Întrebare: Ce îi lipseşte grupului ca să poată ieşi din Egipt (sclavia egoismului)?

Răspuns: Ne lipseşte grija unul pentru altul, un sentiment că nu vom putea ieşi decât dacă o facem împreună.

Vă amintiţi condiţiile în care Faraonul a fost de acord să-l lase pe Moise să plece? La început le-a permis lui Moise şi câtorva altor persoane. Apoi a fost de acord să elibereze doar un trib al lui Israel. După aceea a spus că numai bărbaţii pot pleca, lăsând femeile şi copii în urmă. Dar Moise nu a fost de acord cu asta. Apoi Faraonul a spus că pot pleca dar fără vite. Moise nu a fost de acord nici cu asta.

Moise şi Faraonul au continuat să negocieze până când poporul Israel a fugit din Egipt luând cu ei toate posesiile lor, chiar şi ce aparţinea egiptenilor. Traversăm un întreg proces înainte să ne pregătim să ieşim din Egipt.

Ne lipseşte încă îngrijorarea reciprocă că dacă nu ne îngrijim unul de celălalt, nu vom scăpa din Egipt. Fiecăruia trebuie să-i pese de toată lumea, şi dorinţa mea determină cât de puternică îngrijorarea mea va fi. Aprind inimile celorlalţi cu inima mea. Trebuie să mă îngrijesc ca fiecare dintre noi să se ridice deasupra propiului ego şi să se conecteze deasupra lui cu punctele din inimă. Hai să avem cu toţii o dorinţă mare; altfel, el va face o gaură în barca noastră comună.
Din partea întâi a lecţiei zilnice de Cabala 4/10/2011, Scrierile lui Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Unde e Creatorul în întreg sistemul lumilor?

Răspuns: Creatorul este peste tot. Sistemul lumilor există numai în relaţie cu noi. Să spunem că exist în mijloc iar toate nivelurile mă înconjoară precum inele de expansiune ale câmpului forţei superioare.

Creatorul umple întreg universul. Pentru el nu există mare sau mic, interior sau exterior. Toate diviziunile există numai în relaţie cu mine. Există numai în punctul central iar eu trebuie să mă extind, să-mi extind simţurile şi corecţiile pentru a înţelege o lume, apoi alta, a treia, şi tot aşa. De fiecare dată egoul meu creşte de la nivelul 1 la 2, 3 şi 4. îmi corectez egoul şi astfel ajung la a dărui.

Astfel includ toate lumile în interiorul meu. Înainte ele păreau că există în afara mea, dar acum le reîntorc în mine, în dorinţele mele interioare.
Din partea întâi a  lecţiei zilnice de Cabala din 4/8/2011, Scrierile lui Rabash.

Filed under: Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: Dupa conventia WE! cum ne putem pastra  noi in aceasi stare pe care am obtinut-o acolo, din moment ce de obicei urmeaza o cadere dupa?

Raspuns: Nu ne putem permite noua insine sa intram intr-o cadere, in acelasi fel in care o mama nu poate spune ca este bolnava cand are bebelusul in brate. Exista situatii in viata unde necesitatea eclipseaza totul. Doar daca mama este pe patul de moarte ar trebui ca altcineva sa aibe grija de bebelusul ei.

De asemenea, in cazul nostru, noi nu avem timp sa luam o pauza, sa ne spalam pe maini si sa ne angajam in discutii inutile, sau sa intram in caderi. Lumea din jurul nostru se dezvolta foarte rapid iar noi ramanem in urma, dar suntem obligati sa pasim in ritm cu ea.

Din ce in ce mai mult incepem sa simtim cat de mult lucrurile rele care se petrec in lume sunt conectate de noi pentru ca noi ramanem in urma cu corectiile noastre ce trebuiesc facute. De aceea eu nici macar nu imi permit mie insumi sa am ganduri despre o cadere in urma conventiei. Aceasta este imposibil!

Pe deasupra, pana in vara vom trece printr-o serie de evenimente importante, incluzand conventii in Italia,Spania si Moscova. Trebuie sa ne unim cu totii si sa ne pregatim pentru ele. De aceea, nu avem nici un fel de pauze de luat din moment ce totul este foarte comprimat in timp. Iar acesta este un lucru bun pentru ca, corespunde vitezei cu care schimbarile se petrec in lume.

Din lectia din 3/25/11

Filed under: Criza, globalizare, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Unitate - Niciun comentariu→

Intrebare: Este vreo diferenta in procesul de corectie al unei persoane daca citeste din sursele Cabaliste dintr-o carte sau de pe ecranul calculatorului?

Raspuns: Cand vorbesc despre ceva, in mintea mea imi imaginez sursa cuvintelor mele : o carte sau cuvintele lui Rabash. Niciodata nu am avut aceasta intrebare pentru ca la acel timp nu o puteam avea ; de aceea, nu am un raspuns clar. Dar in opinia mea, nu exista nici o diferenta.

Exista oameni care sunt obisnuiti sa citeasca texte scrise, si exista cei care s-au obisnuit sa citeasca de pe monitor. Deschid cartile doar in timpul lectiilor. Toate cartile noastre pot fi gasite si si descarcate de pe website. Se poate adapta nevoilor lui sau ei: sa faca note, sa schimbe marimea literelor si asa mai departe. Totusi, este foarte important sa deschidem o carte printata.

Cred ca toate cartile noastre ar trebui sa fie de gasit in biblioteca fiecarui prieten. Pentru ca, o carte este mai mult decat o colectie de pagini tiparite. Este o reflectare a obiectului spiritual, o anumita idee care contine un inteles profund.

Prototipul cartii si predecesorul ei este sulul (Megillah), de la cuvantul “Gilui”, insemnand revelatie. Incearca sa citesti din carte si de pe monitor : o sa vezi o mai mare profunzime cand citesti paginile scrise.

In timpul lectiilor noastre, cand milioane de oameni studiaza impreuna, as dori ca toti sa citeasca din carti si sa se vada intre ei pe monitoare.
Din Lectia 4, Conventia WE! 4/2/2011

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum este intentia noastra in timp ce citim Zohar diferita de intentia de a castiga la loterie? Nu este egoista in ambele cazuri?

Raspuns: Un copil care se joaca cu jucariile sale nu stie de fapt ce face. Desface jucariile, le asambleaza, le strica, si in acelasi timp invata, creste, si castiga intelepciune. Daca nu i-ar fi fost daruite jucariile care sa il dezvolte, daca ar fi trait in padure, ar fi crescut ca un animal.

Este uimitor cata intelepciune punem in jucarii, imbunatatindu-le si adaptandu-le fiecarui grup de varsta, ca sa le dam posibilitatea ca din nou nascuti sa devina in cativa ani scurti, o parte a lumii moderne!

Jocurile sunt un angajament foarte serios, si toata dezvoltarea noastra se face prin ele. Jucand un joc inseamna ca incerc sa ating un stadiu mai inalt decat cel actual. Acel grad imi este necunoscut, dar aspir la el. Jocurile inseamna dezvoltare, doar cuvantul joc ne induce in eroare.

Suntem in aceeasi situatie. Daca suntem ocupati cu ceva serios dar nu intelegem asta in acel stadiul urmator, este numit joc. Singura intrebare este daca jocul nostru are putere de dezvolatre sau nu. Daca ma joc cu animalele in padure, asta nu aduce Lumina care Reformeaza; nu exista un impact al dezvoltarii. Asta inseamna ca voi ramane la stadiul animal pentru ca asta imi este mediul.

Dar daca, cu ajutorul Luminii Inconjuratoare care imi straluceste in timp ce citesc Zohar, fac ca mediul lui Rabbi Shimon sa fie o parte al meu, ma asociez unui grad mai inalt. Apoi progresez la gradul Uman.

Din  Lectia 4, Conventia WE! 4/2/2011

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Zohar - Niciun comentariu→

Conventia mondiala WE! care a avut loc în New Jersey a fost prima convenţie la care deja am simţit că nu contează unde suntem. Oamenii au simţit acelaşi lucru indiferent de locul unde au fost.

Şi nu a fost pentru că am învăţat să facem acest lucru într-un fel, ci pentru că am urcat mai sus de sistemul conexiunii noastre virtuale, materiale şi prin virtualitatea care ne conecteaza, deasupra ei, am inceput sa simtim sistemul spiritual de conectare.

Acum, continuam această convenţie mai departe de la  acelaşi grad pe care l-am atins. Noi atasam toate dificultăţile şi problemele care ne devin dezvaluite la aceeaşi ascensiune. Nu poate fi o ascensiune fără dificultăţi, deoarece este întotdeauna greu de urcat, la fel ca si cum ai urca un munte. Acesta este motivul pentru care ne sunt acum revelate diferite probleme, depresie, confuzie, diverse întrebări care cer să fie rezolvate şi lucreaza printre noi ca să se ridice la un nivel calitativ nou

Suntem pe cale de a avea o convenţie mare în Moscova, şi înainte de aceasta, două întâlniri cu grupurile noastre în Italia şi Spania. Este necesar să ne pregătim pentru această convenţie. Altfel, de ce o avem, pana la urma? Trebuie sa dezvoltam o dorinţă mare, puternica şi la convenţia următoare sa ne vedem deja la un nivel calitativ complet diferit faţă de cel precedent.

Ceea ce am atins la convenţia din America este bun. Dar convenţia următoare trebuie să ne dea senzaţia că suntem într-un singur loc, mai degrabă decât în ​​locuri diferite în senzaţia noastră. Acesta este scopul nostru.

La convenţia precedentă ne-am aşezat la ecranele computerelor noastre, ridicandu-ne usor deasupra acestei virtuale conexiuni. Aproape toti dintre noi am simţit cum în fiecare colţ al lumii, la toate convenţiile oglinda, oamenii au avut acelaşi sentiment de bucurie şi de inspiraţie şi aceleaşi gânduri. Dar cu toate acestea, oamenii au considerat că acestea au fost în locuri diferite – în Israel, în New Jersey, în Toronto, la Moscova, în Sao-Paulo şi în alte oraşe şi ţări, ca si cum acestia au fost toţi împreună.

Acum trebuie sa atingem senzatia ca nu suntem situati în locuri diferite, ci într-un spaţiu spiritual, unde suntem conectati împreună. Trebuie să dezactivam „ca si cum”,  iluzia virtuala, şi sa atingem starea de a fi toţi împreună. Nu există limite sau distanţe pentru senzaţii şi aceasta este ceea ce trebuie sa atingem.

Acesta este obiectivul nostru la următoarea convenţie: Trebuie să ne separam complet de locatiile geografice şi de conexiunea virtuala. Adevărat, toate acestea exista. Dar mai presus de toate acestea vom atinge foarte repede senzaţia că suntem într-un loc spiritual, mai degrabă decât în ​​orice locaţie materiala. Aceasta este ceea ce noi ar trebui să atingem, la convenţia următoare.

Şi acum trebuie să lucrăm în acest sens. Dacă acesta este scopul pus în faţa noastră, atunci trebuie să ne formăm o dorinţă comună, trebuie să-l atingem. Trebuie sa vorbim despre acest lucru, munca în această direcţie, şi poate sa scriem mai multe melodii şi să organizam mai multe evenimente şi adunari de prieteni .

Totul trebuie să fie făcut de dragul acestui scop: sa fim intr-un singur loc, insemnand intr-o singura dorinta, pentru ca “loc” in spiritualitate inseamna “dorinta”. Acest lucru este deja numit “ca un singur om cu o singura inima”. Aceasta este ceea ce trebuie să atingem, si se intampla treptat, pas cu pas, de la o convenţie la alta. Acesta este scopul.

De la Lecţia de pe 4/8/11, „Prefaţă la Ptiha”

Filed under: Congrese, Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

Cabalistii încep prin a ne spune despre creatie, astfel „înainte ca creaturile sa fie create, Lumina simpla superioară a umplut întreaga existenţă” (cuvintele de început din cartea lui Ari, Pomul Vieţii). Cu alte cuvinte, realitatea exista deja, care este dorinţa creaturii de a simti placere, fiind umpluta cu Lumina.

Planul creaţiei este de a incanta fiinţele create. Şi acest dar pe care Creatorul doreşte să-l dăruiască poate fi acceptat numai fiind îndeplinite două condiţii: creatura trebuie să devină asemenea Creatorului şi în acelaşi timp să fie independenta de El.

Cea mai bună stare de existenţă este simtirea prezenţei Creatorului. Este cea mai mare plăcere şi trebuie să fie simţita, indiferent de oricine altcineva. Fiinţă creată trebuie să fie complet autonoma şi egala Creatorului.

Prin urmare, forţa superioară este ascunsa. In acest moment suntem inconjurati de unde radio diferite, dar singura persoană constienta de ele este cea care posedă un aparat de radio capabil de a primi ceva care poate fi recreat în interior, în proprietăţile cuiva. Suntem înconjuraţi de lumină albă, dar noi o percepem ca albastra, rosie si toate celelalte culori. În timp ce lumina în sine nu are nici o culoare, culoarea este creata de felul cum cineva o primeste, absorbind numai anumite valuri prin propria prisma.

Prin urmare, lumina ni se pare ca galbena, albastra si rosie. De fapt, motivul pentru aceasta este sticla care opreşte şi reflectă aceste valuri care astfel par ca si culori. Dar nu există nuanţe în lumina în sine.

Şi în acelaşi mod noi il percepem pe Creator. În măsura în care ne putem egaliza cu El, cu proprietatea Lui de a darui, în fiecare din cele 613 dorinţe, în acea dorinţă foarte inalta şi grad, il vom percepe pe Creator. Deci, vom ajunge treptat să-L cunoaştem în porţii mici.

La om, există întotdeauna 613 dorinţe care acţionează, care stau la baza percepţiei noastre. Cu toate acestea, putem întări puterea acestui vas spiritual, crescand pe cei 125 de pasi ai echivalenţei cu Creatorul, până când toate cele 613 dorinţele ale noastre au devenit complet identice cu El. Astfel, vom obtine Creatorul, şi acest lucru este considerat ca fiind „cunoscandu-L prin acţiunile Sale.”

Din partea 1 a Lecţiei zilnice de Cabala 4/8/2011, Scrieri de Rabash

Filed under: Lectia zilnica, Perceptie - Niciun comentariu→

Conventia in America abia s-a incheiat iar acum trebuie deja sa incepem sa ne pregatim pentru urmatoarea coventie care va fi gazduita in Moscova in vara. Nu avem timp sa fim deprimati si mai tarziu sa ne gandim cum sa revenim din cadere. Si nu avem nici un drept sa facem asta.

Sa presupunem ca m-a cuprins gripa, dar am un copilas acasa care deasemenea este bolnav. La ce ma voi gandi : propria mea boala sau a copilului? Evident, voi face tot ce imi sta in putiinta sa il fac sa se simta mai bine.

Iar noi suntem in aceasi situatie! Acum infruntam o problema si mai serioasa, deci chiar ne permitem sa fim deprimati? Nu este timp pentru aceasta. Doar doua luni mai sunt ramase pentru pregatire! La urma urmei timpul va deveni comprimat si mai mult iar noi trebuie sa ne pregatim pentru aceasta chiar acum.Punct!

Dar iata-te aici, spunandu-mi ca astazi experimentezi un fel de deprimare, ca si cum ai fi in ceata. Despre ce vorbesti? Noi nu avem nici macar o clipa sa ne calmam. Imediat dupa conventie, calatoream de la New York la Toronto, deja incepand sa ma gandesc la urmatoare.

Munca nostra este simpla: sa intarim conexiunea dintre noi, pana cand continutul ei interior, daruirea noastra reciproca de la unu catre celalalt devine identica cu daruirea catre Creator, complet echivalenta cu ea si egala cu ea in marime si calitate.

Din lectia din 4/411 “ Prefata la Pticha”

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Noi nu putem spune nimic despre Creator asa cum este, dar cabalistii care L-au atins spun ca “ Nu exista nimeni in afara de EL, care este bun ce face bine “  si de aceea nu este nici o schimbare in atitudinea Lui fata de noi. Cu alte cuvinte ei au ajuns la atingerea fortei superioare care contine totul.

De aceea, intreaga noastra cale este la fel. Iar astazi, noi nu simtim nimic decat lumea noastra, noi avem nevoie sa intelegem ca acum ne-a fost dat  un instrument pentru a-L atinge. Chiar si acum il simtim pe Creator dar, numai in raport cu actualele noastre organe de perceptie!

Perceptia noastra actuala este opusa  celei autentice din moment ce noi nu il percepem pe Creator asa cum este EL, in proprietatile Sale, chiar si in cel mai mic grad, ci este perceput in coruptie,cu  organe stricate de perceptie.Dar oricum cand ne corectam dorintele, organele de perceptie, atunci descoperim foarta superioara, Creatorul, din ce in ce mai mult, pana cand IL dezvaluim complet in forma Sa reala.

In afara de gradul “ acestei lumi “  adica ceea ce simtim in starea initiala, noi nu suntem capabili sa atingem nimic fara sa obtinem echivalenta de forma cu Creatorul, fara sa ne egalizam proprietatile. Vasul rupt trebuie sa se corecteze pe sine dobandind forma Creatorului si aducandu-se cat mai aproape de EL.

Proprietatea Creatorului este daruire si iubire. De aceea, ne este data o sansa de Sus sa lucram in grup, si in relatiile noastre dobandim echivalenta cu Creatorul. Grupul trebuie sa fie perceput de fiecare precum Creatorul in relatie cu sine insusi.

Atitudinea indreptata spre prieteni ar trebui sa fie tratata ca atitudine fata de Creator. Si atunci desi Creatorul este ascuns, noi vom fi capabili sa IL atingem prin actiunile Sale si sa continuam sa ne apropiem de EL, mediul corect realizandu-se in fata noastra, unde cineva aspira/tanjeste pentru Creator in locul lui.

Sa stii ca inselandu-ti prietenul,il inseli pe Creator, tratandu-ti prietenul rau, tu il tratezi  pe Creator in acelasi mod! Aceasta este ordinea muncii noastre. De aceea cand in interiorul grupului raul si ura se dezvaluie, aceasta este revelarea stari stricate, si noi intelegem ca noi suntem stricati si opusi Creatorului.

O asemenea stare stricata, ura/repulsia, este privita ca “ lumea aceasta.” Si anterior acesteia  este doar existenta animala. Gradul uman incepe cu revelatia urii.

Daca o persoana realizeaza aceea ca trebuie sa se corecteze pe sine, dorintele in care respectivul incepe perceperea Creatorului, aceasta este o oportunitate sa o faca in grup, sa atinga Creatorul prin actiunile sale: sa inceapa sa IL cunoasca chiar si mai mult, sa IL simta in gradul de a fi reformat/indreptat.

Noi trebuie sa mergem constant de-a lungul acestei linii unde Israel ( o persoana care tinteste direct la Creator ), Torah ( Lumina care Reformeaza), si Creatorul se unifica intr-un singur intreg. O persoana se calibreaza pe sine grupului  iar in el il reveleaza pe Creator.

Grupul devine un vas spiritual pentru revelarea Creatorului. Daca o persoana se raporteaza la prieteni cu daruire, el va descoperi forta daruirii care completeaza relatiile lui, care sunt privite precum Creatorul. Din acest motiv Creatorul este numit Boreh, “ vino si vezi “ ( Bo si Reh ), deoarece EL este atins prin actiunile Sale.

Din partea intai a Lectiei Zilnice de Kabbalah 4/8/2011, Scrierile lui Rabash

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu→

Întrebare: Este scris într-una din cărţi că există obiecte spirituale. Ce sunt acestea?

Răspuns: În lumea noastră nu este nimic să ne conecteze cu spiritualitatea, în afara cărţilor speciale. Aceste cărţi au semnificaţie spirituală deoarece ele vorbesc cu adevărat despre spiritualitate. Citindu-le, o persoană atrage cu adevărat spiritualitatea.

Cel mai avantajos este să citeşti aceste cărţi într-un grup, unde cu toţii se strâng laolaltă cu intenţie şi atrag lumina înconjurătoare. În afara mediului, adică grupul şi cărţile, nu este nimic în lumea noastră.

Vă recomand să aveţi mereu o carte cu voi oriunde aţi fi. Dacă aveţi câteva minute libere, o mică pauză, deschideţi o carte şi citiţi un mic pasaj. Încetul cu încetul veţi începe să observaţi că sunteţi atras către aceasta mai mult, avansaţi mai mult, şi că toate gândurile vi se schimbă. Începeţi să vă obişnuiţi cu asta.

Am crescut lângă Rabash foarte simplu: nu erau calculatoare pe vremea aceea, şi mereu aveam o carte în mână. Oriunde mergeam, aveam o carte cu mine. Astfel am recitit toate cărţile de multe ori. Luam chiar şi Studiul celor zece Sefirot cu mine, o carte care este greu de citit în mijlocul străzii. Dar conţine o secţiune cu întrebări şi răspunsuri şi le citeam. De asemenea am citit articolele cărţii Zohar.

Astăzi avem o mulţime de cărţi. Cred că toată lumea ar trebui să le aibe în casă. În fiecare lună puteţi citi o altă carte, nu din copertă în copertă ci, oriunde se deschide. Asta m-a învăţat Rabash să fac.

În timpul plimbărilor noastre, dacă oboseam, obişnuiam să stăm câteva minute pe o bancă. În permanenţă aveam o carte cu mine. O deschidea la întâmplare şi începea să citească. După câteva rânduri, închidea cartea şi îşi continua plimbarea. Şi aşa era tot timpul!

Faceţi asta: luaţi o porţie de lumină înconjurătoare pentru o jumătate de oră sau o oră, şi apoi faceţi-o din nou şi din nou. O carte trebuie să vă fie în mâini. De aceea sunt pentru publicarea lor în format de buzunar.

Din Lecţia 4, Convenţia WE! 4/2/2011

Filed under: Lectia zilnica - Niciun comentariu→