Category Archives: Munca interioara

Viața și moartea, partea 9

Cabaliștii se tem de moarte?

Întrebare: Care este atitudinea corectă față de moarte?

Răspuns: Cred că cea mai bună atitudine este să nu ne gândim la moarte ci, mai degrabă, că existăm infinit, etern. Trebuie să ne asigurăm că obținem această eternitate și infinitate, cel puțin parțial, în această viață, în starea noastră corporală.

Până la urmă, în timpul vieții noastre noi existăm pentru a revela dăruirea și iubirea ca un mijloc de dobândire a eternității, perfecțiunii și a Creatorului, forța superioară care controlează totul. Avansarea noastră ar trebui să fie cuprinsă în asta.

Gândindu-te la viața și moartea animalică, verifică-te dacă îți pasă cu adevărat de asta? Dacă îți pasă, atunci încă nu aspiri cu seriozitate după calitățile spirituale. Atunci când ești angajat în spiritualitate, ție, într-un mod absolut, nu îți pasă despre nimic din ce se întâmplă cu corpul tău, dacă este în viață sau nu. Tu exiști și vrei să exiști în calitatea dăruirii și a iubirii.

Întrebare: Unui Cabalist îi pasă de corpul lui din proteine? Prin el, cineva contactează alți oameni care încă nu sunt în spiritualitate. Dacă nu ar avea acest corp, nu ar putea să comunice cu studenții săi.

Răspuns: Da, el are grijă de corp, dar într-un sens minim, ceea ce se numește condiția “de necesitate și suficiență”.

Întrebare: Un Cabalist se gândește la ce se va întâmpla cu studenții lui și cu familia lui după moartea lui?

Răspuns: Familia este o grijă corporală obișnuită. Studenții, cu toate acestea, sunt un lucru complet diferit. El trebuie să îi pregătească, pentru ca ei să rămână cu o rezervă bună de cunoaștere și metodologie. Este necesar să organizeze un mediu precum un laborator, ca ei să se testeze pe ei înșiși și să avanseze.

Întrebare: Asta înseamnă că un Cabalist are o frică de moarte, dar nu într-un sens egoist?

Răspuns: Nu este teama de moarte, ci o dorință de a lăsa în urmă o lume care este maxim direcționată spre scopul creației și nu în orice alt mod.

Ce altceva poți lăsa? Nu este nimic altceva! Noi ne apropiem de o stare unde o persoană începe să înțeleagă că singura cale de a lăsa ceva în urmă este într-o formă a faptelor bune. Aceste fapte bune sunt înregistrate în contul lui sau al ei și sunt cel mai important câștig din viața cuiva.

Întrebare: Din câte înțeleg, faptele bune sunt să aducă alți oameni la revelația Creatorului. Mai sunt alte fapte bune pe care le poți face în privința altei persoane?

Răspuns: Nu este nimic altceva, ci doar aducerea celorlalți mai aproape de Creator.

De pe KabTV “Fundamentele Cabalei”, 1/14/19

Construirea societății viitoare, Partea 6

Cabala – Ghid pentru Societatea Viitorului

Baal HaSulam „Construirea societății viitoare”: 3 … ei trebuie să stabilească nivelul moral al majorității publicului pe o bază care să necesite și să garanteze că niciodată comunismul corectat nu va fi corupt.

Oamenii trebuie să înțeleagă că toate legile unei societăți viitoare sunt absolute și eterne. Abia atunci vor începe să o construiască singuri, păstrând conștient totul.

Cabala, ca metodă de atingere a scopului creației (legea globală a universului) este singura bază asigurată pentru a ridica nivelul colectivului la nivelul moral de „a munci în funcție de capacitate și de a primi în funcție de necesitate“.

Înțelepciunea Cabalei explică implementarea metodologiei de creare a unei noi societăți: cum să o facem, cum să implementăm toate legile și regulile în ea. În practică, este un ghid pentru societatea viitorului.

Întrebare: Se poate dovedi cumva acest lucru?

Răspuns:  Nu puteți dovedi acest lucru, dar oamenii nu vor mai avea altă opțiune, fiindcă, pe baza tuturor problemelor lor, vor vedea că numai această înțelepciune dă sfaturile potrivite.

Din KabTV “Fundamentele Cabalei” 2/7/19

Scopul unui grup cabalist, partea 9

Principiul unui grup Cabalist este o atitudine specială față de prieteni.

Comentariu: Unul dintre principiile de muncă într-un grup este aprecierea individualității fiecărui prieten.

Răspunsul meu: Este necesar să oferim tuturor oportunitatea de a-și arăta abilitățile, de a-i ajuta în asta așa încât atunci când identificăm toate abilitățile prietenilor, noi ajungem la dezvoltarea maximă a dorinței, intenției, a efortului comun.

Comentariu: Principiul este după cum urmează: Exaltează constant prietenii tăi și simte josnicia egoismului tău.

Răspunsul meu: Adică eu, ca un egoist, trebuie ca tot timpul să mă cobor pe mine, însumi în relație cu grupul, să mă raportez la prietenii mei cu o dorință mărită de a-i ajuta și sprijini în tot. Există două forțe în mine, pozitivă și negativă. Maximizează pozitivul și minimizează negativul.

Comentariu: Alt principiu: Încearcă să vezi prietenii într-o stare mai corectată decât ceea ce îmi arată egoismul meu.

Răspunsul meu: Ar trebui să încerc să văd prietenii mei ca fiind mai corectați decât sunt eu. Atunci voi avea o dorință să mă apropii de ei, să mă cobor pe mine, însumi în fața lor. Admirația mea pentru ei îmi va da putere să avansez.

Întrebare: Următorul principiu: anulează-te pe tine însuti în fața prietenilor. Ce trebuie făcut mai exact aici?

Răspuns: Asta apare în mod natural într-o persoană. Atunci când cineva lucrează într-un grup, fie că vrea sau nu, începe să se simtă tot mai jos față de ceilalți, fiindcă el vede putere și bunătate în prieteni, dar nu în el, însuși.

Mai mult de atât, noi nu spunem că asta se întâmplă de la sine, ci că persoana se poate anula în fața prietenilor prin propriul său efort. Adică să se coboare pe el, însuși în mod artificial față de prieteni și să se vadă pe el, însuși mai rău, mai jos, mai puțin avansat decât ei. Asta va da unei persoane oportunitatea să îi ridice, să ridice Creatorul prin ei și astfel să avanseze.

De pe KabTV “Fundamentele Cabalei”, 3/6/20

Construirea societății viitoare, partea 5

Înțelegând nevoile societății

Baal HaSulam, „Construind societatea viitoare” Capitolul 3, Punctul 1: Comunismul este un ideal, adică este moral. Obiectivul „de a lucra în funcție de capacitatea cuiva și de a primi în funcție de nevoile unuia” atestă acest lucru.

Dacă trăim într-o societate absolut armonioasă a viitorului, unde toată lumea este conectată reciproc, atunci fiecare se gândește la ce poate da acestei societăți. El trebuie să înțeleagă nevoile ei și cum poate lucra pentru ele.

Trebuie să existe o conexiune serioasă între membrii societății, astfel încât aceștia să facă numai ceea ce este necesar și să nu facă nimic în exces, deoarece, făcând acest lucru, dăunează naturii.

Adică eu fac tot ceea ce ceilalți au nevoie, tot ce mi se cere. Fiecare membru al societății face același lucru. Astfel, realizăm o armonie completă între noi.

Întrebare:  Este principiul, fiecăruia în funcție de capacitatea lui, o manifestare a calității dăruirii? Îmi folosesc toate abilitățile de dragul societății. Atunci, fiecăruia în funcție de nevoile lui, înseamnă că îmi măsor nevoile și primesc doar ceea ce am nevoie?

Răspuns: Sau le măsoară societatea. Care este diferenţa? În acest caz, am încredere completă în societate.

Din KabTV “Fundamentele Cabalei” 2/7/19

Construirea societății viitoare, partea 4

De dragul Creatorului

Baal HaSulam, “Construirea societății viitoare”: Un antagonist totuși ar putea să susțină că până aici doar am demonstrat că cineva trebuie să-și servească aproapele, dar unde este dovada practică a faptului că omul trebuie să adere la acest precept de dragul Creatorului?

Întrebare: Noi totuși putem înțelege ce este îndeplinirea legii naturii “de dragul oamenilor”: “tu ești de dragul meu, eu sunt de dragul tău” și împreună construim o societate bună pentru viitor. Și ce înseamnă să îndeplinești această lege de dragul Creatorului care este în ascundere?

Răspuns: Dacă eu cu strictețe urmez instrucțiunile cabaliștilor, atunci eu simt că sunt într-o stare unde Creatorul este în fața mea și că pot lucra în parteneriat cu El.

Întrebare: Dar Creatorul este ascuns față de mine. Cum pot să fac ceva de dragul Lui, dacă eu nu simt acțiunile Lui?

Răspuns: Creatorul este o condiție pe care înțelepciunea Cabala o așează în fața ta, iar învățătorul explică în ce fel să te comporți.

Dacă îndeplinești aceste condiții începi să simți că există forțe pozitive și negative în natură, iar ele acționează constant asupra ta: forța pozitivă într-o parte și forța negativă în cealaltă parte și este contradicție sau acord, etc.

Întrebare: Adică Creatorul este scopul și aproapele este un mijloc. Dacă găsesc puterea sau abilitatea de a pune în mine nevoile aproapelui meu deasupra alor mele, atunci calitatea Creatorului este manifestată în mine?

Răspuns: Desigur, calitatea dăruirii. În același timp tu începi să simți că exiști la nivelul Creatorului, în conformitate cu legea echivalenței de formă.

De pe KabTV “Fundamentele Cabalei”, 2/7/19

 

Scopul unui grup cabalist, partea 8

Principiul grupului de Cabala – egalitate

Întrebare: Există anumite principii pe care trebuie să le respectăm pentru a atinge unitatea într-un grup. Unul dintre aceste principii este egalitatea. Ce este egalitatea între prieteni? Cum suntem egali?

Răspuns: Suntem egali ajutându-ne reciproc, cât mai mult, unii pe alții. La fel ca în familie, cei mai tineri sunt, de fapt, cei mai importanți din grup.

Într-un grup, ne străduim mereu să ne completăm reciproc și să nu ne simțim, unii pe alții, ca indivizi separați, ci ca o comunitate, ca un grup de zece.

Întrebare: Deci, toți fac maximum de efort, dar acest efort este diferit. Prin asta devenim egali?

Răspuns: Desigur. Atunci nu mai suntem diferiți, ci suntem egali.

Din KabTv „Fundamentele Cabalei” 6/03/19

Cât de mult contribui la avansarea spirituală a altora?

Atingerea  spirituală nu depinde absolut de loc de persoana însăși, ci doar de cât a contribuit la înaintarea celorlalți. Altfel, ce este această spiritualitate? La urma urmei, cineva realizează acțiuni de dragul dăruirii, adică acțiuni ale Creatorului, ajutându-i pe ceilalți, primind permisiunea de a intra în spiritualitate pentru ei. Cineva a făcut eforturi pentru a se face pe sine un canal de transmitere pentru trezirea prietenului.1 (Minutul16:20)

A te ruga pentru prieten înseamnă că doreşti să fie ajutat de Creator. Nu este nevoie să intrați în detalii explicând Creatorului exact cum să ajute. Mă rog pentru prieten dacă sunt gata să-i dau Kelim-urile mele, ca el să se ridice și să se corecteze pe baza lor. Adică mă transform într-un canal de conectare, pentru el.2 (Minutul 20:30)

Cum pot să-l conving pe Creator să mă ajute? Pe vremea lui Terah, tatăl lui Avraam, era posibil să plăteşti un preot și să cumperi bunăvoinţă de sus. Aceasta este tehnica lui Terah, adoptată în toate religiile și credințele. Dar metoda lui Avraam este diferită și cere: „Numai iubirea!” Numai dacă vreau să ating spiritualitatea, dăruirea, și mă rog pentru un prieten, atunci Creatorul ajută.3 (Minutul 34:45)

Nu căutăm să disperăm din muncă, dar când vine disperarea, o percepem ca un semn bun. Într-adevăr, se știe că disperarea este un Kli adevărat. Dacă există o dezamăgire de propriile abilități, atunci a fost dezvăluită o dorință asupra căreia nu am absolut nicio putere. Și atunci pot să-l cer Creatorului, din această dorință.

Disperarea este un semn că nu am putere asupra dorinței mele sub nicio formă. Creatorul luminează această dorință în așa fel încât văd că sunt incapabil de corectare. Și atunci mă pot întoarce către El. Poate că nu pot face față dezamăgirilor și cad – nu contează. Se spune: „Un drept cade de o mie de ori și se ridică”. Să spunem că voi cădea, dar voi primi experiență despre cum să cad și să mă ridic. Se știe că, atunci când un copil învață să meargă, el cade și se ridică de multe ori.

Ne apropiem de exodul din Egipt și, prin urmare, fiecare pas următor devine mai fericit dar și mai greu. Iar mântuirea este numai în unitatea noastră.

Pentru mine, principalul lucru este să acționez astfel încât cel puțin să aduc mulțumire Creatorului. Chiar și prin faptul că nu renunț la această cale, deja Îi aduc mulţumire. Creatorul, așa cum era, mă îndepărtează și mă obligă să renunț, dar eu rămân, în ciuda tuturor dezamăgirilor mele. Și făcând acest lucru, cu siguranță Îi aduc mulțumire.4 (Minutul 44:00)

Din partea a 2-a a  Lecţiei zilnice de Cabala 2/7/20 Un discurs pentru Completarea Zohar-ului.

Scopul unui grup cabalist, partea 7

Grupul: Noua comunitate

Întrebare: În articolele lui Rabaș este scris că scopul grupului este să investigheze și să verifice practic atitudinea sa față de un aproape.

Dacă vreau să obțin proprietatea Creatorului, unde pot să o verific? Doar în grup? Și cum știu că proprietatea Creatorului este proprietatea dăruirii?

Răspuns: Noi studiem asta din materialele Cabaliștilor: facem tot ce este posibil să ne conectăm între noi, cumva să ne organizăm într-un singur întreg în completarea unuia față de celălalt, astfel încât în comunicarea unuia cu celălalt să începem să simțim că fiecare din noi este dizolvat în grup și că dispare în el.

În schimb, în centrul cercului nostru, în centrul grupului de zece, apare o nouă entitate: o dorință comună, o aspirație comună, un scop comun, o conexiune comună între noi. Apoi, prin această stare noi începem să simțim revelația Creatorului.

Întrebare: Scopul grupului este să dezvolte mândria într-o persoană că aparține acestuia?

Răspuns: Desigur. Mândria în privință unui grup special, a unui scop special, a unei idei speciale în lume.

Întrebare: Mândria nu este egoistă?

Răspuns: Depinde cu ce se mândrește persoana. Dacă cineva se mândrește că acționează pentru binele umanității, atunci de ce nu? Nu este nimic negativ în niciun impuls, în nicio mișcare, în nicio stare; depinde tot timpul de scop.

De pe KabTV “Fundamentele Cabalei”, 3/6/19

Construirea societății viitoare, partea 3

Pentru a ajunge la starea de dăruire

Întrebare: Natura ne obligă să ne conformăm cu legea primirii și noi constant avem grijă de satisfacerea propriilor noastre nevoi. Asta este natural, suntem creați în acest fel. A doua lege “a da societății, a avea grijă de societate, de apropiați” este ascunsă de noi.

Cu toate acestea, Creatorul ne obligă să ne supunem acestei legi, trimițându-ne lovituri și suferințe; dar noi pur și simplu nu le asociem cu eșecul de a ne conforma cu această lege. Așa că, până la urmă, noi nu avem deloc libertatea de alegere? Așa cum scrie Baal HaSulam: Datoria noastră absolută este să ne supunem în mod complet legii naturii.

Răspuns: Nu, o persoană nu este obligată în mod strict să facă asta, ci doar este împinsă ca el sau ea să adopte legea dăruirii în mod conștient, conștientizând necesitatea acesteia.

Ce înseamnă conștientizarea? Atunci când sunt pe cont propriu, cineva ar putea spune, conștiința civică, că înțeleg că trebuie să fac asta, dar nu de dragul meu, ci de dragul celorlalți și al Creatorului. Accept această lege și o execut, dar nu involuntar, ci o realizez cât de mult bine pot să fac cu această faptă pentru ceilalți și pentru Creator. Doar de dragul lor! Și în niciun caz de dragul meu personal!

Asta nu mă face un animal chiar și mai dezvoltat, stând pe același nivel cu alte animale, deoarece omul nu are îndeplinirea automată, instinctivă a legilor naturii; omul însuși trebuie să le îndeplinească. Adevărul este că trebuie să ajung la un nivel complet diferit, calitatea dăruirii și a iubirii și nu îndeplinirea instinctivă a legilor naturii. Prin asta mă ridic la nivelul Creatorului.

De pe KabTV “Fundamentele Cabalei”, 2/7/19

Construirea societății viitoare, partea 2

Responsabilitatea omului

Baal HaSulam, „Construirea societății viitoare”: preceptul primirii necesită doar puțină considerație, deoarece pedeapsa pentru ea este dată instantaneu. Astfel, nu o vom neglija niciodată. Cu toate acestea, pedeapsa pentru cel de-al doilea precept, cel al dăruirii către societate, nu este colectată instantaneu. Mai degrabă ne vine indirect.

Întrebare: Societatea nu ne cere să dăruim; prin urmare, nu ne supunem legii de a dărui societății. Natura ne pedepsește pentru asta. Dar, deoarece pedeapsa nu vine imediat, nu respectăm această lege.

De ce legea asta este implicită? Dacă aș vedea clar că dacă nu dăruiesc societății, iar societatea sau natura mă pedepsește imediat, aș acționa altfel.

Răspuns: Atunci ai fi un animal, nu un om. Diferența dintre om și animal este că animalul este complet supus legilor naturii. Nu are libertate de alegere, dacă să le îndeplinească sau nu. Un animal face totul instinctiv, sub influența aspră a naturii, fără a pune întrebări.

Oamenii, dimpotrivă, au liberul arbitru să îndeplinească legile naturii sau nu. Cu toate acestea, problema este că omul a fost creat în așa fel încât să nu vrea să îndeplinească legile naturii.

Natura, Creatorul, dorește ca omul  să se dezvolte pe sine, astfel încât să înțeleagă că este obligația lui să îndeplinească legile naturii. Nici măcar de dragul lui, însuși, ci de dragul altora, astfel încât omul să devină unul cu natura, cea care dăruiește, împlinește, dă naștere și se dezvoltă.

Din Kab Tv „Fundamentele naturii” 7/02/19