Întrebare: Învățătorul dvs. Rabaş a scris în articolul „Despre dăruire”, că atunci când o persoană servește pe cineva important în ochii lumii întregi, el nu cere recompensă pentru această acțiune.

Aceasta este o formulă unică sau, să spunem capacitatea unei persoane. Doar o ființă umană este capabilă de o astfel de acțiune în care poate face ceva de dragul unui lucru măreț și nu poate cere recompensă pentru asta, deoarece acțiunea în sine este deja o recompensă. Același lucru este valabil și pentru Creator.

Dar cum poate fi asta? La urma urmei, suntem egoiști. De unde este această capacitate?

Răspuns: Faptul este că atunci când ai de-a face cu cineva mai înalt decât tine, însuși faptul că ești asociat cu o astfel de persoană îți oferă un motiv să te simți împlinit. Vedem asta în multe cazuri în viață.

Întrebare: Dar totuși, omul este un egoist. De ce nu ar trebui să primească și o recompensă suplimentară pe lângă faptul că primește plăcere?

Răspuns: Nu, dacă o persoană cere, solicită sau pur și simplu primește niște bani sau o altă recompensă pentru atitudinea sa specială față de altul care îl va ridica deasupra celorlalți, atunci în acest caz totul va veni pe cheltuiala lui.

Trebuie să existe o singură plată: fie primește bani, fie recompensă în forma în care însăși acțiunea de dragul unei persoane măreţe îi aduce plăcere.

Din KabTV „Cabala practică”, 28.3.24

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce v-a ghidat inițial în viață?

Răspuns: Ca toți ceilalți, am fost mânat de dorinţa de a înțelege sensul vieţii, misterele ei, pentru că am văzut că totul trebuie să aibă o formă de control. Nici o singură celulă, organism sau întregul univers, dacă este un sistem interconectat, nu poate exista fără a fi controlat, conform ştiinţelor noastre.

Dar ele dezvăluie doar o mică parte din natura care ne înconjoară. Îndepărtăm niște bucăți de praf și îi spunem „mestecând granitul științei”. Într-adevăr, în fața noastră se află un zid enorm de granit și unde putem tăia o bucată, aceasta este știința noastră, iar orice altceva este necunoscutul.

Așa m-am simțit clar stând în fața acestui „perete de granit”, pe care l-am putut răzui ușor pentru a-l aduna un pic, la fel ca toți ceilalți.

Newton avea o altă analogie. El este citat că se aseamănă cu un „școlar care strânge pietricele pe malul mării, numită cunoaștere”. Și doar strânge pietricele, nici măcar încă din mare, ci de pe mal.

Când am simțit asta, știința a încetat să mă mai atragă. Mi s-a părut atât de meschină și de neînsemnată, încât nu a meritat să-mi dedic întreaga viață, să-i fiu devotat, de dragul unor mici cunoștințe izolate. Cu toate acestea, asta nu înseamnă că am ignorant-o. Deloc! Încă o iubesc, citesc despre ea și rămân interesat, în toți acești ani.

Cu toate acestea, am fost puternic respins de asta. Ce rost are să zgâriem „granitul” ca toți ceilalți pentru a ridica câteva firimituri, a înțelege puțin mai multe și a ști un pic mai multe? Dacă ar fi să mă angajez doar în biocibernetica mea, nici nu aș înțelege-o sau recunoaște.

Și ce spui de biologie, zoologie, botanică, geologie, mineralogie, știința pământului și cosmologie? O gamă largă de alte științe vorbesc în principiu despre întreaga natură, despre tot acest „granit”. Dar fiecare răzuiește și adună diferite „bucăţi” din locuri diferite și de aici rezultă geologia, zoologia, mineralogia și așa mai departe. Ce aș câștiga dacă mă implic în ele?

Când m-am uitat la asta, am simțit un gol imens în mine: nu există nimic pentru care să merite să trăiești. Am rămas cu o singură întrebare: Cum pot găsi sensul vieții? Ceea ce m-a interesat nu au fost cunoștințele triviale ale științelor parțiale, împrăștiate, deconectate, fiecare dintre ele adunând ceva pentru sine, ci înțelegerea generală – proiectarea Universului.

Acesta este ceea ce se numește „sensul vieții”, deoarece viața umană așa cum observăm, este cea mai înaltă formă de existență. Care este scopul naturii, Forța superioară (numiți-o Creatorul, Emanatorul sau Făcătorul, nu contează) să creeze toate acestea?

Acest lucru m-a nedumerit foarte mult. Toată viața mea până când am găsit Cabala s-a transformat într-un fel de gol. Am lucrat, am servit, mi-am deschis propria afacere destul de cu succes, dar toate acestea au fost cumva pe fundal. Înăuntru am simțit un gol absolut și nesemnificația existenței. Așa a fost.

Cred că astăzi milioane, poate chiar miliarde, de oameni din lume simt la fel. Acest sentiment precede căutarea unei persoane și o ajută să simtă sistemul în care existăm. Practic, mă întrebam: „Ce este asta? De ce sunt toate astea în jurul meu, inclusiv eu însumi?”

Când te uiți la cerul înstelat și vezi acest infinit, te gândești și te întrebi cum să înțelegi și să cuprinzi toate acestea?

Pentru ce? De ce? Ce? Există o astfel de întrebare care vine din Universul însuși când te uiți la el într-o noapte întunecată. Dacă această întrebare chinuie cu adevărat o persoană, ea ajunge să studieze Cabala.

Pentru acei oameni care pur și simplu simt o criză într-un fel, trebuie să înțeleagă sistemul în care se află. La urma urmei, dacă omul nu se echilibrează cu acest sistem al naturii, nu ajunge la homeostazie, la armonie, atunci natura îl va zdrobi prin catastrofele sale: tsunami, cutremure, schimbări ale plăcilor tectonice și chiar război nuclear.

Apoi, există doar două opțiuni: fie ei încep să caute sensul vieții din frică animalică, fie se sting ca dinozaurii care au dispărut pentru că nu se potriveau cu sistemul schimbător al naturii.

Dar dinozaurii nu aveau altă soluție. Noi avem o soluție foarte simplă: ori ne schimbăm, ori pierim. Va rămâne o mică parte care va ajunge în continuare să se echilibreze cu natura. Conform înțelepciunii Cabala, se poate întâmpla așa.

Mai mult, vor rămâne doar cei care pot participa la integrare, care vor crea echilibru. Toţi ceilalţi vor fi în acest sistem, dar nu în forma pământească, deoarece egoismul lor animalic actual nu le va permite să participe la integrare.

Totuși există o cale ușoară, când oamenii prin educație și muncă explicativă, fiecare și toți împreună ajutându-se reciproc, ajung la integrare între ei, devin asemănători cu natura, intră în echilibru și armonie cu ea și simt toată perfecțiunea ei.

Chiar sper la un astfel de rezultat.

Din KabTV “Am primit un apel. Sensul vieții lui Laitman” 4/1/12

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce îi dă Creatorului o plăcere mai mare: avansarea noastră în credinţă deasupra raţiunii sau crearea unui Kli pentru revelarea Sa?

Răspuns: Ambele acțiuni se completează reciproc. Una nu poate fi fără cealaltă.

Întrebare: Trebuie să construim o intenție pentru fiecare acțiune, chiar și în lumea materială. Ele alunecă în mod constant în timpul zilei. Cum putem păstra intenția fără a o uita?

Răspuns: Scrieți o notă pe mână, pe hârtie sau telefon și vă veți obișnui treptat cu ea.

Întrebare: Problema se prelungește de mulți ani, când o persoană se bucură în grupul de zece și apoi din păcate, strigă și își impune părerea. Cum putem lucra cu ea? Sau nu merită deloc să lucrezi cu ea?

Răspuns: Cei care nu au răbdare, care nu înțeleg importanța unei astfel de stări, să nu lucreze. Dar în general, aceasta este o stare bună, iar cei care o suportă cu răbdare vor primi noi mari Kelim.

Întrebare: Restricționarea plăcerii și simplificarea vieții, strictul necesar în toate, mi s-a întâmplat ca de la sine: în haine, în mâncare, în mobilier necesar, chiar și în numărul de dorințe. Ce este acest proces?

Răspuns: Aceasta este universalizarea: o persoană se mulțumește cu puțin. Aceasta este averea lui. Prin urmare, scrie că bogații sunt cei care sunt fericiți de partea lor.

Întrebare: Activitățile noastre zilnice sunt conexiunea, citirea articolelor, intenția și rugăciunea. Este suficient pentru a adera la Creator sau este nevoie să adăugăm altceva?

Răspuns: Conexiunea dintre voi este cel mai important lucru pentru Creator. El așteaptă ca acest lucru să se manifeste în centrul grupului de zece. Acesta este primul scop al atitudinii Lui față de noi.

Din Lecția zilnică de Cabala 30.3.24, Baal HaSulam – Șamati – Art.231 – “Puritatea vaselor de primire”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Care ar trebui să fie condițiile pentru calitatea poporului Israel din noi de a auzi chemarea lui Mordechai: fie conexiune, fie moarte?

Răspuns: Trebuie să simțim că urmare a întregului drum istoric, am ajuns într-o stare în care Creatorul  (Natura) ne stabilește o sarcină: fie ne unim unul cu celălalt și devenim mai înalți, mai dezvoltati decât toți ceilalți, și atunci totul va funcţiona, fie sfârșitul nostru va fi aici.

Întrebare: Cert este că deși viața noastră este în pericol în fiecare zi, nu putem spune că s-a trezit vreo sensibilitate în noi. Cum o putem dezvolta?

Răspuns: Sensibilitatea specială poate fi dezvoltată numai prin toate acțiunile posibile pentru unitate. Atunci vom vedea cât de mult ne ajută ele și aduc beneficiu fiecărei persoane și întregii națiuni.

Din Lecția zilnică de Cabala 21/03/24, Baal HaSulam – Șamati – Art.144 – “Există anumiți oameni“

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Putem spune că de îndată ce apare în noi chiar și o mică critică și dezaprobare față de prietenii noștri, deja se numește că suntem într-o coborâre?

Răspuns: Poate că nu. Poate vedeți lucrurile corect, dar trebuie să discutaţi împreună.

Întrebare: Îi putem cere Creatorului să îndepărteze toate defectele pe care le vedem la prietenii noștri?

Răspuns: Nu, nu cereți să fie eliminate, ci să fie corectate.

Din Lecția zilnică de Cabala 3/4/24, Rabaș – Art.71-Esența exilului

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: De-a lungul istoriei au existat și încă sunt oameni care se angajează în corectarea spirituală. De ce acest lucru încă nu îi eliberează de suferinţă?

Răspuns: Ideea este că există suferințe personale și suferințe comune. O persoană angajată în corectare se eliberează de suferința personală. Dar nu se poate elibera de suferințele comune, deoarece ele vin de sus către întregul grup de oameni, către întregul neam. Cu greu poate cineva fi fericit când nenorocirile se răspândesc în întreaga lume.

Întrebare: Deci, dacă o persoană urmează calea Torei, adică atinge apropierea de Creator prin apropierea de alți oameni, este eliberată de suferințele individuale?

Răspuns: Da, nu există niciun motiv ca natura să-l chinuie. Dar din moment ce el este una cu întreaga umanitate, iar suferința coboară asupra întregii lumi, omul suferă odată cu ea.

Din KabTV „Stări spirituale” 14/03/24

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Aspirația soților unul față de celălalt se numește grijă?

Răspuns: Este totul. Ar trebui să luptați pentru unitate, astfel încât fiecare lucru din mediul vostru, ustensilele, hainele, tot ce ai în casa ta, ceea ce se numește „al tău”, să vă unească.

Aici, ar trebui să combinaţi spiritualul și materialul. Ar trebui să fii atât de în armonie în orice, încât chiar și să privești ceva în casă te unește fizic și simți că este „al nostru”. Aceasta este ceva pe care trebuie să o înveți și să o obții cu minuțiozitate.

Întrebare: Cum pot realiza acest lucru? Anularea mea este ceva ce pune dorințele partenerului meu deasupra mea?

Răspuns: Desigur, totul este construit pe anularea propriei persoane în raport cu celălalt. Și acest lucru ar trebui să fie constant.

Fiecare cedează celuilalt, dar făcând aceasta, ei nu se diminuează; în schimb oferă partenerului să ocupe o stare mai avantajoasă și să facă un pas spre ei. Adică, fiecare acționează într-un mod în care celălalt are șansa să vină și să apeleze la el.

Întrebare: Dar nu este aceasta în detrimentul celui care a cedat?

Răspuns: Nu, nu discutăm acest lucru din punctul de vedere al ego-ului, ci vorbim despre cum să ne apropiem.

Din KabTV „Bărbat și femeie” 19/03/24

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cer Creatorului pentru alții din dorinţa mea interioară. Cum pot să-mi anulez stareal și să cer pentru prieteni din starea lor?

Răspuns: Pentru a face acest lucru, trebuie să ieși din tine, să devii neutru, să te acordezi cu dorința prietenului, să fii impresionat de această dorință și să te întorci către Creator. Este ca și cum ai cere pentru prieten fără a include propriile tale dorințe interioare.

Întrebare: Este importantă calitatea deficienței fiecărui individ (Hisaron) pentru a ajunge la o cerere unitară? Cum poate fi cultivată?

Răspuns: Nu putem măsura deficiența fiecărui individ și deficiența integrală colectivă. Singurul lucru pe care îl putem face este să-i cerem Creatorului să ne unească în așa fel încât toate vasele noastre să devină un singur vas colectiv (Kli).

Din Lecția zilnică de Cabala 01/04/24, Rabaș – Art.380-“Oricine sfințește pe a șaptea  – 2”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce determină capacitatea de a face tot ce poți din inimă, fără nicio limitare și cu speranța că Creatorul va răspunde eforturilor noastre maxime?

Răspuns: Acest lucru se întâmplă atunci când ești într-o deznădejde completă și nu ai altă opțiune decât să te întorci către El. Ai cerut deja de multe ori și ai primit întotdeauna puțin, dar e clar că nu a fost suficient.

Și așa, te rogi iar și iar până când ești complet dezamăgit de abilitățile tale și ceri ca pentru ultima oară, ca și când nu vei mai avea ocazia să ajungi la Creator, să te apropii de El sau să-L forțezi. sa iti raspundă. Îți ridici vocea către Creator, astfel încât El să o audă, și în cele din urmă să te ajute, iar apoi primești un răspuns.

Întrebare: Ar trebui să fiu sigur că am făcut tot ce am putut, sau ar trebui să regret în continuare că nu am făcut eforturile necesare?

Răspuns: Ar trebui să existe și regrete.

Întrebare: Ce ne va ajuta să ne sincronizăm corect în grupul de zece pentru a ne imagina potențialul următorului grad la care dorim să ajungem și apoi să trecem la acțiune?

Răspuns: Trebuie să vedeţi cât mai mult posibil starea prezentă și să vă imaginaţi starea viitoare, cum daţi totul din voi în grupul de zece pentru a vă ridica împreună la Creator.

Din Lecția zilnică de Cabala 01/04/24, Rabaș – Art.380 – “Oricine sfințește pe a șaptea – 2”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Rabaş scrie în „Moştenirea Pământului” că lumea noastră materială nu este adevărată, dar că există două tipuri de adevăr. Ce înseamnă asta?

Răspuns: Lumea noastră materială nu este adevărată pentru că o percepem în dorinţele noastre egoiste, intențiile noastre și atitudinea noastră egoistă față de tot ceea ce se întâmplă între noi.

Dar de îndată ce ne putem ridica deasupra condiției „pentru noi înşine”, vom începe imediat să simțim lumea spirituală.

Și atunci Îl vom percepe pe Creator și acțiunile Lui, Îl vom ruga și Îi vom mulțumi.

A trăi adevărul înseamnă a trăi după legile Creatorului – dăruire și iubire.

A te strădui pentru adevărul în munca ta în grupul de zece înseamnă să te conectezi cu prietenii tăi și să-I ceri Creatorului să te ridice puțin mai sus la Sine. Și atunci veţi vedea lumea în lumina dăruirii.

Din Lecția zilnică de Cabala, 31.3.24, Rabaş – Art.641-“Moștenirea pământului”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→