Întrebare: Fiecare dintre noi avem rude și prieteni care ne sunt dragi și care încă nu și-au manifestat interesul pentru spiritualitate. Ne pasă mult de ei și intenționăm să îi ridicăm din suferință; merită să le trezim punctele în inimă?

Răspuns: Este adevărat, fiecare dintre noi are multe rude și prieteni cărora cu iubire le-ar explica cu ce ne ocupăm. Posibil să îi ajute și pe ei. Cel puțin, le-ar lumina interesele din viață și ar gândi diferit față de probleme și necazuri. Totuși, știm cu toți că este o sarcină foarte dificilă să le explicăm asemenea lucruri oamenilor care nu le înțeleg. De ce este așa?

Metodologia noastră se aplică numai acelora care au trezită aspirația către scopul creației, aceia cu așa numitul ”punct în inimă”. Fiecare îl are. Cabaliștii moderni de zi vin din primul Cabalist: Adam. Înainte ca Adam să se nască, pentru mii de ani, numeroase generații au avut un punct în inimă latent. Adam a fost primul om din această lume al cărui punct în inimă s-a trezit. Înainte, fiecare generație a avut puțini oameni ale căror puncte în inimă nu dormeau.

Atunci când sufletul unei persoane (dorința interioară) se maturizează (coace), el începe să exploreze ”De ce am nevoie de această viață? Pentru ce? Poate ar trebui să las în pace toate astea? Sau în final să descopăr ce face ca viața să merite să fie trăită?

Asemenea întrebări apar în toată lumea, dar în diferite măsuri. Fiecare om, în special în copilărie, se întreabă: ”De ce trăiesc oamenii?” Mai târziu în viață, rutina de fiecare zi suprimă această întrebare și oamenii uită de ea.

În zilele noastre, vedem că datorită crizei și diferitelor probleme, întrebarea despre menirea vieții să împrăștie la milioane de oameni în jurul lumii. Totuși, oameni încă restricționează căutarea întrebând: ”Cum pot scăpa de durere?” Cum pot scăpa de durere nu cum pot merge înainte.

Cu toate astea, vedem în aceste zile milioane de oameni care au un punct în inimă. Uitați-vă cât de mulți studenți sunt în jurul lumii și câți oameni sunt care studiază și nici măcar nu îi știm. Ei nu au încă o dorință de a ne contacta, de aceea sarcina noastră este de ai trata cu blândețe și niciodată să nu îi împingem prea mult, să găsim materiale potrivite pentru ei.

Cred că împrăștierea metodologiei noastre, împreună cu materialele pe care le-am creat pentru 99% din populația lumii, va conduce gradual oamenii înainte și va ajuta mulți dintre ei (milioane!) să descopere punctul din inimă. Alți vor urma în mod simplu; vor avansa în principal pentru că ei tind să scape de durere cumva.

Sunt sigur că trebuie să căutați materiale interesante și să le dați prietenilor. Dacă vedeți că vorbele nu ajută, atunci nu vorbiți. Materialele printate sunt mult mai persuasive. Încercați-le. Fiți răbdători! Personal, nu știu cum să mă adresez acelor oameni care nu caută răspunsuri la aceste întrebări. De ce trebuie să îi forțăm? Trebuie să le spuneți oamenilor ceva ce sunt dispuși să audă.

Din lecția 1 de la Congresul din Vilnius 3/23/12,

Filed under: Congrese, Diseminarea Cabalei - Niciun comentariu→

Suntem de obicei, pe unul din cele trei nivele, în legatura cu prietenii nostri

1. Cand prietenul si grupul sunt mai mari decat noi, cu alte cuvinte, consideram prietenii si grupul ca fiind mai sus decat noi, cu scopul de a simti maretia lor;

2. Cand prietenii si grupul sunt sub noi;

3. Atunci cand ne sunt egali;

Cand privesc prietenii si grupul ca fiind mai mari decat mine, ma pun  pe mine intr-o stare incat sunt capabil sa invat de la ei, sa primesc de la ei orice au, asa cum cineva mai mic invata de la cel mia mare decat el. Ei sunt capabili sa ma influenteze. Eu primesc energia lor, puterea si emotia.

Daca eu ii percep ca fiind mai mici decat mine, atunci sunt in masura sa transmit mai departe ca cineva mai mare catre cineva mai mic.

Am un anumit tip de comunicare cu ei in orice caz, fie atunci cand primesc de la ei maretia scopului lor, sau cand le transmit maretia mea fata de scopul lor, credinta mea in maretia scopului, importanta unitatii. Si toate acestea sunt in scopul de a atinge o stare de egalitate. Si atunci vom fi cu adevarat prieteni.

Profesor – Prieten

In cazul in care sunt deasupra mea, ei sunt profesorul meu. Atunci cand sunt sub mine, ei sunt studentii.  Si numai atunci cand suntem egali suntem prieteni. Acesta este modul in care ne coordonam gandurile in ceea ce priveste grupul. Si vad mereu: unde pot adauga, ce pot primi, si cand pot deveni perfect egal cu ei.

Comparatia trebuie sa fie intotdeauna scopul. Si starea de a fi mai jos sau mai sus este stadiul in care ma adaptez pe mine in raport cu relatia cu ei.

Din lectia 2 de la Congresul de la Vilnius 3/23/12,

Filed under: Congrese, Munca in grup - Niciun comentariu→

Toti anii nostri multi de studiu (avem oameni care studiaza deja de 10-15 ani) sunt destinati pentru a te determina sa atingi o stare in care incepi sa lucrezi in grup si sa realizezi ca nu exista nimic altceva.

Si tot ce ati facut de-a lungul mai multor ani, a fost destinat pentru a va determina intr-un final sa intelegeti ca singurul lucru care va poate schimba si care va poate dezvalui ca tot ceea ce va doriti este chiar in fata voastra, chiar daca este ultimul pas.

De obicei dureaza mult timp sa ajungi acolo, incercand se ne covingem si incercand oarecum sa ne eschivam. Vom studia Cabala, vom face tot ce trebuie in scopul diseminarii – absolut orice – doar pentru a evita lucrul in grup.

Si chiar daca anterior am inteles ca nu exista alta solutie, inca, in ultimul moment incercam sa scapam, sa gasim motive sa nu participam la acest proces. Nu ne putem permite sa inchidem ochii, sa ne aruncam  in grup ca si in apa, si sa disparem complet in ea. Trece mult timp, luni poate chiar si ani pana cand  in cele din urma o persoana intra in grup.

Dar putem scurta aceasta perioada de timp, cu efortul nostru comun, si vom incerca sa o facem.

Perioada de timp in care a studiat, nu conteaza, nu conteaza nici cunostintele sale, daca este inteligent sau nu,  puternic sau slab, persistent, stabil sau lenes. Atunci cand intri in grup si te alaturi fortei comune din interior, „dispari” in el, si te dizolvi printre calitatile comune ale prietenilor tai in asemenea masura ca te vei integra si vei accede la toate abilitatile, si toate vor deveni ale tale.

Nu trebuie sa iti gasesti scuze, cum ar fi ca sunt inca tanar, ca nu sunt inca pregatit pentru asta, poate peste ceva timp sau la urmatorul congres. Acum! Nu trebuie sa existe alte ganduri! Nu exista nimic altceva decat acest loc si aceasta decizie pe care trebuie sa o luam.

Si actiunea este foarte simpla- incercati sa efectuati asa-zisa prima restrictie (Tzimtzum Aleph)  sa va ridicati cat de mult posibil deasupra propriului egoism; trebuie sa intelegem aceste aspecte si defecte in concordanta cu aspiratiile si intentiile noastre.

Cand intentiile si aspiratiile mele nu sunt suficient de puternice, voi simti ca ceva imi distrage atentia. Astfel ca trebuie sa ma indrept strict catre scopul esential si sa am suficienta putere sa ma directionez catre el.

Acesta este motivul pentru care noi percepem  tulburarile ca fiind date. Nu sunt foarte deranjante, nicodata nu ne suparam pe noi; din contra, de fiecare data cand apar, ne ridicam deasupra lor, si investim mai mult in noi pentru a ne apropia mai mult de ceilalti.

Principalul lucru este sa avem rabdara fata de prietenii nostri, ca si cum am avea rabdare cu copiii mici, cu copilul nostru preferat. Nu putem face nimic in legatura cu asta; egoismul nostru nu ne permite sa ne conectam cu ceilalti si ne arata ca trebuie sa ne apropiem mai mult si unde trebuie sa ne pozitionam.

Din  Congresul de la Vilnius 3/23/12, lectia 2

Filed under: Congrese, Garantia reciproca, Munca in grup - Niciun comentariu→

Întrebare: Care este rolul religiei in procesul de integrare și este posibil să integrăm toate religiile lumi împreună?
Răspuns: Mi-am început viața ca specialist în cibernetică biomedicală. Apoi mi-am luat doctoratul în filozofie și am devenit profesor de ontologie și teoria cunoașterii, ceea ce a am făcut mulți ani. Nu văd nicio conexiune între religie și metoda integrării despre care vorbim aici.

În general, religiile vorbesc despre nevoia de a deveni conectat integral cu alții, de a trăi o viață bună, de a fi buni cu alții, să îți iubești aproapele, etc. Dar de fapt, ele numai vorbesc despre asta și nimic nu a fost vreodată implementat. Mai mult, religiile sunt pline de ritualuri diferite și credință oarbă, lucruri care sunt absente în metoda noastră. Aceasta se adresează tuturor oamenilor din lume, pentru că toată umanitate este integrată și interconectată.

De aceea, nu cred că este loc pentru religie aici. Este treaba personală a fiecăruia, pentru că convingerile religioase nu sunt în opoziție cu metoda noastră în niciun fel. Deci, poți fi adept al oricărei religii și să practici educația integrală în același timp.

Din lecția preliminară de la congresul din Vilnius

Filed under: Congrese, Educatie, Educatie integrala, Intrebare si Raspuns, Religie - Niciun comentariu→

Intrebare: Pe parcursul interactinii dintre oameni pot aparea anumite emotii puternice. Acestea pot fi atat pozitive cat si negative. Acestea ar trebui sa se manifeste in grup sau in alta parte?

Raspuns: Acestea pot exista oriunde doreste persoana atata vreme cat ele sunt rezultatul uni viziuni integrate. Dace ele nu provin din aceasta, atunci persoana poate dauna altora.

Intrebare: Daca cineva are un acces si spune lucruri care ranesc, este indicata reconcilierea imediata sau este mai bine sa ii acordam un anumit timp?

Raspuns: Este imposibil sa se treaca peste toate imediat spunand hai sa ne dam mana si sa ne impacam. Lucrurile trebuie clarificate. Este foarte posibil ca fiecare dintre noi sa avem dreptul sa ne enervam si ceilalti sa aiba dreptul fie suparati. Toate acestea sunt corecte si normale. Ele se intampla cu copiii nostri pe care ii iubim atat de mult, insa cateodata comportamentul lor este de nesuportat. Noi observam asta si la animale, atunci cand mama loveste puiul usor peste cap sau and ii apuca urechea.

Nu trebuie sa ne fie rusine de acestea. Intr-o anumita masura izbucnirile si resntimentele sunt acceptabile. Noi trebuie sa analizam aceste lucruri deoarece ne aflam inca in procesul de perfectionare al educatiei si nu am ajuns la starea finala.

Din KabTV “Fundamentele Societatii Integrale” 26/02/2012

Filed under: Educatie integrala, Intrebare si Raspuns - Niciun comentariu→

Intrebare: Studiile universitare sunt in mod obisnuit impartite in prioade de studiu; primul an, al doilea, al treilea etc. Ar trebui ca si educatia integrala sa fie de asemenea impartita in stagii formale, la fel ca la universitate?

Raspuns: Desigur, pentru ca persoana trebuie sa vada stadiile pe care parcurge. Acestea il stimuleaza si il motiveaza, si sunt absolut necesare.

Pe de alta parte, in timpul studiilor noi, vorbimin mod constant despre faptul ca totul se bazeaza pe schimbare, auto-transformare, auto-perfectionare, si pe convergenta dintre noi si natura astfel incat societatea umana sa devina integrata, egala, si mai apropiata prin cooperarea reciproca, asa cum este intreaga natura. Deci oamenii ar trebui sa inteleaga ca acesta est un proces infinit, asemeni vietii.

In cele din urma, persoana incepe sa simta infinitatea, eternitatea naturii si se apropie din cein ce mai mult de aceasta. Incepe sa simta ca, este calma asemeni naturii si capabila sa ii daruiasca dorintele si gandurile ale pentru ca incepe sa fie in contact cu aceasta.. Acest contact este simtit foarte clar de persoana.: aceasta vede cum influenteaza lumea din  jurul sau, chiar si la nivel mineral, ca sa nu mai vorbim despre nivelul vegetal si animat.

Rolul nostru este de a ajunge la o stare in care atunci cand noi influentam natura prin gandurile dorintele si intentiile noastre si ajungem la un echilibru total, sa ne simtim in intregime confortabil cu lumea din jurul nostru. Desi pare ciudat, atunci cand o persoana se simte in armonie cu tot ce exista, senzata de viata si moarte dispare.

Oamenii experimenteaza o anumita discrepanta in a intelege si a constientiza ce este de fapt viata. Daca le oferim o idee, aceasta ii va cuceri, si ei vor incepe sa inteleaga ca miscarea noastra spre echilibrul cu natura ne ofera ceva supranatural, si nu doar o existenta confortabila precum si sansa de a o multiplica.

Din KabTV “Fundamentele Societatii Integrate” 26/02/2012

Filed under: Educatie, Educatie integrala, Intrebare si Raspuns - Niciun comentariu→

Intrebare: Cati profesori ar trebui sa existe intr-un grup de studiu de educatie integrala? Ar trebui sa fie barbati sau femei?

Raspuns: In grupul de studiu integral ar trebui sa existe cel putin doi sau trei profesori. Acestia pot fi atat femei cat si barbati, in functie de grup. Noi ar trebui sa tinem cont de mentalitatea oamenilor din grup, de pozitia lor sociala, de nivelul de egalitate din societatea in care traiesc, si de modul in care accepta acest lucru. Ei poate ca sustin ca in societatea lor toti sunt egali, insa poate ca nu este chiar asa.

In Rusia, Europa, sau America mentalitatea este total diferita, si oamenii au pareri diferite in priviinta acestei intrebari, desi depinde de clasa sociala cu care se lucreaza. Deci trebuie luate in calcul toate aspectele. Poate ca in anumite grupuri invatatorii trebuie sa fie doar barbati si nu o femeie si un barbat.

Foarte probabil, un instructor care conduce anumite jocuri si exemple ar trebui sa ofere simultan training in educatie si crestere, asa cum se face in mod curent in psihologie si psihiatrie.

Depinde de la caz la caz, si poate fi atat de specific incat doar oamenii potriviti trebuie sa fie alesi pentru fiecare grup. Puteti aborda afacerile sau vecinii, locurile publice, cluburile, etc, si sa „includeti” un mare numar de oameni si astfel sa formati grupurile.

Trebuie sa creati un „corp de control”, adica expertii care sa identifice anumite tipuri de oameni, sa ii ordoneze, si sa formeze grupuri. Este o indelednicire  speciala.

Din KabTV “Fundamentele Societatii Integrale” 26/02/2012

Filed under: Educatie integrala, Intrebare si Raspuns - Niciun comentariu→

Întrebare: De ce este așa de greu să înțelegem ce este de fapt conexiunea?

Răspuns: Ne este greu să facem aceste acțiuni, pentru că le abordăm inițial în mod egoist. Nu îmi pot anula mintea pentru a percepe lumea, pentru a percepe grupul și a mă percepe pe mine însumi și pentru a începe să clarific situația folosind o minte externă.

Mai întâi trebuie să înțelegem motivul acțiunilor noastre și ce mi se cere să fac. Creatorul vrea ca eu să aduc corecția lumii. Lumea este toată realitatea care apare în fața mea. Asta înseamnă că trebuie să mă refer la ea în consecință și să fiu inclus în public, cu oamenii care la nivelul lor de dezvoltare sunt și ei în exilul din Egipt; chiar dacă ei nu sunt la etapele finale, sunt în etape foarte avansate. Oameni simt deja că au ajuns la un capăt de linie; simt că ăsta este sfârșitul lumii; întâmpină probleme ecologice, războaie, sinucideri, disperare, etc. Acesta este exilul în Egipt pentru ei, un exil din prosperitatea pe care au cunoscut-o înainte.

În trecut, omul obișnuia să facă schimbări în viață și găsea ușurare în asta. Astăzi nu mai are unde și ce să schimbe; nu mai găsește confort nicăieri. Nu mai este confort acasă, în familie și nicăieri. Copii nu mai au nicio speranță pentru ceva bun; la muncă este imposibil să te odihnești și să te simți bine împreună cu alții pentru că nu este nimic bun. Speranța să te odihnești la pensie a devenit imaginară, și nu putem fii siguri că atunci când vom ajunge bătrâni vom avea hrană și adăpost. Oamenii trăiesc în incertitudine: Toate economiile pe care le-au salvat în vreun fond sunt sub semnul incertitudinii. Iar astea sunt numai o parte din probleme.

Deci, atunci când ne apropiem de Creator, luăm în calcul ce vrea El și nu ceea ce vrem noi? Creatorul vrea corecția lumii. Așa apropiem oamenii, luând disperarea lor și să ne facem griji pentru ei? Nu sunt sigur. Ieșim noi în lume suficient, noi cei care, apropo, simțim exilul mai mult decât ei? Suntem incluși în exilul lor, în necazurile lor corporale? Schimbăm noi problemele lor în probleme spirituale la nivelul nostru?

Dacă Lumina influențează oamenii prin noi, oamenii se vor simții bine. Asta trebuie să facă partea lumii numită ”Israel”, să devină ”Lumină pentru națiuni”. Pentru cei care nu au niciun contact cu Lumin, eu trebuie să fiu un ”adaptor”. Pornesc de la asta?

Creatorul vrea să le aducem Lumina și avansarea, în timp ce eu sunt doar un link. Trebuie să iau deficiența lor și să o schimb într-o necesitate de a mă conecta la nivelul meu, necesitatea pentru Lumina Reformatoare și să transmit această cerere în sus, nu să trimit dorințele mele personale. Asta înseamnă să dărui.

Facem noi asta? Dăm suficientă atenție diseminării pentru a absorbi dorințele oamenilor? Suma începe de la nivelel inferioare și nu de la mijloc. Adevărata deficiență este ascunsă în lume, în timp ce noi primim deficiența noastră de la Creator și trebuie doar să fim parte din întreg.

Absorbind deficiența de la oameni, trebuie să vă conectați cu prietenii. Altfel, de ce aveți nevoie de această conexiune? Pentru ce? Pentru cine este viitoare voastră dăruire? Fără lume nu este nicio cale de a o obține. Creatorul nu are nevoie de dăruirea voastră; nu are nevoie de favoruri de la voi. Poți să îi aduci mulțumire dacă treci Lumina Lui în jos, dacă reușești să convingi oamenii că trebuie să se schimbe. Apoi, această ușoara schimbare din ei, o veți crește și o veți ridica la Creator, iar astfel veți face conexiunea de jos în sus. Veți crește de la mic în sus la nivelul Lui și vă veți lua locul în mijloc. Fără conexiune între două capete, vă jucați cu ceva care este bazat pe nimic altceva decât ego.

Întrebare: Atunci ce facem greșit? De fapt, noi încercăm să aducem mesajul nostru către lume.

Răspuns: Se pare că noi nu suntem impresionați suficient de dorințele lumii, pentru a acționa prin ele. Eventual, suntem lăsați doar cu o impresie formală a muncii care este făcută. Totul reiese ca fiind opus: Vrem să avansăm și astfel folosim oamenii ca mijloc, în loc ca noi să fim mijlocul pentru avansarea lor și să aducem oamenilor ceea ce vrea Creatorul să le aducem. Întoarcem totul invers: În loc să fim servitori, vrem să devenim proprietarii situației. Creatorul depinde de noi, națiunile depind de noi, în timp ce noi ne uităm la ele stând în mijloc.

Problema nu este în acțiunile noastre ci în atitudinea interioară. Deficiența Creatorului și deficiența lumii sunt ceea ce ar trebui să fie important pentru noi. Din aceste deficiențe trebuie să stabilizăm propria deficiența, astfel încât ne vor conduce către rezultatul dorit. ”Israel” aparține nivelului Bina și nu are nimic propriu. Partea sa superioară este în Keter iar partea inferioară în Malchut. În mijloc există numai o tăietură. Atunci cum pot două părți să fie conectate? Noi suntem cei care trebuie să devenim această conexiune și asta este singura noastră proprietate.

Din partea a patra a Lecției zilnice de Cabala 4/5/12, Scrierile lui Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→

Întrebare: Spui că dorințele maselor trebuie să fie pe primul loc și nu aspirațiile noastre spirituale. Dar astăzi eu sunt îngrijorat de avansarea mea spirituală și acesta este motivul pentru care diseminez. Cum pot sa fac această tranziție internă?

Răspuns: Trebuie să înțeleg că tot ce se va întâmpla cu mine depinde de alții, în măsura în care îi aduc mai aproape de sursă. Pentru a face asta, trebuie să îi aduc mai aproape de mine, iar apoi ei îmi vor furniza deficiența potrivită pentru a mă întoarce la Cretor. De aceea ei îmi sunt deodată așa de importanți.

Descopăr în continuare că ei sunt părți din mine iar apoi voi descoperi că ei de fapt sunt părți ale sufletului meu. Nevoia pentru ”sine” dispare: să ardă, vreau doar să le furnizez lor, asta este cel mai important. Conșiința de sine anterioară dispare: Partea mea superioară aparține Creatorului, partea mea inferioară aparține ființeor create, iar eu sunt în miloc, în zona neutră din treimea din mijloc a lui Tifferet, care există doar pentru a conecta cele două jumătăți. Nu trebuie să facem nimic cu ee.

Întrebare: Înseamnă că atunci când mă conectez cu masele pentru a le absorbi dorințele lor și pentru a-i servi, facem muncă între noi și primim răspunsul undeva de Sus. Este cumva un sistem complicat…

Răspuns: Sistemul este simplu: Sus este plus iar jos este minus, iar tu permiți intrare în mijloc și deschizi calea.

Se poate desena diferit, ca un robinet. În stânga este presiunea pozitivă (+P), în dreapta cea negativă (-P), iar tu determini ce va ieși afară. Pe de o parte, există națiunea, iar pe de alta este Lumina, iar în mijloc Bnei Baruch (BB).

Exact așa este construită natura. Acest sistem este normal și natural. Să îl desenăm în termeni Cabaliști. Deasupra sunt Keter și Hochma, în mijloc este Bina împărțită GE (Galgalta ve Eynaim) și AHP (Awzen, Hotem, Peh). Jos se află ZON (Zeir Anpin and Nukva). În vârf, până la jumătatea Binei, există un sistem al Creatorului, în jos sunt cei inferiori, iar între ei este Bnei Baruch. Este la fel: deasupra plus, jos minus, voi sunteți între ei iar robinetul este în mâna voastră.

Asta este munca noastră. Conectăm grupul pentru a corespunde Luminii, iar jos construim sistemul de diseminarea care transpune mesajul iubirii pentru alții și al unității. Așa ne conectăm cu oamenii pentru a aduce mulțumire Creatorului.

Din partea a treia a  Lecției zilnice de Cabala 4/6/12, Scrierile lui  Rabash

Filed under: Diseminarea Cabalei, Egoism, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Înainte de fiecare lecţie, este foarte important pentru noi să formulam intenţia corecta: „Pentru ce studiem?” Eu nu vin pur şi simplu, stau si ascult la lucruri inteligente despre structura lumii superioare sau la pasajele din Cartea Zohar, articole şi alte materiale. Acest lucru nu este esenta. Acestea sunt doar mijloace pentru atragerea Luminii superioare.

Deci, ce studiez? Stau împreună cu prietenii. O legătură specială este formată între noi şi trebuie să fie astfel încât să ne ridice până la tărâmul Luminii superioare, spre nivelul superior catre care ne directionam dorinţele noastre comune, numai pe cele comune! Dorintele individuale înseamnă dorinţe egoiste. Dorinţele comune sunt deja dorinţele pentru daruirea spre unitate.

De îndată ce ridic aceste dorinţe, MAN (dacă într-adevăr le pot ridica, împreună cu grupul), Lumina superioara coboară la noi de deasupra imediat, care ne corecteaza si ne atrage un pic mai aproape.

Şi de fiecare dată ne ridicam, ne apropiem, mai mult şi mai mult. Şi aşa este, până când ne vom uni într-un singur punct. Cu toate acestea, nu mai este un punct, deoarece a deschis egoismul nostru.

Noi pur şi simplu l-am adunat împreună şi de aceea aratam ca un singur punct, dar în realitate există egoism mare sub noi, peste care am crescut. Şi apoi dezvăluim Lumina superioară în interiorul nostru, nu în forma Luminii inconjuratoare (OHR Makif), care ne schimbă prin influenţa sa, ci în forma Luminii Interioare (OHR Pnimi).

Deci, de ce avem nevoie de cărţi? Deoarece în timp ce noi ne adunăm împreună, citim despre ceea ce se întâmplă în lumea superioara.

De fapt, nu ştim ce se întâmplă acolo, din moment ce nu ghicim şi nu ştim de fapt ce acţiuni sunt acestea. Dar, facand asta, evocam Lumina superioara asupra noastră. Acesta este motivul pentru care este „eu+ grupul + cartea”, şi acestea sunt condiţii esenţiale pentru munca noastră.

Între grup şi mine trebuie să existe interferenţe, intrebari diverse şi probleme. Cu toate acestea, între carte şi mine nu există obstacole şi întrebări şi nu este important dacă înţeleg ceva sau nu.

În orice caz, eu nu înţeleg nimic, deoarece în carte se vorbeste despre ceea ce se întâmplă la nivelul următor din lumea spirituală despre care nu am nici cea mai mica idee. Eu citesc doar cuvinte, dar acest lucru este suficient pentru a convoca Lumina superioara asupra mea.

În final, studiul cu cărţile şi cu noi este pur formal. Este absolut lipsit de importanţă cât de mult ştie o persoană şi cât de mult înţelege! Ceea ce este important este cat de mult unitatea sa cu grupul şi cartea trezeşte dorinţa in interiorul sau, ii ridică tensiunea. Către ce? Catre calitatea de a darui.

Dacă cere pentru calitatea de a darui, aspira catre ea, încercând să nu se înşele şi clarificand împreună cu grupul ca si-ar dori exact acest lucru, atunci tot mai clar descoperă în interiorul sau ce este Creatorul, calitatea de a darui, ceea ce înseamnă sa devina mai apropiat de ea, sa ajunga mai aproape de calitate în ea insasi şi s-o descopere în ea însaşi. Când este angajata cu această dorinţă, deşi este mica şi înşelătoare, ea insasi nu înţelege ce cere. Cum poate cere într-adevăr ceva care este opus naturii sale?

Cu toate acestea, o astfel de aspiraţie treptată o mişcă înainte. Ea murmură ca un copil, neştiind cu adevarat cum să vorbească, rosteşte cuvintele incorect şi nimeni n-o înţelege, cu excepţia mamei sale. În acelaşi mod Creatorul ne înţelege. Cu toate acestea, noi insine nu înţelegem. Ne gândim, de fapt, că trebuind sa ne unim împreună, cerem şi intrebam, deci unde este ceea ce ne dorim?

Cu toate acestea, chiar dacă nu vrem nimic, El o percepe în mod corect, ştiind starea noastra, de la care nu putem face nimic, în nici un alt mod. Acesta este cazul in care mama înţelege bolborositul unui copil sau pur şi simplu îl înţelege fără cuvinte. Acest lucru este exact ceea ce avem nevoie. Aceasta este ceea ce se numeşte chemarea către Creator, sau rugăciunea, MAN.
Din Convenţia de la Vilnius 24/03/12, Lectia 4

Filed under: Lectia zilnica, Sarbatori, Spiritualitate - Niciun comentariu→