Category Archives: Munca interioara

Ce pot să fac dacă urăsc lumea asta?

423.03Dina scrie:

Ce ar trebui să fac cu ura mea pentru această lume? Mulți oameni se simt așa astăzi. Oamenii urăsc lumea asta! Ei urăsc! Și mulți chiar întreabă: „De ce m-am născut? De ce să aduci un copil pe lumea asta?”

Răspunsul meu: Dar este adevărat. Vine timpul când omul va fi complet dezamăgit de această lume. Egoismul uman crește și nu poate fi umplut. Oamenii nu știu cu ce să-l umple. Așa că fiecare zi în care trăiesc este simţită forțată și nesatisfăcătoare.

Întrebare: Ce se poate face în privința asta?

Raspuns: Nimic!

Întrebare: Stai fără să faci nimic?

Raspuns: Nu face nimic.

Comentariu: Dar tot trăind în această stare tot timpul, nu știu despre ea.

Răspunsul meu: Înțeleg această stare. Mai ales în anii mei mai tineri, am avut multe astfel de stări: pentru ce să trăiesc, de ce să trăiesc?

Întrebare: Baza acestei uri față de această lume, este cea pe care nu o înțelegi?

Raspuns: Nu, este ura pentru golul pe care această lume îl trezeşte în tine.

Întrebare: Dar totuși, mai întâi există un motiv pentru care acest lucru se întâmplă, într-un fel sau altul?

Raspuns: Da.

Întrebare: Astăzi cu siguranță transmiteți și înțelegeți că ceva se întâmplă oamenilor. Și oamenii urăsc lumea asta cu un motiv. De ce?

Raspuns: Este pentru a face această lume mai bună pentru tine și pentru alții.

Întrebare: La asta trebuie să ajungem?

Raspuns: Soluția există, dar fiecare trebuie să o găsească singur.

Întrebare: Deci spuneţi că de aceea oamenii sunt aduși într-o astfel de stare?

Raspuns: Da.

Întrebare: De asemenea, spuneţi că această lume ne-a fost dată de Creator. O vedem în felul acesta pentru că El vrea ca noi să o vedem așa?

Raspuns: Da, Creatorul dorește decizia noastră corectă cu privire la modul în care percep lumea și cum vreau să o văd și să o simt.

Pentru ca în timpul vieții mele în această lume să mă transform într-o astfel de ființă care se apropie de Creator cu gândurile, aspirațiile personale și așa mai departe. Creatorul, după ce a creat această lume, mi-a dat ocazia să-L dezvălui pentru a mă ridica deasupra ei.

Întrebare: Și ce văd? Ce dezvălui? Deocamdată, descopăr această lume pe care o urăsc.

Raspuns: Pentru a dezvălui lumea urâtă, şi pentru a te ridica deasupra ei de la o lume condamnată, îngrozitoare, egoistă la o lume bună, frumoasă.

Întrebare: Deci, atunci o să văd așa?

Raspuns: Da.

Întrebare: Deci, dacă aspirația mea este să transform această ură într-o altă stare, să văd această lume altfel, dacă repet constant, mecanic asta, va funcționa chiar și mecanic?

Raspuns: Va funcționa chiar și mecanic. Pentru aceasta, trebuie să-mi schimb radical atitudinea față de lume, față de oameni, față de orice.

Întrebare: Cu forța?

Raspuns: Cu forța. Nu e ușor. Aceasta este munca de îmbunătățire de sine descrisă de Cabala.

Din KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman” 15/04/24

A fost odată un Marș al Morții

566.01Întrebare: Aveţi un student, iar eu am un prieten foarte apropiat, Gilad Shadmon, care este cu noi de 30 de ani.

Tatăl său se afla la Auschwitz și la vârsta de 15 ani a fost evacuat ca parte a Marșului Morții din Auschwitz în 1945. Prizonierii în viață rămași au fost duși în alte lagăre din Polonia. Oameni au murit de foame și epuizare în timpul marșului forțat și mulți au fost împușcați pe drum.

Tatăl său a povestit că era cu 12 adolescenți, tineri de 15 ani. Le era îngrozitor de foame, dar când au pus mâna pe o bucată de pâine, au hotărât ca fiecare să ia câte o bucată mică și să o dea celuilalt.

A fost unul dintre primii, i s-a trecut aproape o bucată întreagă de pâine. În acel moment, când muşca din ea, simţea: „Nu mă pot abţine, voi mânca toată bucata”. Dar s-a reținut, și toți ceilalți au făcut-o de asemenea. Fiecare a luat o bucată mică și a dat-o mai departe.

Povestea asta m-a impresionat foarte mult. De ce credeţii că s-a reținut, acest adolescent absolut râvnitor?

Răspuns: Pentru că era în conexiune cu prietenii săi. Ce altceva l-ar fi putut opri? Și astfel, s-a reținut.

Întrebare: Deci aceasta este o conexiune reală?

Răspuns: Da, nu permite unui om – până la punctul în care mai bine ar muri pe loc.

Întrebare: Deci această stare de conexiune pe care tocmai aţi menționat-o, este mai mare decât orice, nu? Mai presus decât foamea, mai presus decât moartea.

Răspuns: Probabil. Nu stiu, nu am patit-o. Nu pot spune.

Întrebare: Dar tot aveţi încredere că asta s-a întâmplat tocmai din cauza asta? I-a văzut pe acești tipi stând lângă el și a simțit asta?

Răspuns: Da.

Întrebare: Deși se știe că oamenii înfometați – și există multe exemple în istorie – uită totul, chiar și pe rudele lor cele mai apropiate. Este un instinct, încep să mănânce. Poate nu sunt de vină, oamenii aceia?

Răspuns: Nu.

Întrebare: Dar aici, aceștia sunt adolescenți. Mai este ceva în asta?

Răspuns: La acea vârstă, oamenii se pot neglija pe ei înșiși. Adulți, nu o mai fac. Și mai mici de această vârstă, copii desigur nu o fac. Dar adolescenții, da.

Întrebare: Deci, ceva la adulți tot se stinge? Și adolescenții mai simt că există un viitor în această conexiune?

Răspuns: Da.

Întrebare: O altă întrebare. Aceștia erau oameni înfometați, iar astăzi suntem bine hrăniți. Nu ne gândim la alții, adică la cei flămânzi și așa mai departe. Și chiar și adolescenții de astăzi care sunt bine hrăniți nu se gândesc la alți oameni înfometați.

De ce? Ce s-a întâmplat? Trebuie să vedem asta pentru noi înșine, sau ce? Ce e necesar?

Răspuns: Nu, acestea sunt circumstanțe complet diferite, diferite zone ale conștiinței sunt activate în noi, cei bine hrăniți. Și prin urmare, nu putem fi comparați cu ei.

Comentariu: Deci nu poți spune: „A fost o asemenea noblețe acolo…”

Răspuns: Nu! Nu poți transfera asta mecanic.

Întrebare: Nu poți compara?

Răspuns: Nu.

Întrebare: Se poate numi asta nobleţe? În limba rusă, există un cuvânt atât de înalt ca „noblețe”.

Răspuns: Nu știu dacă este noblețe. Viața doar o face așa.

Întrebare: Așadar, în acel moment vine conștientizarea că legătura este totul, mai presus de viață și de moarte, mai presus de orice – conexiunea?

Răspuns: Da.

Întrebare: Mai devreme sau mai târziu, umanitatea, lumea, va ajunge să simtă că asta este totul?

Răspuns: Va ajunge.

Din KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman” 8/4/24

Întrebări despre munca spirituală—127

228Întrebare: Este recunoașterea răului o parte necesară a credinţei mai presus de raÎiune?

Răspuns: Este necesar pentru că toți suntem răi.

Întrebare: De unde vin intenţiile corecte? Din rațiune sau credință mai presus de rațiune?

Răspuns: Din lumina Creatorului.

Întrebare: Cum mă pot împiedica să critic comportamentul aparent nedemn al unui vecin?

Răspuns: Trebuie doar să te oprești din a-i critica pe ceilalți. Este inacceptabil.

Întrebare: În grupul de zece ne unim, ne sprijinim unii pe alții și simțim o mare plăcere, dar nu îl asociem cu Creatorul. Este greu să-L menții tot timpul în atenţie. Cum Îi întoarcem această plăcere?

Răspuns: Trebuie să vă conectați pe voi înșivă cu Creatorul, cu plăcerea și cu toate celelalte elemente ale acestei conexiuni. Veţi vedea că în felul acesta totul va fi ușor de făcut, ușor.

Întrebare: Ce ne ajută să ne ridicăm deasupra răului, astfel încât Creatorul să ne onoreze cu bunătate?

Răspuns: Trebuie să dorim cu sinceritate să ne ridicăm deasupra răului, iar Creatorul ne va ajuta.

Întrebare: Ce este această forță care dezvăluie răul? Eu revelez răul sau Creatorul?

Răspuns: Creatorul, Lumina Creatorului.

Din Lecția zilnică de Cabala 09/05/24, Scrierile lui Rabaş – Art.68 – “Ordinea muncii”

Hrana pentru suflet

629.3Întrebare: Se spune că hrana sufletului este credința. Ce altceva poate umple sufletul în afară de credință?

Răspuns: Orice impuls de a dărui este între voi și între voi și Creator. Asta umple sufletul.

Întrebare: Avem întotdeauna hrană pentru suflet: avem un profesor, surse primare și prieteni. Cum putem crește dorința pentru răsplata de a primi vase de dăruire?

Răspuns: Depinde de modul în care sunteţi conectaţi. Trebuie să vă arătați în mod constant unul altuia cât de important este.

Întrebare: Dacă Creatorul îndepărtează conexiunea care v-a hrănit sufletul, atunci omul trebuie să caute o altă conexiune sau să încerce să trezească ceea ce El a luat?

Răspuns: Poate că ceea ce El a luat nu mai este utilizabil și trebuie să căutăm ceva nou. Încearcaţi-le. Nu întârziaţi; trebuie să răspundeți imediat la astfel de condiții.

Din Lecția zilnică de Cabala 13/05/24, Scrierile lui Rabaș – Art.129-“Cunoaștere și credință”

Cum ar trebui să răspundem Creatorului?

527.02Întrebare: Aţi spus că ar trebui să încerc să-i returnez Creatorului reacția mea la ceea ce văd în lume și ceea ce descopăr în viață. Ce înseamnă asta?

Răspuns: Acest lucru poate fi spus diferit: răspunde Creatorului la ceea ce El trezește în mintea și inima ta.

Întrebare: Și cum ar trebui să răspund la asta?

Răspuns: Nu știu cum te simți. La urma urmei, tot ceea ce ți se întâmplă ție și în lume este de la Creator.

Întrebare: Care este răspunsul corect pentru Creator la tot ceea ce face El cu omul?

Răspuns: Să mulțumeşti Creatorului. Dar trebuie să simți asta în tine.

Din Lecția zilnică de Cabala 11/5/24, Scrierile lui Rabaș – Art.224-“Motivul credinței”

Urmaţi-l pe Învățător

165Întrebare: Cum se poate evita să confundăm credința deasupra rațiunii cu credinţa sub raţiune?

Răspuns: Credința deasupra rațiunii este credința în ciuda rațiunii. Credința sub rațiune este atunci când inventezi credința, care nu necesită nicio muncă.

Întrebare: Trebuie să confirmăm că o persoană dreaptă este neprihănită?

Răspuns: Nu, nu este absolut necesar. Credința deasupra rațiunii poate apărea fără nicio conexiune între om și profesorul său.

Întrebare: Cum îl găsim pe omul drept pe care îl urmăm în grupul de zece?

Răspuns: Trebuie să apelezi la profesorul care te învață și să faci acțiuni care te ajută să fii în adeziune cu el, astfel încât să poți urma cuvintele lui ca adevăr.

Din Lecția zilnică de Cabala 5/8/24, Scrierile lui Rabaș – Art.100-“Credință și rațiune”

Simțiți adevărata realitate

707Întrebare: Este sarcina noastră supremă să simțim realitatea corectă în noi înșine, adică să trecem de la imaginea exterioară a lumii la cea interioară?

Răspuns: Desigur! Fără îndoiala. Trebuie să ajungem la imaginea corectă a universului fără nicio distorsiune. La urma urmei, tocmai egoismul, care acţionează în mod deliberat ca un obstacol pentru noi, ne proiectează realitatea interioară spre exterior şi ne-o arată ca şi cum ar exista în afară.

În prezent, în interiorul meu, îmi simt doar stările minerale, vegetale și animale. Dar starea mea umană o simt în afara mea pentru că sunt un egoist absolut.

În măsura în care devin conectat la obiecte exterioare, le accept ca fiind ale mele, cu participare, cu sacrificiu, chiar și cu iubire, în acea măsură, le simt în mine, așa cum o mamă simte fătul în ea și în acea măsură, întregul univers pare să intre în mine.

Întrebare: Acesta este deja sfârșitul, când simt întregul univers?

Răspuns: Da, desigur, finalul! Pentru că acesta este punctul culminant al unității mele cu toată natura. Când toată natura intră în mine și o simt în mine și devin parte integrantă a acestei naturi, atunci suma tuturor acestor impresii, părți, este simțită în mine ca adeziunea mea cu Creatorul, cu cel mai înalt gând comun al naturii.

Din KabTV „Am primit un apel: Lumea așa cum nu o cunoaștem” 12/1/12

Un suflet împărțit în jumătate

423.01Întrebare: De ce simțim că există niște oameni buni și răi și fapte în afara noastră?

Răspuns: Aceasta este percepţia noastră internă și externă a realității, deoarece totul în interior ne este înfățișat ca fiind bun, al nostru, iar totul în exterior este dăunător, rău, străin.

Întrebare: De regulă omul, indiferent de ceea ce face, se poate justifica întotdeauna. Dar cum îi putem justifica pe acei „ticăloși” pe care îi vedem în afară?

Răspuns: Ar trebui să descoperiți că sunteți voi. Prin înțelegere, reflecție și apoi prin corectarea cu ajutorul societății din jur, până la punctul în care începi să percepi lumea așa.

Întrebare: Deseori vorbiţi despre lume ca parte a dvs., dar în același timp uneori spuneţi: „Ei, ei, ei…”. Ce vreţi să spuneţi prin „ei”?

Răspuns: Sunt gândurile, calitățile și sentimentele mele pe care le percep ca fiind în afara mea. Adică acestea sunt gândurile mele, dar nu sunt de acord cu ele.

Întrebare: Le tratați ca pe factori externi?

Răspuns: Desigur! Cum altfel?

Întrebare: În acest caz, care este sarcina ta? Pentru a schimba aceste calități?

Răspuns: Lucrând asupra ta, fă ca aceste calități să le simţi pozitive, iar apoi, în această măsură vor deveni ale mele, în simţirea mea explicită. Iar în măsura în care nu le simt clar ca ale mele, îmi vor părea exterioare.

A fi în lumea spirituală înseamnă că simt atât calități rele, cât și bune, și în general, întreaga lume există în mine, și în același timp în afara mea. Această dualitate mă ajută să mă corectez mai repede și să simt întreaga lume ca întregul meu interior personal, ca cele zece Sfirot  ale sufletului meu. Și nu există nimic decât acest suflet și tot ceea ce percep sunt toate părțile lui.

Întrebare: Cât de des observați progrese în schimbarea percepției dvs.?

Răspuns: Acest progres este start-stop, impulsiv, lucru care poate fi comparat cu un tigru înainte de un salt: mai întâi se leagănă, apoi sare, apoi se leagănă și sare din nou. Și de fiecare dată când sari, realizarea este atinsă, includerea unei zone suplimentare, presupusa fostă externă.

Studiem în Cabala că sufletul a fost împărțit în părți interne și externe: Galgalta veEynaimAHAP. Sau în rădăcină-suflet-corp (Şoreş-Neşama-Guf), pe care omul le simte în sine, și la haine și structuri, adică clădirile și lumea (Levuş-Heichal), pe care le simte în afara lui.

Din KabTV „Am primit un apel. Lumea așa cum nu o cunoaştem” 12/1/12

Contrar cunoașterii

41.01Întrebare: Cum putem simți că acum ne influențează credinţa deasupra raţiunii și că ne scoate din stările de josnicie?

Răspuns: Tu ai cunoaștere, dar mergi împotriva ei prin puterea credinței, contrar cunoașterii tale. Așa mergi înainte.

Dacă încerci să unești inimile, înseamnă că în ele există credință. Ori de câte ori există o șansă, trebuie să realegeți punctul de credință mai presus de rațiune și să avansați de acolo.

Întrebare: Cum putem acționa correct, deasupra cunoașterii privind lumea material, și este nevoie să căutăm echilibrul?

Răspuns: Nu este nevoie. Doar decuplați-vă de lumea materială ori de câte ori puteți. Angajați-vă în chestiuni spirituale, și dacă este necesar întoarceți-vă la material.

Din Lecția zilnică de Cabala 12/5/24, Scrierile lui Rabaș – Art.148-“Credinţa se numește ‘acțiune’”

Echilibrați sistemul

528.04Întrebare: Dacă Creatorul arată niște miracole care vin din unitatea noastră, ar trebui să cred că există ceva și mai mare? Cum ar trebui să lucrez cu aceasta? Ar trebui să mulțumesc pentru tot sau să nu mă mulțumesc cu puțin și să cer o minune mai mare?

Răspuns: Nu, nu avem dreptul să nu fim de acord cu Creatorul, deoarece făcând acest lucru, rupem conexiunea dintre noi și El.

Nu există miracole; pur și simplu așa ni se pare. Trebuie să-i cerem Creatorului să ne permită să ne tratăm prietenii așa cum ne imaginăm relația noastră cu El. Astfel, întreg sistemul se va echilibra.

Din Lecția zilnică de Cabala 10/5/24, Scrierile lui Baal HaSulam – Șamati – Art.13 – “Rodia”