Noul meu articol pe Linkedin “ Nimeni nu iubește o națiune ai cărei membri se urăsc reciproc”

Mi s-a spus că problemele din lanțurile de aprovizionare care afectează economia globală s-au înrăutățit, iar prognoza este atât de îngrozitoare încât unele țări iau în considerare închiderea comerțului internațional și încearcă să devină autosuficiente. Este clar o idee nepractică, dar arată cât de disperate au devenit unele țări și cât de pesimiste sunt în ceea ce privește viitorul. Există o soluție, dar implică reciprocitate și considerație față de ceilalți și nimeni nu vrea să meargă în acest sens. Deci, deocamdată vom continua să suferim.

Priviţi la ce am făcut planetei noastre. Am poluat-o, am corupt-o și am epuizat-o de resurse și o mare parte din frumusețea ei, pentru iluzia puterii și controlului. Am fi putut realiza mult mai mult cu o fracțiune din efort și o fracțiune din resursele pe care le-am scurs de pe planetă, dar pentru asta ar trebui să lucrăm umăr la umăr unii cu alții, şi nimeni nu își dorește asta.

Din păcate, situația va continua să se înrăutățească până când toată lumea va arăta cu degetul spre evrei și îi va învinovăți pentru tot ce este în neregulă cu lumea. În jurul acesteia, toată lumea va fi bucuroasă să se unească, și nu în jurul a altceva.

Nu este doar lumea, ci și mulți evrei se simt vinovați. Priviţi câți evrei le dau dreptate celor care îi urăsc pe evrei! Mai mult, evreii care fac acest lucru nu sunt tratați ca trădători, așa cum ar fi oriunde altundeva, ci ca oameni progresiști, care caută dreptate. De ce suntem așa? Pentru că în adâncul sufletului, simțim că lumea are dreptate în acuzațiile sale, că suntem cu adevărat responsabili pentru necazurile lumii. Nu o putem raționaliza, dar o simțim totuși. Chiar dacă nu recunoaștem, resentimentele noastre blânde față de cele mai absurde acuzații demonstrează că nu ne simțim nevinovați.

Mai ales acum, când lumea a devenit un sistem atât de interdependent, închis, în care toată lumea îi afectează pe toți ceilalți, orice rău pe care cineva îl face afectează imediat întreaga lume. Noi evreii, trebuie să corectăm lumea. Din moment ce lumea este spartă în ochii lumii precum și în ochii noștri, este vina noastră.

Gândiţi-vă bine, nicio națiune nu a conceput o asemenea noțiune ca Tikkun Olam [corectarea lumii], cu siguranță nu ca una dintre valorile și obiectivele sale de bază. Nicio națiune nu și-a fixat întreaga esență pe iubirea față de alții, până la punctul în care cineva își iubește aproapele ca pe sine însuşi. Nicio națiune nu a făcut din responsabilitatea reciprocă un principiu atât de adânc înrădăcinat încât membrii săi să se simtă îndreptățiți să o ceară unii altora. Și, în cele din urmă, înțelepții niciunei alte națiuni nu dau vina înfrângerilor lor pe ura nefondată dintre membrii națiunii, în loc de a le atribui dușmanilor externi.

Chiar și în ceea ce privește națiunile lumii, chemarea noastră a fost întotdeauna una pozitivă. De îndată ce am devenit o națiune, am fost desemnați ca un popor ales – aleși pentru a exemplifica acele valori fundamentale menționate mai devreme: Tikkun Olam prin iubirea față de ceilalți și responsabilitatea reciprocă. Există ceva de care lumea să aibă nevoie mai mult decât acestea?

Totuși, în loc să fim la înălțimea vocației noastre, am devenit opusul. Suntem într-o etapă de ură de sine, dezbinare interioară și batjocură reciprocă. Suntem aroganți, dar nu avem cu ce să fim mândri, deoarece oamenii nu au nevoie de tehnologie; ei au nevoie să iubească și să fie iubiți, iar noi le refuzăm nevoile prin neglijența noastră în împlinirea datoriei noastre.

Nimeni nu iubește o națiune ai cărei membri se urăsc unii pe alții, cu atât mai mult cu cât acea națiune a fost făurită pentru a fi pioniera spre unitate. Dacă ne respingem chemarea, cine va deschide calea?

Suntem o adunare de membri ai națiunilor din tot Orientul Apropiat și Mijlociu, care s-au unit cândva „ca un singur om cu o singură inimă”. Datorită exemplului nostru unic, trebuie să deschidem calea pentru unitatea lumii și singura modalitate de a o face este prin exemplul nostru.

Fiecare dintre noi este un descendent al acelor membri ai națiunilor. Națiunile nu se vor putea uni fără exemplul nostru. Strămoșii noștri au fost „ambasadorii” națiunilor, iar noi suntem moștenitorii lor; este de datoria noastră să ducem la îndeplinire moștenirea strămoșilor noștri: să fim o lumină pentru națiuni și să răscumpărăm lumea urii. Dacă ne unim între noi, lumea ne va urma. Dacă ne ferim unii de alții, lumea ne va ocoli.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “ Banii nu pot hrăni oamenii pe care egoul îi înfometează”

David Beasley, directorul executiv al Programului Alimentar Mondial al Națiunilor Unite, a spus că miliardarii „trebuie să iasă acum în faţă, o singură dată” și să doneze 6 miliarde de dolari pentru a salva 42 de milioane de oameni „care vor muri dacă nu o facem şi nu ajungem la ei”. El a mai spus: „Nu le cer să facă asta în fiecare zi, în fiecare săptămână, în fiecare an; avem o criză unică, o furtună perfectă de conflicte, schimbări climatice și Covid”. Dacă domnul Beasley crede că aceasta este o criză unică și că șase miliarde de dolari vor elimina foamea în lume, probabil că este singurul.

 Foamea nu există din motivele pe care le invocă, ci din cauza egoismului uman și nicio sumă de bani nu este suficient de mare pentru a hrăni oamenii pe care ego-ul îi înfometează. Nici banii nu vor satisface egoul. Dimpotrivă, banii nu fac decât să înrăutățească problema pentru că intră în buzunarele oamenilor nepotriviți, care devin și mai lacomi, în timp ce cei care i-ar putea folosi bine îi văd foarte puțin. Dacă credem că putem rezolva criza foametei doar cu bani, cu siguranță foamea va crește și mulți alții vor muri.

De fapt, cred că abordarea noastră de a lupta mai degrabă cu simptomele decât cu agentul patogen în sine va înrăutăți lucrurile atât de rău încât ar fi mai bine pentru noi să nu trăim acele vremuri. Va exista abundență, dar şi o lipsă acută a celor mai importante produse de bază, cum ar fi pâinea și apa, toate în același timp. Oamenii vor fi nefericiți.

Veți vedea batalioane întregi care păzesc mâncarea, în timp ce alții mor de foame în apropiere. Nu se va face în ascuns, ci la vedere; o sa vedeţi asta la ştiri. Cei care au, vor spune că le pare rău de foamete, dar nu vor ridica un deget.

Ego-ul nu ne va lăsa niciodată să ne simțim satisfăcuți. Ne va face mereu să ne simțim goi, oricât de bogați am fi. Chiar dacă le refuzăm tuturor oamenilor din lume nevoile cele mai elementare și le ținem pe toate pentru noi, tot vom fi neîmpliniți.

Singura folosință bună pe care o avem a ego-urilor noastre este să ne dăm seama că ele ne duc la dispariție. Ele ne învață că atât timp cât ne concentrăm doar pe noi înșine, nu ne vom simți mulțumiți. Odată ce vom învăța acest lucru, ne va face să ne ridicăm deasupra egoismului nostru.

Un alt lucru care ne învață ego-ul este că suntem dependenți unul de celălalt. Nu ne putem simți bogați decât dacă ne comparăm cu alții care sunt mai săraci decât noi. Nu putem avea ceea ce ne dorim decât dacă cineva ni-l aduce. Cu alte cuvinte, nu putem trăi și nu ne putem evalua fără alți oameni în jurul nostru.

Devreme ce nu putem scăpa de egoism, deoarece este miezul nostru, trebuie să-l „învățăm” valoarea cooperării și a considerației. Când ego-urile noastre învață că este în interesul lor să fim atenți, ne vor permite să ne bucurăm de plăceri altruiste și vom înceta să umilim alți oameni și să ne distrugem mediul, care sunt în prezent singurele noastre plăceri (fie că o recunoaștem sau nu).

Putem găsi bucurie în conexiune și consideraţie, doar dacă renunțăm să încercăm să ne satisfacem egoul. Putem ajunge la asta văzând ce ne-au făcut ego-urile nouă și lumii din jurul nostru, sau putem ajunge la ea așteptând ca dezastrele să ne lovească personal. Prima modalitate este mai rapidă, mai ușoară și mai sigură. Sper să o alegem înainte de a experimenta direct dezavantajele egoismului.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe Quora: “Care este diferența dintre Cabala și învățăturile orientale?“

Există peste 4.000 de religii și credințe în lume. Principalele religii provin de la Avraam, care a trăit în vechiul Babilon cu aproape 3.500 de ani în urmă.

Avraam a predat metoda, înțelepciunea Cabalei, unui grup mic pe care l-a numit „poporul lui Israel”. De asemenea, a dat daruri, sau alte forme de credință, restului oamenilor. Tora afirmă că Avraam a dat daruri copiilor concubinelor sale și le-a trimis către est, unde aceste metode ajung până la noi.

Diferența este că metoda lui Avraam are capacitatea de a corecta o persoană, ceva ce nu există în nicio altă metodă.

Cabala ne oferă capacitatea de a atrage spre noi forța pozitivă, care este ascunsă în natură și care ne va corecta ura unul față de celălalt, acoperind-o cu iubire.

Forța pozitivă se adaugă naturii noastre egoiste și atunci posedăm două forțe. Încorporarea lor ne face posibil lucrul cu ele, să ne dezvoltăm prin redirecționarea dorințelor noastre îndreptate spre sine într-o direcție de conexiune pozitivă cu ceilalți și să descoperim o formă suplimentară de realitate, care este în afara noastră.

Fizica modernă discută despre existența unei astfel de realități. În afară de univers, adică de lumea pe care o percepem acum, există și alte forme de realitate.

Înțelepciunea Cabalei ne face posibilă depășirea limitelor lumii noastre și să intrăm în percepția lumilor superioare.

În alte metode nu avem astfel de posibilități, deoarece ele nu oferă acces la forța pe care o putem atrage prin studiu, care ne oferă capacitatea de a face o astfel de descoperire. În înțelepciunea Cabalei, o astfel de forță este numită „Lumina Reformatoare”. Adică, unicitatea înțelepciunii Cabalei este că ne permite să atragem această forță care corectează natura noastră egoistă, ridicându-ne deasupra ei la o natură opusă, a iubirii și dăruirii, în timp ce trăim în lumea noastră. Așa cum este descris în textele cabaliste, „Îți vei vedea lumea în timpul vieții” (Berachot 17a).

Bazat pe o discuție „Scurte poveşti” cu Cabalistul Dr. Michael Laitman pe 22 octombrie 2014. Scrisă/editată de studenții Cabalistului Dr. Michael Laitman.

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce sunt miracolele și de ce sunt săvârșite?

Răspuns: Nu există miracole! Nu există miracole în lume.

Întrebare: Atunci ce este prezentat în Tora ca miracole de sus? De exemplu: Creatorul care îi ajută pe israeliți etc.

Răspuns: Aceasta descrie alegoric starea oamenilor care Îl înțeleg pe Creator și controlul Lui asupra lumii. Pentru o persoană care atinge acest lucru, totul este un miracol pentru că el raportează totul la Creator.

Întrebare: De ce face Creatorul acele minuni?

Răspuns: Pur și simplu, toate acțiunile pe care Creatorul le efectuează în natură sunt menite să ridice o persoană la nivelul Său, să o învețe. Trăim în mod constant în Creator și suntem mereu în acțiunile Lui. Întreaga lume este acțiunea Creatorului. Și, prin urmare, totul este un miracol.

Sau poți spune invers, că nu există miracole. Suntem într-un sistem condus de Creator. Absolut, complet, în toate! Depinde de modul în care percepem acest sistem. Totul depinde de nivelul la care se află o persoană, de dezvoltarea sa.

Și când scrie: „Creatorul a făcut un miracol”, înseamnă ceva neobișnuit, nu ceva care se întâmplă în fiecare zi, conform programului creației.

Întrebare: De ce face Creatorul asta? Oamenii au nevoie de dovezi?

Răspuns: Acest lucru este necesar pentru a zgudui o persoană, a o ridica la următorul nivel de conștientizare, acțiune etc.

Comentariu: Totuși, o persoană este slabă, are nevoie de miracole.

Răspunsul meu: Nu. În acest fel ea percepe revelarea Creatorului ca un fel de recompensă, o conexiune cu Creatorul. Dar, în principiu, din moment ce nu prevedem aceste acțiuni dinainte, ele sunt pentru noi ceva extraordinar — un miracol.

Din KabTV “Secretele Cărţii Eterne” 9/20/21

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Pe de o parte, „existența din existență” este Creatorul cu calitatea absolută a dăruirii. Dar nu pot lucra direct cu această forță, nu am unelte să mă acordez la El, așa că trebuie să lucrez cu aproapele meu.

Dacă vreau să dobândesc calitatea de Creator, atunci ar trebui să încerc să dăruiesc aproapelui meu? Și ce înseamnă „a dărui”?

Răspuns: Învață-i să fie asemănători Creatorului. Dacă îl înveți pe aproapele tău asta, atunci îl pui pe celălalt în cea mai bună stare posibilă. Nimic altceva nu poate fi ca asta.

A face bine unei alte persoane înseamnă a o ajuta pe aceasta să descopere Creatorul.

Din KabTV “Stări Spirituale” 10/19/21

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Creatorul a creat dorința de a primi și ne-a dat libertatea de a alege, astfel încât să înțelegem opoziția noastră față de calitatea Lui de dăruire și să ajungem la realizarea că trebuie să-I cerem să ne schimbe natura. Dar de ce este totul atât de confuz? De ce au trecut sute de mii de ani de dezvoltare umană și nimeni nu știe despre asta?

Răspuns: Egoismul nostru este cel care ne încurcă. Se spune că Creatorul a făcut totul direct și simplu, iar oamenii au luat prea multe căi diferite din asta și în cele din urmă s-au încurcat în ele.

Și toate acestea pentru ca în cele din urmă să ajungem să ne cunoaștem pe noi înșine și ce ne-a făcut Creatorul și să înțelegem cum ne putem apropia cu adevărat de asemănarea noastră cu El.

Întrebare: Durează asta sute de mii de ani?

Răspuns: Nu vorbim despre sute de mii de ani. La urma urmei, până când o persoană a evoluat din atomi, molecule și tot felul de stări intermediare, a crescut de la nivelul animal și a ajuns la o asemănare cu omul de astăzi, nu a trecut atât de mult timp. De fapt, acum câteva mii de ani, oamenii erau doar niște animale și nu înțelegeau pentru ce există.

Și în urmă cu doar cinci mii de ani, pe vremea lui Adam, primul om care a început să-l înțeleagă pe Creator, ei au început să realizeze acest lucru. Cinci mii de ani nu înseamnă mult. Și înainte de asta, ne-am dezvoltat ca orice organism viu care aveau grijă doar de ei înșiși. Prin urmare, cinci mii de ani nu înseamnă mult ca să te înțelegi pe tine însuți.

Din KabTV “Stări Spirituale” 10/19/21

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Comentariu: Aţi spus că muncim mult, că nu avem nevoie de atâtea profesii și de atâtea ore de muncă. Și sunteţi absolut sigur de asta. Irina vă scrie: „Încă nu înțeleg, dar din ce să trăiesc? Prețurile cresc, într-o cursă cu creșterea prețurilor la benzină. Îl respect cu adevărat pe Michael Laitman, este frumos și instructiv să-i ascult prelegerile, dar toate acestea sunt utopie, nu se întâmplă în lumea reală. O persoană de la naștere este programată de societate să studieze și să lucreze. Cu paraziții, oamenii fără adăpost, inferiori, totul este clar cu asta, iar restul sunt bineveniți în mașină”.

Răspunsul meu: De ce să mergi la mașină? De ce avem nevoie de atâta muncă?! Ca să arunc mai târziu?! Vedeți ce se întâmplă în process, până la sfârșitul lanțului de producție. Cât de mult aruncăm? 60 până la 70% din tot ceea ce este produs, inclusiv alimente și așa mai departe. Ce facem?! Golim globul, scoatem totul din el.

Care e ideea?! Dacă ar fi totul rațional, aș fi de acord cu ea. Dar astăzi descoperim deja că ne petrecem jumătate din timp, energie și viață pentru a arunca mai târziu totul! Poluăm natura, aerul și orice altceva. Care e ideea? Este mai bine să stai și să nu faci nimic, ar fi cel mai util.

Întrebare: Deci, ce ar trebui să facă o persoană dacă nu are din ce trăi?

Răspuns: Nu plâng și nu am nici un sfat pentru o astfel de persoană.

Întrebare: Deci vorbiți despre oameni complet diferiți care reciclează și nu știu de ce acumulează?

Răspuns: Desigur.

Întrebare: Adică aici vorbim despre necesar. Și cum poate o persoană să determine: „Aceasta este ceea ce am nevoie, iar mai mult este de prisos”?

Răspuns: O persoană obișnuită nu poate face nimic în acest sens. Ea lucrează, primește aproape salariul minim și nu poate face nimic în acest sens.

Întrebare: Cereţi acestei persoane să renunțe la serviciu?

Răspuns: Nu. Îl sfătuiesc să voteze pur și simplu la alegerile unde poate să influențeze, să influențeze și înainte de asta, să-i convingă pe ceilalți cum ar trebui organizată o viață normală, echilibrată, astfel încât toată lumea să lucreze, să primească și să poată exista — nici mai mult și nici mai puțin, după cum se spune.

Întrebare: Ce înseamnă asta, nici mai mult, nici mai puțin? Ce vreţi sa spuneţi cu asta?

Răspuns: Ca toată lumea să aibă suficient pentru ceea ce este necesar, suficient, dar nu mai mult decât atât.

Din KabTV “Ştiri cu Dr. Michael Laitman” 10/4/21

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Suntem cu toții conștienți că există inegalitate și că nu suntem egali unul cu celălalt. Cu toate acestea, ne comparăm constant cu ceilalți și măsurăm ceea ce merităm în comparație cu ceilalți, ceea ce duce la o mare suferință. Nu există o persoană care să nu fie frustrată de ceva, sau cineva care să creadă că este cel mai bun în toate, deoarece în cele din urmă există întotdeauna ceva care ne face să ne simțim prost.

De ce facem asta?

Răspuns: Vrem să fim cel puțin ca toți ceilalți, nu mai mult decât ei.

Natura noastră ne împinge să facem asta și se pare că este corect. Singura întrebare este cum să împlinesc chemarea naturii care mă face să vreau să fiu mai mult. Dacă împlinesc corect acest lucru, de dragul celorlalți, probabil că nu voi avea conflicte cu ceilalți și ei mă vor accepta și voi avea de ce să fiu mândru fără să simt vreo rușine sau să fiu criticat etc.

Aceasta înseamnă că totul depinde de atitudinea pozitivă a unei persoane față de ceilalți.

Din KabTV “Viaţă nouă – 1323” 11/7/21

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

La știri (The Guardian): „Un judecător britanic îi ordonă unui extremist de dreapta să citească literatură clasică sau să se confrunte cu închisoarea”.

„Un fost student care a descărcat aproape 70.000 de documente ale supremației albe și instrucțiuni de fabricare a bombelor, a evitat o pedeapsă cu închisoarea „pe propria piele”, după ce i s-a spus să citească literatura clasică de Dickens, Austen, Shakespeare și Hardy.

„Ben John, în vârstă de 21 de ani, din Lincoln, un fost student la Universitatea De Montfort din Leicester, trebuie să se întoarcă în instanță la fiecare patru luni pentru a fi testat pentru lecturile lui, a spus judecătorul Timothy Spencer QC. De asemenea, l-a condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare plus încă doi ani pe licență. …

„Condamnându-l la Curtea Coroanei Leicester, judecătorul a concluzionat că crima lui era probabil să fie „un act de nebunie adolescentă” și un incident izolat. …

„După ce l-a făcut pe John să promită că nu va mai cerceta materiale de dreapta, judecătorul a continuat: „L-ai citit pe Dickens? Austen? Începeți cu Mândrie și prejudecată și Povestea a două orașe a lui Dickens. A douăsprezecea noapte a lui Shakespeare. Gândește-te la Hardy. Gândește-te la Trollope.

„Pe 4 ianuarie îmi vei spune ce ai citit și te voi testa. Te voi testa și dacă cred că mă [minți] vei suferi.”

Întrebare: Cum vă place o astfel de ieșire din codul penal, o astfel de decizie?

Răspunsul meu:: Judecătorul o poate face. O astfel de abordare umană, în loc să bage o persoană în închisoare, îl introduce în lectură.

Întrebare: Credeţi că asta poate schimba o persoană?

Răspuns: El mai are de citit și de analizat, pentru mult timp. Acest lucru îți angajează mintea, activează părți complet diferite ale creierului. Prin urmare, poate realiza ceva, îl scoate din ceea ce este. El va trece într-o înțelegere complet diferită a istoriei, geografiei, a lui însuși și a țării. El se va umple de valori diferite până la urmă.

Întrebare: Și cum funcționează literatura cabalistă când o citim?

Răspuns: Aceasta este deja artilerie grea. Acesta este un lucru foarte serios. De la prima lectură, în funcție de ceea ce i s-a dat, el poate fi dus într-un loc complet diferit.

El va descoperi singur astfel de lucruri! La urma urmei, de unde începe Cabala? Cu descoperirea structurii lumii, a ființei umane și a tuturor celorlalte. Aici, dorințe complet diferite și combinațiile lor încep să funcționeze. Îl vor duce departe de o bombă.

Întrebare: Așadar, personal ați sfătui o persoană să citească treptat de la texte ușoare la cele dificile?

Răspuns: Da. „Aici, prietene, într-o lună trebuie să lucrezi, de exemplu, la o carte despre structura lumilor spirituale, despre cele cinci lumi dintre noi și lumea infinitului, cum ne afectează ele și noi le afectăm. Fă un scurt rezumat al întregului lucru. Și desenează totul așa cum îl înțelegi.”

Întrebare: Și nici măcar nu va observa cum începe să lucreze în el, în interior?

Răspuns: Fireşte! Asta l-as sfatui.

Din KabTV “Ştiri cu Dr.Michael Laitman” 9/9/21

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Nu este așa că revelația Creatorului nu creează ceva din nimic, deoarece nu a existat nimic asemănător înainte?

Răspuns: Revelația Creatorului în fiecare dintre noi este într-adevăr ca și creația omului însuși. În dorința mea egoistă, încep să mă transform pentru a fi echivalent cu Creatorul, pentru a construi omul din mine numit Adam (din cuvântul „Adomeh” – similar cu Creatorul).

În principiu, totul este simplu: trebuie să înțeleg cine este Creatorul și să îi ajut și pe alții să ajungă în această stare. Aceasta se numește construirea omului dintr-un animal. În felul acesta, voi deveni și eu precum Creatorul.

Întrebare: Să presupunem că văd un vecin în fața mea. Ce pot să-i dau?

Răspuns: Îi poți oferi metoda prin care treptat va deveni asemenea Creatorului.

KabTV „Stări spirituale” 19/10/21

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→