Intrebare: Cum poate stii cineva ca este bun sa fie profesor, si ca este potrivit sa predea la clase?

Raspuns: Pentru inceput, persoana trebuie sa aibe dispozitia de a invata, insemnand nu a citi (fiecare persoana poate face asta egoist), ci sa explice, sa observe cum elevul lucreaza, daca accepta ideile profesorului. Profesorul de asemenea are nevoie sa posede abilitatea de a invata de la elevi, sa se adapteze si sa explice conform acestor schimbari.

Nu cred ca oricine poate face asta; totusi, sunt multe de facut in educatie. Unora nu le place sa vorbeasca si sa explice, dar dintr-o data isi descopera latura de leader practic. Se joaca cu copii, organizeaza grupuri, ii duc in excursii.

Educatia naostra este diferita in felul in care la inceput dorim sa invatam copilul despre viata. Le aratam muzee, fabrici, spitale, desigur  in functie de varsta. Incep sa se familiarizeze cu aeroporturile, statiile feroviare, cu banci. Facem planuri de viitor, iar cand apar copii le explicam procesele de productie.

Le explicam cum va fi in viitor. Odata ce se intorc acasa, se aseaza in cerc si discuta despre lucrurile pe care le-au inteles, cum functioneaza un anumit mecanism, scopul sau si asa mai departe. Dorim ca ei sa stie totul despre viata: despre restaurante, spitale, fabrici, zoo. Isi iau notite in timpul excursiilor apoi scriu cate un eseu si il discuta apoi cu profesorii. Asta le dezvolta viziunea asupra lumii.

Facem multe lucruri in cadrul intelegerii reciproce.

Cand cineva se cearta, are o disputa sau o neintelegere, asta se discuta intre toti. Cateodata chiar imitam un proces: le atribuim copiilor roluri de judecator, avocati, jurati, martori, audienta. Rolurile se schimba data viitoare.

In felul acesta fiecare copil invata sa se vada prin ochii celorlalti: cum este vazut de judecator, procuror, audienta. Copilul incepe sa se dezvolte si sa vada o mai mare parte a lumii decat doar din unghiul sau.

Exista si alte exemple, dar elementul cheie este sa avem o discutie comuna, in cerc. Copilul nu trebuie doar sa stea in clasa si sa se uite la profesor: toti sunt egali in cerc, inclusiv profesorul.

Profesorul se coboara la nivelul lor si ramane intre copii, fara sa ramana in afara. Ii conduce in asa fel incat incat sa nu se observe.Ii invatam sa fie responsabili; sa judece, sa apere, sa acuze. Copiii au o enorma capacitate de a absorbi informatia, iar noi trebuie sa folosim acest lucru.

Fiecare persoana care poate preda sau conduce un grup, sa pregateasca un material sau sa dezvolte o metoda, poate fi profesor. Avem nevoie de profesionisti diferiti care sa lucreze cu fetele si baietii. De obicei studiaza separat, dar cateodata studiaza impreuna.
Din  Lectia 6 Conventia WE! 4/3/2011

Filed under: Educatie, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Dezvoltăm o metodă de corecţie în timpul lecţiilor noastre zilnice. O construim din sursele primare şi din explicaţiile lor, din întrebări şi răspunsuri. Creăm un sistem educaţional în aceeaşi şablon.

Un canal special de diseminare a înţelepciunii Cabala pentru întreaga lume este deschis aici. În definitiv, educaţia este o mare durere de cap pentru părinţi. Toţi sunt îngrijoraţi cu privire la copii lor în toate părţile lumii: America de Nord sau de Sud, Asia, Africa, Rusia şi Europa, China şi Japonia. Problema educaţiei se ridică acum peste tot la diferite niveluri.

De aceea lumea este pregătită să asculte dezvoltarea noastră din această zonă. Comunicăm cu Unesco, organizaţia de vârf responsabilă cu educaţia din lume. Am fost foarte bine primiţi şi reprezentanţii noştri au participat deja la două evenimente în New Zork şi Moscova.

Am descoperit că lumea acţionează pentru a rezolva această problemă, dar nimeni nu are soluţia. UNESCO are aşteptări mari de la noi şi sunt impresionaţi de cantitatea materialelor noastre referitor la aceast domeniu. Este adevărat că azi materialele noastre sparg toate barierele. În fiecare săptămână producem 50-100 de pagini de text nou. În acelaşi timp publicăm o carte ce va fi publicată sub îndrumarea UNESCO. Încă câteva proiecte aşteaptă la rând.

Nu e nici un dubiu că, dacă reuşim să creeăm o generaţie “bună,”  ei la rândul lor vor şti cum să-şi crească copii. Din acest motiv, întreaga problemă este găsirea unui mod să formăm o generaţie care să primească ceva mai mult decât obişnuita cunoaştere, ce ne va da abilitatea să-i transformăm pe copii în fiinţe umane în adevăratul sens al cuvântului.

Ei vor şti motivul şi scopul existenţei lor, cum se pot conecta împreună, de ce încep prin spargere şi de ce trebuie să se corecteze. Pe scurt vor şti cum să aibă o atitudine corespunzătoare pentru această lume.

Apoi realizăm programele educaţionale cu grupurile copiilor noştri. Corectăm aceasta şi găsim multe noi căi între timp. De exemplu, am descoperit faptul că copii se învaţă unul pe altul foarte bine. Astfel, cei de paisprezece ani îi învaţă pe cei de zece ani.

Aceasta se întâmplă deoarece cei tineri îi văd pe cei mai învârstă ca modele, şi vor să fie ca ei, iar ceilalţi sunt mândri de rolul lor. Diferenţa de vârstă crează o minunată legătură. Per ansamblu copiii ce cresc după metoda cea nouă devin complet diferiţi.

În esenţă, toată Cabala este o ştiinţă a educaţiei; o folosim pentru a ne educa. Oricum, asta devine evident printre copii. Nu este o greşeală că s-a întâmplat să crească în braţele noastre din pruncie. Porblema depinde numai de noi pentru că sunt deja pregătiţi să primească metoda de educaţie spirituală de la noi.

Studiul celor zece Sefirot ne explică creşterea persoanei spirituală în interiorul nostru. Putem creşte un copil în acord cu aceleaşi principii aşa cum îl purtăm peste ani (grade) către maturitatea nu doar fizică ci şi spirituală. Aceasta este metoda pe care încercăm să o dezvoltăm, construim şi realizăm.

În această vară plănuim să deschidem o tabără de vară de două săptămâni pentru copiii din toată lumea. Programul va fi transmis pe internet astfel ca orice copil să se conecteze la activităţile comune deoarece acestea se vor întâmpla în timpul vacanţei de vară. Vom încerca să sprijinim unitatea copiilor pe viitor astfel încât să crească şi să devină viitorul  noul grup internaţional fizic şi virtual.

Din  Lecţia 6, Congresul WE! 4/3/2011

Filed under: Congrese, Educatie, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Fetiţa mea de trei ani urmăreşte lecţiile tale împreună cu mine. Este acest material de ajuns pentru ea sau mai trebuie şi alte materiale?

Răspuns: Aud multe întrebări asemănătoare aici şi mă surprind foarte mult. Ce aştepţi de la un copil atât de mic? Cine ţi-a spus ţie că trebuie să ţii o fetiţă de trei ani la lecţii? Unde ai văzut asta? De ce nu înveţi din ceea ce facem noi cu copiii noştri?

Noi nu facem asta. Vezi ce facem noi, şi fă la fel. Noi lăsăm treptat copiii mai mari de şase ani să asculte anumite lucruri şi să cânte cu noi.

Din Lecţia 7 de la Convenţia WE! 4/3/2011

Filed under: Educatie, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Ar trebui să începem educaţia Cabalistă pentru copii noştri, să-i facem un exemplu pentru lumea exterioară, sau suntem gata să ne adresăm lumii exterioare, şi singura întrebare este cum să ne raportăm la aceasta?

Răspuns: Părinţii trebuie să-şi educe copii, asta este determinat de natură. De aceea, dacă,  părinte fiind, înţeleg că cel mai mare cadou pe care i-l pot dărui copilului meu este conexiunea cu Lumina, Creatorul, forţa ce îl protejează şi îl ridică la cel mai înalt nivel, forţa ce îl însoţeşte în lumea asta şi în următoarea, cu siguranţă voi dori să-i dăruiesc copilului meu acest suport, acest scut.

Vreau ca copilul meu să fie crescut de Lumină, nu de un profesor oarecare. În primul rând vreau să-i dau o educaţie spirituală şi, în plus, poate studia într-o şcoală sau universitate. Nu îmi pasă dacă devine lucrător plătit cu ora sau profesor; ceea ce îmi pasă este bagajul spiritual cu care îşi încheie viaţa, dacă va fi fericit în viaţa sa, dacă va şti pentru ce este viaţa sa.

De aceea, o educaţie spirituală este incomparabil mai importantă decât una materială, ce îşi schimbă direcţia o dată la câţiva ani. În aceste zile, când o persoană îşi termină educaţia, este forţat să înceapă imediat de la început. Lumea este în pragul revoluţiei informaţionale.

Să ne educăm mai întâi copii şi să diseminăm sistemul de educaţie spirituală cu ajutorul lor, sau să cultivăm educaţia spirituală direct în lume? Trebuie să dezvoltăm educaţia spirituală acum, fără întârziere. Va trece mult timp până când copii noştri vor creşte şi vom putea să îi prezentăm întregii lumi. Pregătim deja materiale despre educaţia spirituală, fără nici o legătură cu copii noştri, şi le răspândim în toată lumea, în toate limbile, prin diferite organizaţii non comerciale.

Ne educăm copii şi suntem bucuroşi să vedem copii din alte ţări că ni se alătură virtual sau că participă în taberele de vară pe care le organizăm. Trebuie să vedem rezultatele educaţiei Cabalistice la copii noştri.

O vedem deja, dar nu e suficient să ne adresăm lumii şi să le arătăm tuturor ce se întâmplă aici. În 2-3 ani de acum în colo, vom putea arăta copii de cinci-şase ani care gândesc corect, copii de unsprezece-doisprezece ani cu personalităţi mature care înţeleg ce se întâmplă în lume,şi copii de cinsprezece-şaisprezece ani ce termină universităţi, apoi vom avea ceva ce putem arăta lumii.

Din Lecţia 6, Congresul WE! 4/3/2011

Filed under: Educatie, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: Sute si mii de copii americani sunt practic lasati singuri, iar multimea de servicii sociale care se presupune ca ar trebui sa aiba grija de ei au esuat complet. Exista carti referitoare la aceasta problema pe care am putea sa le oferim?

Raspuns: Pana acum nu exista, dar se lucreaza la ele. Sper ca in trei pana la sase luni sa incepi sa primesti o serie de carti care contin metode de crestere a copiilor de diferite varste: cum sa formam grupuri, sa conducem discutii, sa le influentam dezvoltarea si sa construim o conectare intre ei.

Dar in afara de asta nu trebuie sa astepti materialele noastre, ar trebui sa ni te alturi si impreuna cu noi sa participi la procesul scrierii acestor carti! O persoana care nu se implica in diseminarea intelepciunii nu are nici o sansa sa avanseze spiritual. Cum poate cineva sa primesca Lumina cand nu exista nici o dorinta de a o transmite si celorlalti?

Ia Centrul de studiu din Statele Unite ca exemplu, participa la diseminare sau nu vom reusi, continuand sa ne dezvoltam foarte incet. Avem nevoie de forta, multa forta! Avem nevoie cu adevarat de ajutorul tau!
Din  Lectia 6 Conventia WE! 4/3/2011

Filed under: Diseminarea Cabalei, Educatie, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare:  Sunt copiii nascuti cu punctul din inima umplut cu iubire absoluta?

Raspuns: Nu, nu exista oameni nascuti cu punctul din inima, umplut cu iubire pentru ceilalti. Din contra, un copil e nascut cu un punct din inima complet ruinat. Este exact acest punct negru la care ne referim ca “punctul din inima.” El trebuie sa se dezvolte, mareasca, corecteze si umple prin conexiunea cu ceilalti.

Sunt copii nascuti cu punctul din inima si mai sunt aceia al caror punct, in aceasta incarnare, inca nu s-a trezit, si ei nu sunt framantati de intrebarea despre scopul vietii.

Intrebare: Au copiii mici contact cu Creatorul si trebuie ca noi sa cream conditii pentru dezvoltarea spiritualitatii lor din primele lor luni?

Raspuns:  Incepem sa lucram cu copiii dupa ce implinesc trei ani. Pana la acea varsta, ei nu percep nimic decat conditia lor animala.

Trebuie ca in copii sa formam atitudinea potrivita indreptata catre ceilalti. Ei nu inteleg  ceea ce sunt ceilalti pana la varsta de trei ani. Dar la trei ani ei dezvolta initial “ relatii sociale” cu alti copii, ei deja se joaca impreuna. Asta e motivul pentru care se poate incepe sa se lucreze cu ei.

Filed under: Educatie, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce valori ar trebui să inducă societatea omului?

Răspuns: Societatea ar trebui să conducă prin exemplu în loc de vorbe, pentru că toată educația este construită prin conducerea prin exemplu. În fosta URSS, nu existau restricții pentru cuvintele frumoase; totuși, exemplele erau extrem de rele. Ca rezultat, oamenii au râs la constrastul dintre sloganuri și realitate.

Oamenii au nevoie de exemple, care pot fi furnizate doar de mass-media, cum ar fi radioul, televiziune, Internetul și presa. Oamenii trebuie să audă din toate sursele că nu există nimic mai bun sau mai important decât unitate, colaborarea și interesul comun; aceasta este de o importanță vitală și este principala grijă a tuturor.

Și, cu toate că acest proces încă nu a început și de abia facem primii pași, cu toate astea, o spunem în comun, cu toții și trimitem un avertisment cam la fel ca cel împotriva fumatului: Ura și conflictul înseamnă moarte și trebuie eradicate. Apoi, în câțiva ani, ura, similar ca fumatul, va deveni complet inacceptabilă și va fi dezaprobată de societate.

Cheia este să începem procesul educației globale. Oamenii trebuie să realizeze că natura vrea ca noi să ne unim. Nu cereți imposibilul oamenilor, nu insistați asupra nimic: Pur și simplu organizați pentru ei mediul corect care vorbește despre asta.

În acest caz nimeni nu va putea să obiecteze în mod deschis la unitate, cum astăzi nu mai putem disputa problema fumatului în transportul public. În acest fel sunt introduse legile în societate.

Este important să accentuăm faptul că natura ne cere acest lucru și acesta este cursul dezvoltării. Nu spunem pur și simplu: Prieteni, haideți să trăim în pace! Noi salvăm viața oamenilor pe Pământ.

Din partea a patra a Lecției zilnice de Cabala 3/24/11. Principiile Educației Globale

Filed under: Educatie, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Dezvoltarea materială a omului s-a oprit şi urmează o eliberare a spaţiului pentru o nouă etapă a evoluţiei.

Astăzi, toate sferele vieţii sunt pătrunse de disperare. Am ajuns la un punct în care nu ştim ce să facem cu copiii noştri. Îi aducem în această lume pentru o viaţă bună, dar nu vedem că s-ar apropia aşa ceva în viitor.

De ce s-ar chinui cineva cu viaţa de familie, dacă asta nu îi aduce schimbări pozitive? Trebuie să fie un motiv pentru a-şi asuma o asemnea sarcină grea.

Să fii legat de un loc particular sau de o ţara este deja de domeniul trecutului. Oamenii pur şi simplu vor o viaţă mai bună şi sunt gata să meargă oriunde ar putea găsi asta. În acest fel doborâm toate graniţele, limitările şi vechile ambalaje, în care ne-am dezvoltat de mii de ani.

În trecut, unei persoane îi era clar că aparţine unei anumite naţiuni, unui anumit loc, unei anumite culturi, că era ataşat familiei şi la tot ce reprezenta fundaţia vieţii în acel timp. Din generaţie în generaţie, taţii i-au învăţat pe copii o profesie: un fiu de fierar devenea eventual fierar, un fiu de cioban devenea cioban. Un tânăr ştia că se va căsători cu o fata dintr-un sat vecin şi viaţa mergea conform cu aceste reguli.

Astăzi, totul s-a schimbat. Oamenii din toată lumea abandonează vechile reguli. Egoismul nostru, dorinţele noastre interioare şi cunoştinţa noastră se transformă rapid, numai că noi nu ştim în ce se transformă toate acestea.

Suntem conduşi de dorinţa noastră de împlinire şi această dorinţă distruge toate barierele care ne ţineau în graniţele acceptate în mod general. În timpul nostru nu mai este nimic acceptat la modul general sau evident. Totul este inconstant şi nepermanent. Orice este convenabil pentru moment este considerat drept.

Oamenii s-au ridicat deasupra limitărilor în care au existat de-a lungul istoriei. Din înălţimile acestui proces nu realizăm scara schimbărilor care au loc. Graniţele au fost şterse şi oamenii sunt gata să se simtă acasă în orice ţară dată. Fie că vrem sau nu, pământul a devenit un teritoriu comun. Şi chiar dacă suntem la începutul acestui trend, este totuşi ireversibil.

Împreună cu acest proces noi revelăm un nou tip de gol care nu poate fi umplut, indiferent unde trăim sau ce facem. Ridicarea noastră deasupra vechilor limitări şi disponibilitatea noastră pentru noi forme de dezvoltare nu ne permit să ne satisfacem dorinţele care cresc. Această dorinţă ne ridică pe noi deasupra vechii lumi şi ne aruncă într-o furtună de schimbări. Cere un tip de împlinirea care nu poate fi găsit nicăieri.

Umanitatea este în criză: Fie va găsi o nouă formă de împlinire fie va trebuie să se calmeze cu alcool, droguri şi antidepresive. De fapt, asta deja se întâmplă la o scara aflata în creştere. Dar nu aceasta este soluţia şi, mai devreme sau mai târziu (mai bine mai devreme) vom realiza că este timpul să înlocuim împlinirea materială cu cea spirituală.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala 3/22/11 on Prinicpiile Educaţiei Globale

Filed under: Educatie, Lectia zilnica, Societate - Niciun comentariu→

Să sperăm că în virtutea eforturilor noastre vom îndulci Gevurot, evenimentele severe care apar astăzi în lume şi care ne cer să le depăşim. Trebuie să ne gândim la asta şi să facem eforturi.

Va începe curând un mare congres în Amerca de Nord, unde vom încerca să exercităm o influenţă pozitivă asupra lumii prin unitatea noastră puternică. Este foarte important să avem o abordare corectă. O influenţă pozitivă nu înseamnă că vom elimina evenimentele rele. Nu le putem elimina sau corecta. Mai degrabă, trebuie să avem grijă să ne asigurăm că oamenii avansează spre dăruirea reciprocă, spre interconectare. Apoi, ca rezultat al acestei interconectări, pământul se va calma şi el, toate problemele şi revoluţiile se vor rezolva, etc.

Nu mergeţi împotriva naturii, încercând să preveniţi dezastrele. Este o rugăciune incorectă şi nu se va rezolva în acest fel. În loc de asta, întoarceţi-va la cauza problemelor, la sursa întămplărilor din natură. Problema este înăuntrul nostru şi de aceea trebuie să ne corectăm propriile stări. Asta este tot ce trebuie făcut.

Trebuie să ne unim cât mai mult posibil şi să ne dorim ca unitatea noastră să fie mijlocul prin care întreaga lumea să avanseze către acelaşi lucru. Apoi totul se va calma imediat, inclusiv ceea ce se petrece chiar acum, la fel ca şi necazurile care ne aşteaptă în viitor pentru a ne incita să obţinem corecţia.

Din partea a treia a  Lecţiei zilnice de Cabala 3/20/11, Talmud Eser Sefirot

Filed under: Educatie, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Lumea, Suferinta - Niciun comentariu→

Primul principiu al educaţiei: Natura este unită şi noi suntem în opoziţie faţă de ea.

Partea a doua: Reprocitatea ca fundaţie a echilibrului: Fiecare componentă a naturii caută echilibrul şi armonia (în limbajul ştiinţei – către homeostază). Aşa şi noi, fiind părţi ale sistemului naturii, trebuie să ajungem la echilibru şi armonie.

Faţă de nivelele mineral, vegetal şi animal ale naturii, care aspiră la echilibru în mod instinctiv, noi trebuie să ajungem la unitate şi la consideraţia reciprocă a intereselor pe baza unei dezvoltări conştiente. Asta este singura diferenţă între om şi celelalte elemente ale naturii.

O persoană trebuie să dezvăluie dezechilibrul în mod conştient, prin experienţe şi în mod logic. Trebuie să vadă toate aspectele pozitive şi negative: cât de opusă şi cât de echilibrată este cu natura. Trebuie să simtă şi să îşi cultive receptivitatea la acest lucru, să o dezvolte până într-o asemenea măsură încât senzitivitatea sa de a fi în echilibru cu natura o va conduce chiar în vârful scării spirituale.

Aşa cum a spus Baal HaSulam, primim metoda Cabala pentru a deveni conştienţi de răul nostru. Abordăm o nouă metoda de educaţie, astfel încât devenim conştienţi de răul din noi, deoarece nu trebuie să facem nimic altceva. Experimentând răul, ne îndepărtăm în mod natural de el şi luăm înapoi doar atât cât să nu îl mai suferim. Deci, cultivând în noi senzivitatea faţă de rău, ne vom îndepărta din ce în ce mai mult de el, întotdeauna la o distanţa la care nu îl vom mai simţii.

Răul se dezvăluie în ura noastră reciprocă, care ne face opuşi cu natura creaţiei. Asta este problema cu care ne confruntăm astăzi: să conectăm toate durerile şi greşelile lumi moderne cu lipsa interconexiuniilor dintre noi, dezacordul cu natura globală.

Principala noastră problemă este absenţa conexiunii dintre noi. Problema nu este în scăderea resurselor naturale şi în poluare. De fapt, nu contează. Natura este capabilă se se cureţe ea însăşi şi să se întoarcă la starea corectată, dar chiar şi asta depinde numai de buna noastră interconectare.

Nu trebuie să ne uităm la natură ci la ceea ce se întâmplă între noi. În acest fel vom obţine similaritatea cu ea.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala 3/16/2011 din Principiile Educaţiei Globale

Filed under: Educatie, Lectia zilnica - Niciun comentariu→