu atat timpul devine mai dens si mai comprimat pentru ca devine plin cu actiuni, evenimente si intamplari. De aceea, omul incepe sa aiba dubii si totul devine amestecat in el: el insusi, Faraonul, Moise, Egiptenii,  poporul lui Israel inauntrul si in afara Egiptului. Toate acestea reprezinta starile lui interioare.

1. daca sunt in interiorul ego-ului se numeste Egipt
2. daca vreau sa ma ridic peste ego inseamna ca vreau sa fug din sclavia Egiptului
3. daca dorinta egoista ma conduce si am dubii inseamna ca ma conduce Faraonul
4. daca vreau sa fug de ego si sa ma uit la el diafara, inseamna ca sunt Moise

Toate aceste stari se invartesc in om si daca el realizeaza ca este sub aceste influente, este minunat. El face un discernamant foarte rapid si semnificativ cu mare viteza.

In timpul Conventiei vom cadea sub influenta unei mari inspiratii comune care are mare putere. De aceea, noi trebuie doar sa continuam si sa nu lasam starile sa se calmeze. Cel mai important lucru este sa fii bucuros chiar daca pare ca lucrurile care se intampla sunt neplacute si ingrijoratoare.

Chiar daca ganduri negre si probleme mai mari sunt mai multe decat gandurile bune si clare, aceasta este munca noastra interioara si noi trebuie sa avansam. Nu vom uita ca intunericul cel mai adanc este simtit inainte de urmatoarea inaintare, inaintea iesirii din Egipt.

Nu trebuie sa asteptam pentru acest intuneric, dar trebuie constant sa ne gandim la Lumina si la iesire. De aceea, impreuna cu aspiratiile noastre pentru Lumina, intelegere si o senzatie extraordinara, este posibil sa experimentam si o tendinta complet opusa, si sa fim scufundati in intuneric, ceata si confuzie. Asa trebuie sa fie, iar noi vom trece prin aceste stari impreuna!

Hai sa ne ajutam unii pe altii aratand cum acceptam cu bucurie toate aceste stari. Bucuria este cea mai puternica forta fiindca dispretuieste totul, esti fericit fiindca indeplinesti munca Creatorului si avansezi in spiritualitate.

Este necesar sa treci prin stari dificile pentru a putea trece peste ego si sa te ridici deasupra lui. Succes!

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala 11/1/10 „Si asta este pentru Ieuda”

Filed under: Egoism, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: De ce este termenul de „Sodoma” asociat cu o relatie rea intre oameni?

Raspuns: Daca ma uit la aceasta calitate in sine, este aparent menita sa protejeze societatea prin stabilirea stricta a unor reguli. Fiecare are grija de el insusi si de familia lui fara sa paseasca afara din normele acceptate. Este ceva destul de rational in asta si nu este usor de obtinut aceasta stare.

Regulile de viata in Sodoma erau foarte simple: „Ce-i al meu e al meu, ce e al tau e al tau”, „Nu ma atinge si nu o sa-ti fac rau”. Era interzis sa iei cu imprumut si sa dai imprumut. Fiecare traia dupa posibilitatile lui. Ce ai castigat este in totalitate al tau.

Vom ucide hotii, vom distruge mincinosii; oricine ajuta pe altul il strica deoarece, a da de pomana duce la lene si minciuna, pentru ca omul acela va vrea mereu sa primeasca si nu va mai munci. In esenta, lumea noastra e mai rea decat pe vremea Sodomei!

Proprietatea Sodoma inseamna ca eu nu invidiez pe nimeni: eu am cat am dreptul si tu ai cat meriti. Aceasta filozofie de viata este unica si complexa! Noi folosim acest cuvant pentru ceva rau, dar noi nu am ajuns nici macar aproape de asta.

Calitatea Sodoma nu este negativa in sine ci in relatia cu Pamantul lui Israel, dorinta de a obtine dragostea celorlalti, calitatea lui Avraam. Pe aceasta cale, Sodoma opreste omul, dar in ea insasi, aceasta abordare este aproape folositoare pentru dorinta de primire.

Daca nu trecem la dorinta de daruire, atunci nivelul Sodoma reprezinta cele mai favorabile relatii in societate. Nu da nimic nimanui si nu primi nimic de la nimeni! Este o atitudine sanatoasa a dorintei de primire: daca ai dreptul la ceva ,traieste, daca nu, mori. De aceea tot ce primim peste necesitate, dauneaza dorintei de primire, fiindca prin lux, aceasta devine obisnuita sa-i foloseasca pe ceilalti, ceea ce ii dauneaza.

Locuitorii Sodomei au inteles ca nu trebuie sa fie indulgenti cu dorinta de primire. Primesti dupa cat efort ai depus, dupa cum e spus: „Masura suferintei determina masura recompensei”. Deci, ce e rau in asta?

De aceea, i-a fost greu lui Avraam sa se desparta de Lot, iar relatia lor a tinut mult timp. Dar atunci cand Avraam a vazut ca trebuie sa avanseze si sa schimbe in viitor Sodoma (Pamantul lui Canaan) cu Pamntul lui Israel, el s-a revoltat si a schimbat pozitia dorintei de primire si a dorintei de daruire in functie de importanta lor. Acest lucru este descris ca fiind cutremur in Sodoma.

Este o decizie foarte serioasa a unui om care simte nevoia sa-si schimbe atitudinea fata de egoism. Luand aceasta decizie, omul devine intr-adevar liber.

Din Lectia portiei saptamanale de Tora 10/15/10

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Torah - Niciun comentariu→

Referitor la faptul ca existam intr-un sistem unificat, conexiunea dintre noi este rupta. Omului ii este data sansa sa simta punctul initial de conexiune cu ceilalti si aceasta senzatie inseamna viata in lumea noastra.

Astfel, primesc posibilitatea sa reinoiesc si sa consolidez aceasta conexiune bazata pe principiul daruirii pentru a trai o viata spirituala. Daca nu izbutesc sa fac asta, scanteia spirituala din mine se pierde.

Mai departe, mi se da o noua dorinta, o noua scanteie. Cu alte cuvinte, sufar un nou Ghilgul (reincarnare sau un nou ciclu de viata) si ajung intr-o noua realitate. Aici, descopar o conexiune diferita cu sistemul Adam HaRishon, si simt ca traiesc in aceasta lume din nou, la un punct sau altul pe linia timpului, in interiorul unui anumit cadru al relatiilor dintre oameni. Aceasta este o alta sansa a mea, la un alt nivel de dorinta si de conexiune mutuala.

Daca ratez avantajul acestei setari inca o data, inca o data voi fi transferat la un alt grad de conexiune mutuala. Cu alte cuvinte, voi suferi un Ghilgul pentru a aparea intr-o alta generatie, intr-o alta linie a timpului, si sa primesc inca o sansa de unificare.

De fiecare data imi este aratat un nivel specific de interconectare cu ceilalti astfel incat sa pot sa gasesc drumul ca sa ma unesc cu ceilalti prin legatura dragostei. In lumea corporala sunt fortat sa am un grad minim de conexiune. Daca obtin singur un grad de conexiune bazat pe iubire, atunci, in locul lumii corporale voi experimenta o forma de existenta mult mai exaltata si mai intensa: spiritualul, viata eterna.

Acum, in locul lantului de Reshimot (inregistrari spirituale, gene) care a creat in perceptia mea o evolutie constanta a vietii si a mortii, eu insumi pastrez neincetat reinoirea conexiunii cu ceilalti si ma ridic peste lantul de „refolosit”. Conexiunea nu se mai rupe; viata nu se mai opreste prin pierderea trupului.

Nu are importanta cum ne uitam la asta, totul se afla in interiorul sistemului unit, unde legea interactiunii corecte a partilor conduce. Aceasta lege este Creatorul sau iubirea.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala 10/29/10 „Clalut Adam”

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Spiritualitate - Niciun comentariu→