Monthly Archives: martie 2011

Un foc minuscul care aprinde mii de lumanari

Trebuie sa mai stim ca in afara de ” punctul din inima ” – partea opusa a sufletului sfant, noi nu vom primi nimic in afara de asta de sus. Nici macar o dorinta spirituala aditionala nu se va trezi in mine.

Eu trebuie  sa primesc orice altceva de la mediu, care este  locul unde se afla  Kli-ul meu spiritual, insemnanad toate dorintele in care eu voi revela lumea superioara, Creatorul,Viata spirituala. Aceasta dorinta e numita “ maretia scopului”  pentru ca in acest fel este exprimata in senzatia mea.

Mie mi  se pare  ca importanta nu apartine scopului ci acel scop e cu totul altceva, dar de fapt, importanta insasi este Kli-ul spiritual. Nu este prin virtutea acestei importante ca eu voi realiza scopul, ca si cum ar fi fost o busola care ar fi determinat directia in care trebuia sa merg.Mai degraba, scopul e precis in interiorul acestei dorinte pe care o primesc de la  mediu.

Poti simti cum dorinta spirituala difera de cea materiala—se imprastie la oricine, ca aerul. Aceasta nu este satisfacere egosita pe care o persoana o primeste iar alta are o lipsa ca rezultat. Spiritualitatea nu descreste pentru  a fi divizata atunci cand o trec la altcineva. Este indeajuns pentru toti! Este in acelasi fel in care poti aprinde mii de lumanari de la o singura lumanare iar primul foc nu va deveni mai mic.

De aceea, odata ce imi incep avansarea spirituala doar cu punctul din inima, curand o sa ma trezesc la niste intersectii ale drumului si nu voi stii incotro sa merg. Eu nu voi mai gasi alte forte in interiorul meu sau aspiratia de a continua. La acel moment, de unde imi pot lua motivatia, stimulentul si directia ca  sa vin la grup si sa cer maretia scopului de la el?

Daca am avut acea dorinta interioara, apoi imediat o voi realiza intr-un fel. Dar ce pot face daca nu  o am? Oare trebuie ca grupul sa aiba grija asigurandu-se ca voi avea impresia maretiei scopului, daruirea, sau va trebui ca incontinuu sa caut personal  asta?

Aceasta este atunci cand venim la notiunea garantiei mutuale. In general noi trebuie sa avem grija de orice pentru a deveni un “ mediu spiritual” care trezeste fiecare persoana care intra in el. Ofera un exemplu si stimuleaza dorintele cuiva, aratand ca altii au ceva ce eu nu am. Aprinde invidia pentru atingerea spirituala la fel ca in lumea asta cand vad casele si masinile altor oameni si asta imi creste dorinta.

Societatea trebuie sa  aleaga forma corecta prin care va veni in relatie cu fiecare din memebri ei, asigurandu-se ca nu va avea un moment de odihna. Dar o persoana trebuie sa aiba un punct in inima propria sa trezire, pentru a fi precum samanta spirituala care e plantata in sol pentru a veni in contact cu solul pentru prima oara. Si acest “ sol “, mediul inconjurator,  trebuie sa fie pregatit sa ii ofere tot ce are nevoie in raport cu prima sa cerere.

In aceasta privinta, noi trebuie sa intelegem ca fiecare persoana  care lucreaza la elevarea scopului pentru altii nu ii ajuta facand asta, dar el construieste aceasta cladire a maretiei pt el insusi. El construieste mediul comun pentru toti. Mediul nu poate fi bun pentru o persoana si in acealasi timp sa fie rau pentru o alta si tot asa pentru o a treia parte. Este garantie mutuala pentru toata lumea. De aceea, ori suntem toti  impreuna intr-o singura barca si atingem toti scopul, sau, daca cineva esueaza putin  in a oferi  eforturi suficiente raportat la cat el ar fi putut,  pentru a asigura trezirea comuna, apoi nimeni nu va realiza succesul.

Aceasta este ca sa spunem, fiecare persoana nu ar trebui sa se ingrijoreze despre sine insusi sau cum poate fi el inspirat de mediu prin maretia scopului. Daca ma ingrijorez ca fiecare dintre prietenii mei vor avea senzatia maretiei scopului, in acest fel imi construiesc prorpiul Kli.

Nu pot avea grija de mine pentru ca asta se va dovedi a fi egoist.Dar daca am grija de ceilalti, atunci aceasta necesitate spirituala se intoarce la mine ca un Kli perfect gata pregatit.

Noi suntem toti conectati intr-un singur sistem unde  partea mea inferioara (AHP) se conecteaza cu partile superioare (Galgalta Eynaim) ale tuturor celorlalti.De aceea cand eu am grija de toti ceilalti cu AHP-ul meu, apoi in raspuns, primesc  de la ei senzatia a Galgalta Eynaim a lor—senzatia dorintei  sa daruiesc, care mie imi lipseste.

Din partea intai a Lectiei Zilnice de Kabbalah 3/16/11

Templul este locul vietii noastre spirituale

Portiunea saptamanala de Torah “ Pekudei (descrieri/explicatii])“ descrie cine participa la ridicarea Templului/Cortului (Ithamar fiul lui Aaron; Bezalel fiul lui Hur;  Aholiav fiul lui Achisamach), la fel ca si structura Cortului, materialele folosite  pentru impodobirea lui, cu toate specificarile cum trebuie sa fie toate accesoriile si imbracamintea sacra… Dupa ce munca pentru constructia Cortului este incheiata,el il aduc la Moise, iar Moise il binecuvanteaza.

Cortul este sufletul nostru. Nu este nimic mai important decat construirea lui din moment ce toata munca noastra consta in construirea sufletului integral, unicitatea noastra a tuturor. Fiecare din noi este o parte a sufletului colectiv care este privit  ca “Adam” (om sau uman), iar cand construim o conexiune corecta intre noi, inseamna ca noi construim Templul.

Cabalistii ne-au transmis cunostintele si programul pe care trebuie sa il realizam in limbajul ramurilor. Cand ei ne povestesc despre copaci si roci, despre ce textile si metale trebuie sa folosim si cine in mod special trebuie sa faca aceasta munca, ei vorbesc despre cele patru nivele ale dorintei noastre (nemiscat, vegetativ, animal si vorbitor), precum si felul in care aceste dorinte trebuie sa se inter-conecteze. Unificandu-le, noi, gradual, construim sufletul integral unde descoperim prezenta Creatorului, Lumina superioara. Astfel, Cortul devine locul vietii noastre spirituale.

Este scris: “ Am creat inclinatia rea, iar Torah ca o mirodenie”. Aceasta inseamna ca intai noi trebuie sa stim cat de mult ne uram unii pe ceilalti. Apoi reformam  aceasta ura si o intoarcem in dragoste si unicitate.

Indiscutabil ca este cale lunga care nu poate fi descrisa in cateva cuvinte, dar cand atingem conexiunea dintre noi si descoperim ca de fapt este vasul, recipientul pentru Lumina Superioara si viata spirituala, incepem sa realizam cat de dificil si ce munca delicata este. Noi trebuie, cu mare acuratete, cu o pereche de clesti,  sa asamblam vasul conectand toti oamenii din lume, unul cu celalalt.

Noi va trebui sa facem asta, iar aceasta munca deja s-a pornit in generatia noastra. Noi trebui sa atingem punctul cand egoismul global se dezvaluie in noi. Astfel, metoda corectiei lui, intelepciunea cabalei devine revelata de asemenea.

Ea descrie in ce fel noi ar trebui sa fim inter-conectati si cum sa obtinem forta superioara, Lumina care reformeaza, care ne va ajuta sa ne unim, deoarece, asa cum suntem acum, nu exista fundatii pentru conexiunea dintre noi. In gradul unificarii, noi vom incepe sa intelegem ce descrie Biblia pentru ca ne spune despre corectia noastra, despre intemeierea conexiunii dintre noi.

Aceasta descriere este vazuta ca un manual al construirii unei case cu toate accesoriile si amenajarile interiaore, dar care devine un sanctuar. Sacru (Kadosh) inseamna separat de egoismul nostru care se afla deasupra noastra. Cand noi ne unim intre noi,  uniunea dragostei este privita ca sfinteinie. Acesta este gradul Binei, nivelul daruirii pe care o dobandim prin dragostea catre alti, cand ne unim in garantie mutuala precum un singur om cu o singura inima.

Cand gradual aranjam o asemenea conexiune noi ne unim din nou intr-un suflet si gasim acea Lumina care ne umple, adica prezenta Creatorului. Prin intermediul fortei care este revelata In unitatea dintre oameni, tu te poti inalta la un nivel superior.

Aceasta in ciuda faptului  ca are loc in “desertul” arid insemnand o persoana care nu mai are nici un strop de putere, nici un loc unde sa se duca si nu stie cum sa se miste inainte si totusi forta superioara este revelata si ne arata cum sa ne ridicam din ce in ce mai sus pana cand atingem pamantul lui Israel, dorinta in totalitate indreptata direct la Creator. Dorinta noastra egoista devine pe deplin transformata pentru daruire, pentru binele altora in acord cu principiul “ iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti.”

Din lectia saptamanala a Portiunii din Torah 3/3/2011

Chiar suntem intratat de diferiti?

Intrebare: Cum este posibil sa unim intreaga lume, cand natiunile, tarile si religiile sunt asa de diferite in toate privintele?

Raspuns: Acestea sunt diferente egoiste. Daca ne unim spiritual, ele dispar, si noi devenim ca un om cu o singura inima.

Diferentele pamantesti nu ne despart. Unul isi condimenteaza cu piper mancarea, altul nu. Unul tine ceremoniile intr-un fel, celalalt in alt fel. Aceasta nu ne face diferiti. Ba chiar mai mult de atat, asa incepem sa ne respectam reciproc.

Sa fim diferiti, nu ne impiedica sa ne unim spiritual. Se intampla contrariul; unindu-ne deasupra diferentelor noastre egoiste, le intarim, si intreaga forta este indreptata catre uniunea spirituala.

Din partea a 4. A a lectiei zilnice de cabala, 15.03.2011

De ce sufletele sunt conectate, precum rotile dintate

Incepand cu a doua restricţie (Tzimtzum Bet) şi din, obiecte spirituale (Partzufim) se nasc, nu cum au fost în lumea lui Adam Kadmon, una sub alta. Din moment ce fiecare dintre ele conţine acum o parte inferioară care nu poate fi utilizata, AHP (Awzen, Hotem, Peh), această parte coboară la gradul spiritual inferior.

Cu alte cuvinte, Partzuf-ul lucrează cu Galgalta ve Eynaim lui (partea superioară), în timp ce AHP-ul său intră în GE a Partzuf-ului inferior. În consecinţă, AHP-ul din urmă se încadrează în GE al unui Partzuf chiar mai mic, şi aşa mai departe.

Rezultă că partea superioară a fiecărui Partzuf devine îmbrăcata în partea de jos a Partzuf-ului superior de deasupra, în timp ce partea inferioară coboară în partea superioară a Partzuf-ului inferior. Deci, unde este Partzuf-ul în sine independent de cel superior sau de cel inferior? Nu are nimic propriu!

Acesta este modul în care sufletele devin legate precum rotile dintate, este acelaşi principiu. Tu nu esti liber de orice legătură cu toti ceilalti. Esti creat iniţial în interiorul unei astfel de construcţii, unei astfel de structuri interioare a Malchut al sufletului integral, unde nu există nici o parte care sa nu fie conectata cu toate celelalte.

Orice dorinţă la toate nivelurile  Aviut-ului (asprimii) este în legătură cu restul, toată lumea este conectata cu toţi ceilalţi, şi nimeni nu are nici o parte libera, nici măcar un grad de libertate. Cel de sus mereu imi spune ce să fac, în timp ce cel inferior determină cum ar trebui să-l servesc. Prin urmare, fiecare dintre noi este legat ca si cum ar avea o frânghie pe ambele părţi şi ii este imposibil de a face o singură mutare independent.

Atunci cum ne putem elibera şi sa avem libertatea de a alege?! Dacă în loc de toate aceste sfori legate, începeti să experimentati lanţurile iubirii, corzile participarii reciproce, veţi fi vindecati de aceasta „claustrofobie”, sentimentul că sunteti bine legati si ingropati de vii într-un sistem în care nu aveţi nici un gând independent sau dorinţa, nici un individual „Sine”.

În ceea ce priveşte libertatea, aceasta poate fi cumparata doar cu dragoste: De dragul iubirii, eu insumi voi dori sa le servesc tuturor şi sa intampin binevoitor aceasta conexiune. Această legătură va fi dezirabila pentru mine! Şi in acest fel voi obţine libertatea, aerul curat, şi întregul sistem va fi al meu: voi fi Creator în legătură cu acesta.

Această proprietate miraculoasă ne patrunde după Tzimtzum Bet, atunci când primeşte Malchut scânteia din Bina, datorită careia câştiga oportunitatea de a se raporta la ceilati cu daruire.

Din a 3-a parte a Lecţiei zilnice de Cabala 3/8/2011, Talmud Eser Sefirot

O remarcabila calatorie în necunoscut

Noi existăm într-un sistem de legi la muncă. Există forţa superioară care ne influenţează şi doreşte să dăruiască bine. Prin urmare, a creat dorinta de a ne bucura, pe care o poate umple cu placere.

Fiinţă creată primeşte plăcere în special prin a deveni identica cu forţă superioară: perfecta şi eterna. Pentru a realiza acest lucru, trebuie să atingă aceleaşi senzaţii, nivel, adâncime, putere, şi statut dupa cum se refera la această forţă superioară.

Forţa principală este considerată ca fiind Creatorul, în timp ce cea secundara este fiinta creata. Această forţă secundara trebuie să fie supusa transformărilor în timp ce acumuleaza impresii diverse pana ce urcă toate cele 125 de grade spirituale. Ea trebuie să le experimenteze pe cont propriu, printr-o căutare independenta, înţelegere, conştientizare, percepţie şi efortul de a atinge toate acestea, în timp ce aspiră să ajungă la o stare pregătita pentru ea de către forţa superioară.

Prin urmare, evolutia creaturii implică un element de participare personala, sentimentele si gandurile proprii, o conştientizare a propriei existenţe şi atingeri. Dar creatura nu are posibilitatea de a face ceva pe cont propriu, cu excepţia unui singur lucru: dorinţa de a se schimba. De fapt, forţa transformării, programul şi comanda ei vin numai de la forţa iniţială a daruitorului, Creatorul.

Succesul unuia în muncă este determinat de învăţarea de a împarti intreaga avansare în două părţi: munca atribuita creaturii şi munca efectuata de către cel superior. Ei sunt parteneri, dar munca lor integrală este distribuita în funcţie de ceea ce se referă la om şi ceea ce se refera la Creator.

Cheia nu este de a încerca să se faca munca Creatorului, in încercarea de a se reforma pe sine şi lumea. Munca unei persoane este de a dori schimbarea. Şi aceste transformari trebuie să apară deasupra naturii mele, care este considerată ca fiind,”deasupra motivului meu”. Asta înseamnă că direcţia transformării mele, precum şi proprietăţile şi senzaţiile interne, care sunt formate în mine sunt cu totul de neînţeles pentru mine, deoarece am primit o nouă natură.

Neavând nici o idee unde este unul sau spre ce se îndreaptă el este un semn sigur al unei noi naturi ce apare într-o persoană. La urma urmei, dacă omul ştia şi simţea totul în avans, toate modificările ar fi avut loc în acord cu egoismul lui, natura lui.

Atunci când o persoană creşte în propria sa natura, el este oarecum conştient de ceea ce il aşteaptă şi face alegeri pentru a beneficia egoismului său prezent. Dar, în spiritualitate, atunci când dorim să obţinem o natură diferită şi să devenim egali cu Creatorul, ne miscam mereu spre ceva necunoscut si imprevizibil. Atragem numai forţele dezvoltarii in noi înşine.

Cu toate acestea, în esenţă, există o singură forţă, care este împărţită în mai multe componente în funcţie de utilizarea acesteia: dorinţa noastră individuală, iniţiala, ”punctul din inimă”, puterea grupului, forţa studiului, şi, în final, forta care de fapt acţionează asupra noastra si ne reformeaza, care se numeste Lumina Inconjuratoare.

Din partea 1 a Lecţiei zilnice de Cabala 3/8/2011, Importanţa studiului

Dependenţa globala din mine

Întrebare: În ce măsură gândurile noastre, intenţiile şi capacitatea de a ne concentra în timpul lecţiei depinde de toti cei care studiaza cu noi din întreaga lume? Există o astfel de interconectare globala?

Răspuns: Ce presupune interdependenţa? Dacă vad întreaga realitate ca părţi ale sufletului meu, atunci eu sunt total independent. Aceste parti din mine se trezesc numai ca adaugare la atitudinea mea faţă de ei, dorinţa mea de a le trezi.

Eu nu ma concentrez pe comportamentul lor extern, ci mai degrabă le trezesc din interior şi la acelasi nivel de legătură interioara, cu care ele m-au trezit ca răspuns. Totul este determinat de perspectiva mea asupra lumii: Ori o privesc ca o realitate materiala cu o mulţime de corpuri fizice, fie ca dorinţe pământeşti ale oamenilor, sau ca si corp al sufletului meu, Partzuf-ul lor(structura).

În acest ultim caz, eu nu văd imagini externe, care aparent exista in lumea fizica, ci mai degrabă părţi ale sufletului meu, pe care trebuie să le transform. „Eu” este punctul focal al gândirii mele, intenţia. „Eu” este intenţia pe care trebuie să o adaug la aceste dorinţe şi proprietăţi pentru a le indrepta in mod corect.

Ce înseamnă că eu depind si sunt trezit de către ceilalti? Asa cum ii trezesc, mă trezesc pe mine ca răspuns. Această trezire aparent trece prin sistemul extern, în timp ce cu toate acestea sistemul este al meu.
Din partea a a doua a Lecţiei zilnice de Cabala 3/8/2011, „Introducere la Cartea Zohar”

Ridicandu-ne catre radacina creatiei

Este spus ca “toate portile sunt incuiate”  pentru rugaciunea omului  “exceptand  poarta lacrimilor”. Dar pentru ce ar trebui sa ne rugam si ce sa cerem, ce sa decidem; daca primim doua forte si discernem opozitia lor? Cel de sus furnizeaza forta Luminii Inconjuratoare, egoismul  se trezeste impotriva ei si noi ne aflam intre doua forte: dreapta si stanga.

Dar proprietatea pe care trebuie sa o obtinem se refera la Gandul Creatiei si anume sa incante creatura. Este deasupra tuturor rezultatelor, actiunilor si fortelor. Aceasta minte, capul celui superior, este exact ceea ce inferiorul, creatura, face tot posibilul sa obtina!

Nu are nici cea mai slaba sansa sa obtina asta de unul singur prin propriile lui eforturi, deoarece este o diferenta intre gandul superior, decizii si rezultatele si actiunile lor. Si noi insine suntem acţiunile Creatorului.

De aceea, cand  omul isi epuizeaza toate resursele sale, facand tot ceea ce i-a stat in putere, el descopera o proprietate speciala cu care nu are nici o conexiune. Este o decizie, un plan,  sa creeze o creatura, un intreg program conceput cu mult inainte de crearea lui. Omul ajunge sa cunoasca cine este Insusi Creatorul, care a planuit toate astea, si de ce le-a conceput asa cum sunt: radacina radacinii al acelui punct din care creatura a fost nascuta.

Aceasta dorinta este ascunsa in cea mai mica actiune si ne conduce chiar unde a inceput totul! Dar noi ajugem acolo doar dupa o cautare lunga, dupa multe actiuni. Si cand o atingem, descoperim ce este spus:  “ Toate portile sunt blocate mai putin poarta lacrimilor”.

Este privita ca “ poarta lacrimilor” pentru ca tot “parul“ provine din razele de Lumina, (Partzufim Searot, parul) care se intind spre noi de Sus in jos, de la cel superior,  care este “ furtunos” (Soer ) si sufera in timp ce anticipeaza sosirea noastra, sunt revelate doar acum asa cum  fac “ picaturile norocului” –(in Ebraica “ Mazal” de la “ Nosel” a picura) – mici picaturi ale Luminii care se preling in jos spre noi. Si cineva poate atinge sursa lor, cum si de ce asemenea efecte descind la noi, doar capatand cunoasterea lui Rosh de Atzilut (capul lumii Atzilut).

Si aceasta poate fi obtinuta doar prin poarta lacrimilor sau o stare cand o persoana doreste sa cunoasca diferenta dintre “ corpul” (Guf)  Partzufului si “ capul” lui (Rosh). El nu poate atinge si intelege  mintea lui, capul celui superior de unul singur,dar multumita acestei rugaciuni, el il atinge.

De fapt, studiind toate actiunile Creatorului,noi obtinem unele idei despre mintea Lui. Ca atunci cand uitandu-ne la o masa, putem ghici ce creatorul ei a avut in minte, asa ca si noi, studiindu-ne pe noi insine si reveland in interior actiunile Creatorului  si acumuland constant aceasta dorinta arzanda sa-L intelegem, gradual  ajungem la poarta lacrimilor.

Din partea 1 a lectiei zilnice de Kabbalah 3/10/11 despre Rugaciune.

CEO al Creatorului care guvernează toată lumea

Noi apartinem unui sistem de forte care se desfasoara de Sus in jos. Si astfel o scara cu trepte a fost formata in acest sistem, unde fiecare treapta este facuta din forte opuse in diferitele lor combinatii de cantitate si calitate. Si intreaga diferenta in aceste forte  se afla in grosimea nivelului dorintei (Aviut) la care ei lucreaza de cand adancimea/intensitatea dorintei isi schimba calitatile. La urma urmei, dorinta poate fi de orice grad: mineral, vegetal, animal si vorbitor (0~1~2~3~4 ).

Dar cand incepem sa urcam orientati in sus, noi primim doar o forta la inceput: forta/calitatea primirii. Apoi incepem sa lucram cu grupul si in interiorul lui observam o a doua forta: calitatea daruirii. Este opusa acestei fortei de receptie, care nu este la fel cu dorinta lumeasca cu care initial am ajuns aici.

Cand incepem sa studiem Cabala si incercam sa ne unim cu grupul, incepem sa evocam Lumina care ilumineaza o noua dorinta in interiorul nostru care este impotriva unificarii, grupului,i ubirii si daruirii. Apoi, cu ajutorul acestei Lumini, incepem sa cunoastem raul din noi.

Doar datorita implicarii in grup aceste doua forte ies la suprafata intr-o persoana si stau in opozitie una fata de cealalata: forta iubirii si forta raului, amandoua fiind conectate cu scopul spiritual pentru care o persoana lucreaza pentru a-l realiza. Si toate proprietatile si tendintele cu care el initial a venit la Cabala nu mai conteaza la urma urmei. Sunt doar simple atribute ale corpului sau animat.

De aceea, intregul succes in avansare depinde de modul cum o persoana se straduieste sa se angajeze in grup si sa atinga unitatea. El va descoperi forta respingerii si, impreuna, aceste forte vor incepe sa lucreze, uneori  cu randul si alteori ciocnindu-se una de cealalta. Si apoi el va stii forta rugaciunii,f ara de care este imposibil sa unifice aceste forte in una singura.

Pe de o parte, el nu vrea sa isi piarda “Eul” in favoarea infinitei  puteri a fortei daruirii dar, deasemenea, nici nu vrea sa ramana un sclav al egosimului sau,forta primirii.Apoi in persoana creste un caracter independent care se pozitioneaza chiar in mijloc,intre cele doua forte,luand decizii.El doreste sa se ridice deasupra acestor doua forte,cea dreapta si cea stanga, in linia de mijloc.Si asta e ceea ce cere Creatorului in rugaciunea lui.

Proprietatea Bina pe care o primeste 0 persoana, ii permite sa tina aceste doua forte in balanta si sa se situeza deasupra lor. Astfel dobandeste forta “ primii pentru dăruirei” care ii permite sa daruiasca Creatorului. Ambele forte, primire si daruire, îi aparţin, in timp ce ea devine devine capul (Rosh) Partzuf-ului spiritual si decide cum si in ce masura sa daruiasca. Si, astfel, aceasta persoana avanseaza de-a lungul treptelor spirituale.

Ea cere Creatorului nu o forta care sa o invinga pe cealalta, ci o oportunitate sa le unifice si sa  se ridice deasupra lor cu “ capul” sau. La aceasta  se gandeste tot timpul. Si asta e motivul pentru care e privit ca fiind o persoană inteleapta, un discipol “ intelept” (Talmid Hacham)care, multumita rugaciunilor, intotdeauna invata de la Creator, (inteleptul) sa fie capabil sa foloseasaca aceste doua forte corect.

Asadar, o persoana se ridică deasupra Creatiei si devine precum Creatorul, folosind forta daruirii si forta primirii in timp ce ramane desupra lor, luand decizii. In aceeasi maniera, creatura incepe sa actioneze.

Din prima parte a lectiei zilnice de Kabbalah 3/10/11 referitor la Rugaciune.

Intrebari la lectia Zohar, Partea 2

Intrebare: Trebuie sa ne gindim la ceilalti, chiar daca intelegem ca de fapt este o minciuna? Trebuie sa ne mintim singuri in timp ce citim cartea Zohar?

Raspuns: Mintim despre orice, deoarece nu avem o adevarata conexiune unul cu celalalt, ci doar ne „prefacem” ca avem. Nu doresc sa ma conectez cu ceilalti, dar joc rolul „baiatului bun”: citesc Zohar, dorind sa ma schimb sub influenta acestei citiri, sa inteleg modul in care eu sint necorectat, si de ce nu pot atinge starea perfecta. Cercetez! Pe scurt, in timp ce citesc Zohar, astept schimbarea in mai bine. Aceasta se numeste „asteptarea rascumpararii”.

Intrebare: Eu ma fortez sa ma intorc catre intentie, chiar daca ma aflu in plin razboi. Ajuta acest lucru, muncii noastre in grup?

Raspuns: Exact razboiul interior ne aduce rezultate bune! In acest razboi, o persoana nu avanseaza deoarece dorintele sale nu sint reinoite. Doar in conditiile in care ea poarta un razboi cu sine, noile Reshimot o trezesc si persoana simte in mod constant opozitia. Acesta este modul in care lucrurile ar trebui sa fie!
Din a 2-a parte a Lectiei zlnice de Kabbalah 3/13/11, Zohar

Fiecare in functie de abilitatile sale

Fiecare persoana trebuie sa studieze Kabbalah in functie de abilitatile sale.

Trebuie sa ne asezam iar la masa de studiu [dupa esecul acestui proiect in Rusia] cu scopul de a re-examina ideea socialista [“de la fiecare in concordanta cu propriile abilitati, si fiecaruia conform cu propriile nevoi”] in lumina faptelor si a contradictiilor care se manifesta in vremurile noastre.

Si nu ar trebui sa ne temem sa facem o descoperire conceptuala, din moment ce conservarea vietii este mai presus de orice. [Nu ar trebui sa ne fie teama sa dezvaluim faptul ca sursa corectiei omului si a societatii, este Lumina Superioara. Facind fata pericolului distrugerii si trebuind sa depaseasca un anumit proces de dezvoltare, oamenii vor fi capabili sa inteleaga asta.]
– Baal HaSulam, Ziarul „Natiunea