Întrebare: Spuneţi că la mese și alte evenimente există ascultători și există vorbitori. Care ar trebui să fie atitudinea ascultătorilor față de cei care vorbesc?

Răspuns: Toată lumea ar trebui să aibă răbdare cu prietenii săi, până când ne maturizăm cu toții împreună. Cum îl percepi pe un copil? Face lucruri care par prostești și inutile. Vezi cum greșește, cum încearcă, cum ceva funcționează și ceva nu. Dar prin asta, el crește cumva.

Comentariu: Întreb, pentru că pentru mulți oameni care întâlnesc Cabala pentru prima dată, acest lucru nu este clar.

Răspunsul meu: Nu contează pentru mine dacă le este clar sau nu. Este imposibil să explici ceva pentru prima dată. Dacă omul s-a maturizat, dacă înțelege că nu are unde să se ducă, atunci va vedea logică în asta, ceva superior; va simți în adâncul sufletului că există ceva aici. Și dacă nu este încă pregătit, de ce ar trebui să înțeleagă? Ar fi mai bine dacă ar pleca.

Crezi că totul este decis de niște cuvinte inteligente? Nu. Uită-te câte videoclipuri frumoase și profesionale ai creat. Și câți oameni vin datorită acelor clipuri? Sunt milioane de vizualizări, dar doar o mână vin. Îmi poți explica ce se întâmplă aici? Nu poți ajunge la inimile lor. Bați la poarta lor, dar inimile lor încă nu răspund la acea bătaie.

Comentariu: Exact asta spun și eu. Vrei să diseminezi cât mai mult posibil, dar oamenii nu sunt pregătiți.

Răspunsul meu: Încercăm să facem tot posibilul. Nu ne voi schimba din cauza asta. Suntem cine suntem și încercăm treptat să fim mai deschiși – mai apropiați, mai simpli, mai accesibili și mai ușor de înțeles pentru ceilalți. Facem asta în întreaga lume, aici în Israel, la televizor și pe internet.

Desigur, se mai pot face multe. Încercăm să scriem cărți și să exprimăm tot ceea ce Cabala vrea să le spună oamenilor într-un limbaj mai simplu. Dar dacă omul încă nu este pregătit din partea lui, ce putem face?

Astăzi, când merg pe stradă sau stau undeva, văd oameni simpli care îmi fac cu mâna, care mă salută, care îmi mulțumesc că există un canal Cabalist și că ei îl pot urmări. Chiar spun: „Până acum nu înțelegem prea multe. Dar mă simt atât de bine!”. Sunt cei care simt că le oferă un sentiment de pace și siguranță. Alții spun: „Când sunt pe canalul tău, pur și simplu mă simt aiurit și mă relaxez.”

Adică, fiecare ne aude pe propria lungime de undă și mă bucur foarte mult de asta. Și indiferent dacă înțeleg sau nu sensul și esența interioară a Cabalei, ei nu au nevoie de ea, deoarece lumea este structurată ca o piramidă. 99% dintre oameni nu pot înțelege deloc Cabala. Ei sunt creați de natură, de Creator în așa fel încât nu pot decât să se alăture ei, ca să spunem așa, și să participe la ea.

De exemplu, câți oameni construiesc lumea noastră, îi pun bazele, înființează întreprinderi, bănci, fundațiile societății sau desfășoară cercetări științifice? Câți dintre ei sunt? O mie sau două în întreaga lume care gestionează totul? „Doar câteva sute de oameni din lume creează cu adevărat ceva, iar restul îl implementează. Această implementare este realizată de un număr imens de oameni de știință, ingineri și cercetători. Dar fundația, ideea, este moștenirea unui număr foarte mic de oameni. Și miliardele de alții? Aceste miliarde sunt sub ei. Așa este aranjată lumea.

Exact în același mod, se atinge perfecțiunea tuturor sufletelor. Când fiecare, individual și împreună, ajunge la o singură structură unificată, fiecare se include în toți ceilalți și apoi fiecare este inclus în toți. Drept urmare, fiecare se simte ca acest întreg sistemul. Dar asta se întâmplă la sfârșitul creației, la sfârșitul corectării.

Între timp, nu mă aștept absolut deloc ca aceste miliarde de oameni să realizeze adevărata măreție a ceea ce li se dezvăluie, adevărata posibilitate a ceea ce discută Cabala.

Știu din propria mea experiență, din cei 40 de ani de când sunt implicat în Cabala, prin ce etape am trecut, ce revelații am experimentat și ceea ce mai stă ăn faţa noastră.”

Din KabTV, emisiunea „Am primit un apel. Transfer de informații”, 23.01.2011

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Cu cât un lider este mai puternic și mai experimentat, cu atât mai activ reprimă toate certurile, cu atât sunt mai puține conflicte și agresivitate în grup, cu atât atmosfera este mai prietenoasă și grupul mai coeziv. Reprimarea certurilor se poate face cu metode destul de dure.

Răspunsul meu: Aceasta este legea oricărei comunități, chiar și a uneia animalice. Ca să nu mai vorbim de cea umană.

Întrebare: Deci, omul ar trebui să fie dur și blând în același timp?

Răspuns: Nu știu ce înseamnă să fii blând. Dar trebuie să fie foarte hotărât, încrezător și încăpățânat.

Întrebare: Deci toate certurile, toate atitudinile rele, calomnia, le reprimă pe toate?

Răspuns: Desigur.

Comentariu: Dur… Acesta nu va fi iubit.

Răspunsul meu: Se vor teme de el; acesta este cel mai important. Prin urmare, îl vor respecta și îl vor asculta.

Întrebare: Este aceasta conducere? Are un scop în față – să-și aducă haita…

Răspuns: Când ești cu lupii, fă ca lupii.

Întrebare: Șeful conduce haita, îi scoate pe ai săi din capcane, plănuiește și începe vânătoarea; El este primul care se năpustește asupra dușmanilor și a prăzii.

Ce înseamnă să fie primul în orice?

Răspuns: Să preia toate loviturile, toate problemele care apar în haita sa.

Întrebare: Vorbim despre societatea umană?

Răspuns: Da.

Întrebare: Deci el este primul care preia toate loviturile? Își face griji pentru toate acestea?

Răspuns: Este ca și cum ar fi propria familie.

Întrebare: Îl percepi pe lider ca pe un tată? Și societatea ca pe familia mea?

Răspuns: Da.

Întrebare: Și dacă, așa cum s-a întâmplat acum, a avut loc o explozie, își asumă responsabilitatea?

Răspuns: Dacă nu își asumă responsabilitatea, este imediat înlăturat. Nu există așa ceva printre animale. Trebuie să își asume responsabilitatea.

Din KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman”, 08.01.2026

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

În multe surse cabaliste se spune că spiritualitatea este atinsă doar prin puterea rugăciunii. Majoritatea oamenilor din lume cred că înțeleg ce este rugăciunea, dar în realitate, acest lucru este departe de a fi cazul.

În știința Cabala, studiem:

Iată că înainte ca emanațiile să fie emanate și creaţiile să fie create, Lumina Simplă Superioară umplea întreaga existență. Și nu exista niciun loc vacant (Ari, Pomul Vieţii).

Lumina superioară (Creatorul în forma Sa nerevelată) a umplut dorința pe care El a creat-o din nimic. „Ceva din nimic” este tocmai actul creației.

Apoi Creatorul a început să modifice și să transforme această dorință în ceva din care o ființă creată independentă putea fi formată ulterior. El a efectuat diverse acțiuni asupra ei până când dorința s-a sfărâmat în mai multe părți, ceea ce în Cabala este numită sfărâmarea sufletului comun (Adam).

Fragmentele sufletului comun s-au divizat din ce în ce mai mult până când fiecare dintre ele a devenit un punct, punctul din inimă care se aprinde în noi și prin care simțim o dorință pentru Creator.

La început, această simţire apare inconștient. Nu știm de unde provine sau de ce nu ne oferă odihnă, ci ne conduce către un grup cabalist. Așa începe calea noastră spirituală.

În timp ce lucrăm în grup, începem să înțelegem că în natura creației nu există alt material în afară de egoism, așa după cum se spune: „Am creat înclinația rea ​​și am dat Tora pentru corectarea ei”. Egoismul a fost creat intenționat de Creator, astfel încât omul să se poată cufunda în el, să-l ia cu el și apoi, corectându-l, să se înalțe la Creator.

Prin urmare, sarcina noastră este să dezvăluim egoismul din noi înșine și să-l aducem la forma sa corectă, care se numește „dorință” (Hisaron).

Ideea este că atunci când suntem cufundați în dorințe corporale, nu influențăm sistemul spiritual, nu ne aflăm în el. Dar o dorință formată corespunzător, îndreptată spre integrarea în sistemul spiritual al lui Adam, spre unirea cu părțile sale, îl influențează și este numită „rugăciune”, adică o cerere de conexiune și funcționare corectă în cadrul sistemului general al creației. De aceea se spune că totul se obține doar prin rugăciune, prin formarea corectă a dorinței omului.

Din Congresul Internațional de Cabala din 02.05.2016, Lecția 3

Filed under: Congrese, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Se poate spune că Creatorul din exterior este un fel de logică, legi, iar Creatorul din interior este un fel de simţiri? Și când aceste două principii se îmbină, apare o conexiune cu Creatorul?

Răspuns: Desigur, puteți spune orice vi se pare în acel moment, dar Creatorul este forța unică, acționând în fiecare dintre noi și în noi toți împreună.

Nu sunt multe de spus despre Creator, deoarece această „substanță” include absolut totul. Și chiar și ceea ce vă spun acum și ceea ce auziți și gândiți, vine din această forță a naturii.

În afară de ea, practic nimic nu există. Noi suntem în interiorul ei, suntem părțile ei. Ni se dă o anumită orbire, o restricție a gândurilor și simţirilor noastre, astfel încât să nu-L simțim și să-L putem revela din această stare. Atunci noi începem să existăm, ca să spunem așa.

Există eu și o lume vastă. Percep întreaga lume ca o manifestare a Creatorului în relație cu mine. În acest fel, încerc să mă acordez la percepția acestei lumi, adică la Creator, la această Forță universală, omniprezentă. Acordându-mă în acest fel, încep brusc să simt că eu mă schimb pentru a mă potrivi cu această forță, Creatorul. Exact la această stare trebuie să ajungem.

Scopul creaţiei este de a atinge asemănarea cu Creatorul. Când eu, în ciuda tuturor obstacolelor pe care El le pune între Sine și noi, Îl revelez ca fiind singurul care există, ca umplund întregul univers, atunci în această stare mă contopesc cu El. Dar în același timp, unitatea Creatorului nu este încălcată de acest lucru.

Și faptul că El a creat o calitate atât de remarcabilă a separării noastre de El este dat doar pentru ca noi să putem, ca din exterior, de la distanță, să-L înțelegem, să-L simțim și să-L dezvăluim.

Din Lecția de Cabala în limba rusă, 01.12.2019

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Fâlfâitul aripilor fiecărei gâște creează un curent ascendent care susține păsările care zboară în spate.

Dacă oamenii se mișcă spre un scop, să presupunem că înțeleg că trebuie să se miște împreună. Ce sunt „bătăile de aripi” pentru oameni?

Răspuns: Pentru oameni, acest lucru poate exista dacă își definesc un singur scop superior și înțeleg cum să îl atingă.

Întrebare: Se spune aici că acest curent ascendent din mișcarea aripilor susține păsările care zboară în spate. În ce fel le susțin? Cu ce?

Răspuns: Același lucru este valabil și în luptă: cei care merg în față dau un exemplu celor care îi urmează. Adică, bătăile de aripi sunt exemplul pe care îl arătați voi.

Întrebare: Când o pasăre rupe formația, începe să experimenteze o rezistență puternică a aerului, ceea ce o obligă să revină rapid în formație și să continue să zboare cu mai puțin efort.

Să presupunem că oamenii își stabilesc obiective înalte și nu pot suporta, renunță, pleacă. Cum se poate face astfel încât în ​​mintea și inima lor să existe gândul că un individ singur nu va trece prin barieră, că pentru a face acest lucru trebuie să fie în acest grup?

Răspuns: Toți trebuie să fie preocupați de un singur scop. Atunci unii vor merge în față, vor rămâne împreună, iar alții se vor ține în spatele lor, și în acest fel, vor ajunge cu toții împreună la scop.

Întrebare: Și cei care se țin în spate înțeleg că sunt mai slabi, așa că se țin de prietenii lor; vor avea gândul că „nu voi reuși singur”?

Răspuns: Desigur.

Întrebare: Asta dacă este menținută constant importanța scopului?

Răspuns: Da.

Întrebare: Când liderul obosește, zboară în spatele stolului, iar o altă pasăre îl înlocuiește. În viață, liderii – politicienii, cei care conduc oamenii, statele – nu simt responsabilitatea. Ei pleacă doar la alegeri. Nu există așa ceva ca „sunt obosit, dau locul meu altuia”. Ce trebuie să aibă un lider pentru ca acest gând să apară?

Răspuns: Importanța scopului întregului stol.

Comentariu: Înțeleg, importanța scopului este vârful, fundația.

Răspunsul meu: Da. Trebuie să înțeleagă că este responsabil pentru a se asigura că stolul continuă pe cale și atinge scopul.

Comentariu: Chiar dacă el nu va fi acolo, chiar dacă…

Răspunsul meu: Nu contează.

Comentariu: Adică gândurile lui nu sunt deloc despre el însuși, ci despre stol.

Răspunsul meu: Da.

Comentariu: Acesta este cel mai important lucru! Se pare că am avut un astfel de exemplu. Begin a plecat așa, singur. S-a ridicat brusc în mijlocul unei întâlniri și a spus: „Sunt obosit”.

Răspunsul meu: Da. A fost o decizie excelentă.

Comentariu: Și apoi a stat liniștit timp de zece ani, aproape fără interviuri. Și așa a plecat.

Din KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman”, 05.01.2026

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Vă amintiţi de vremea când nu înțelegeaţi nimic din ceea ce se discuta în știința Cabala? Poate că puteaţi înțelege aproximativ structura lumilor, dar când le-aţi simțit efectiv, cât de neobișnuită era această impresie sau simţire?

Răspuns: A fost foarte neobișnuit, pentru că începi să percepi realitatea „din exterior spre interior”. Aceasta este cea mai importantă epifanie de la începutul căii. Înțelegi că ceea ce este scris nu este despre exterior, ci că percepţia noastră, creierul nostru, impresia noastră despre realitate sunt concepute să vadă tot ce este în afara noastră și să simtă în afara noastră.

Începi să realizezi că toate acestea există în tine: grupul este în tine, oamenii sunt în tine, tot ce se întâmplă, toate evenimentele sunt în tine, și în mod firesc, acest lucru are ca rezultat unitate în grup, garanție reciprocă și tot restul.

O astfel de înțelegere corectă a acestui proces și a ceea ce spune Cabala în general despre modul în care omul combină toate acestea în sine, este desigur, o revoluție uriașă. Acesta este un eveniment indescriptibil. Dă totul peste cap.

Din acel moment, omul începe să se schimbe, să se trateze pe sine, pe ceilalți, studiile sale și profesorul său în mod diferit.

Întrebare: Ați spus că omul începe să perceapă realitatea „din exterior spre interior”. Este aceasta traversarea Machsomului?

Răspuns: Încă nu. El pur și simplu se tratează pe sine și mediul său în mod diferit, realizând că toate acestea sunt în interiorul său.

Puteți spune chiar mai simplu, fără concepte ingenioase. Mi-am dat seama că totul depinde de mine, de corectarea mea, că voi atinge spiritualitatea nu undeva departe, ci în mine. În mine va apărea calitatea Creatorului, calitatea iubirii și a dăruirii, adică o astfel de calitatate unde ceea ce este în afara mea și în interiorul meu se contopesc într-un întreg, fără limite.

Din acel moment, am început să am o atitudine diferită față de știința Cabala și cum să o realizez, nu prin logică în afara mea, ci tocmai în mine.

Întrebare: De obicei, durează?

Răspuns: Durează mult timp.

Întrebare: Și apoi are loc o tranziție, o inversiune completă, pe care ați menționat-o. Ce se întâmplă cu omul dacă există deja o inversiune?

Răspuns: Nu, în acest caz, inversiunea se realizează pur și simplu în raport cu știința Cabala, cum ar trebui să te conducă înainte: fie ar trebui să dezvăluie o zonă din afara ta, niște legi, conexiuni, fie să dezvăluie tot ce este în interiorul tău. Când începi să realizezi că acest lucru trebuie să se întâmple în tine, îți schimbi radical atitudinea față de tot.

Întrebare: Și totuși, există o percepție complet diferită în spatele acelui „zid”?

Răspuns: Da, dar este imposibil să o transmiți.

Întrebare: Deloc posibil?

Răspuns: Deloc.

Întrebare: Deci, cum i-a explicat Baal HaSulam spiritualitatea nepotului său, care a „fugit” imediat?

Răspuns: I-a explicat că este imposibil să faci trecerea către lumea spirituală prin puterea umană, doar cu forța luminii superioare. Și astfel, el „a fugit”.

Întrebare: Nu i-a arătat el acea lume?

Răspuns: Nu. Nu poți face asta. I-a spus pur logic, cât de mult ar trebui să se schimbe omul, iar el a decis că este imposibil să se schimbe.

Din KabTV, emisiunea „Am primit un apel. Înainte și după Machsom”, 08.10.2010

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Există războaie reale în față, numite „războaiele lui Mesia” – războaiele de eliberare de egoismul nostru. „Mashiah” provine din cuvântul „Limshoh”, „a scoate afară”, care ne scoate din egoismul nostru. Nu mai privim lumea în mod egoist și nu mai dăm vina pe oameni pentru asta. Trebuie să raportăm acest lucru la Creator și să ne corectăm atitudinea față de El de la ură absolută la iubire absolută.

Comentariu: Vă puteți imagina?! Spuneți: El este de vină pentru tot, El a făcut totul, El este principalul dușman, ca să spunem așa, al omului.

Răspunsul meu: Dacă așa percep eu lumea, atunci da.

Întrebare: Și dacă o văd diferit? Ce înseamnă să o văd diferit?

Răspuns: A o vedea diferit înseamnă că trebuie să mă întorc din nou, căci în cele din urmă, mă corectez și nu există rău sau prejudiciu în lume în afară de mine, egoismul meu. Trebuie să-l corectez în calitatea iubirii absolute, să-i văd pe toți ca pe dușmanii și oameni care mă urăsc, și să-i corectez pe toți cei pe care îi văd ca fiind iubitori și dragi.

Întrebare: Deci mă corectez, și astfel ei devin iubitori și dragi?

Răspuns: Da.

Comentariu: Deci totul are ca scop să mă descopăr.

Răspunsul meu: Da. Mai este de lucru.

Întrebare: Spuneţi că există războaie serioase în față. Suntem pregătiți pentru ele? Nu vom fi aruncați în acest infern nepregătiți, nu-i așa?

Răspuns: Nu! Cum este posibil? Ar fi ca și cum am arunca un bebeluș într-o luptă adevărată.

Întrebare: Deci, într-un fel sau altul, suntem pregătiți pentru asta, pe măsură ce ajungem să ne dorim aceste războaie?

Răspuns: Într-adevăr. Ne dăm seama de necesitatea lor.

Din KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman”, 07.01.2026

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Care este diferența dintre venerație și frică?

Răspuns: Venerația nu este o frică pentru sine. Se bazează pe iubire, respect și străduinţă pentru Creator.

Întrebare: Care sunt tipurile de frici în fața Creatorului?

Răspuns: Este imposibil să le enumărăm pe toate. Includerea lui Malchut, în toate variațiile sale, în primele nouă Sfirot generează o gamă vastă de temeri primare, secundare și de altă natură. Orice sentiment de posibilă lipsă de a fi împlinit se numește frică.

De exemplu, sentimentul că nu-L pot justifica pe Creator se bazează pe temeri animalice și sociale. Dar teama că nu aș putea să-L împlinesc eu, este deja venerație care coboară asupra noastră prin sistemul comun, deoarece Creatorul este prezent în întregime.

În măsura în care te conectezi și te asociezi cu toată lumea, ai o oportunitate de a-L împlini pe Creator.

Întrebare: Deci, contactul cu El se întâmplă întotdeauna printr-un alt om?

Răspuns: Nu există altă cale, deoarece Creatorul există în sistemul întreg.

Dintr-o lecție de Cabala în limba rusă, 11.01.2018

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Menținerea unei conexiuni constante cu Creatorul este un efort conștient sau totul vine natural?

Răspuns: Acestea sunt eforturi constante în care încercăm să existăm. Dar nu putem trăi în ele tot timpul într-un mod natural, Creatorul întrerupe aceste eforturi și ne oferă în schimb alte imagini ale lumii. Și ne întoarcem din nou la încercarea de a-L defini pe Creator prin ele. Și așa este tot timpul: intrare – ieșire, intrare – ieșire.

Întrebare: Ar putea deveni acesta un obicei?

Răspuns: Nu devine un obicei, ci o necesitate.

Dintr-o lecție de Cabala în limba rusă, 11.02.2018

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Când vorbiți despre oameni care au primit un „virus” spiritual și au avansat în lumea corporală într-un fel, vă referiți la oameni remarcabili?

Răspuns: Da, aceasta este o consecință a lui Bina. Bina este expansiune, dăruire, o calitate opusă lui Malchut. Când două calități se unesc, egoismul și niște mici germeni de altruism care au căzut de la nivelul spiritual, egoismul primește direcție și o putere mai mare, deoarece conține o scânteie a luminii superioare.

Prin urmare, un astfel de egoism este mai norocos, mai reușit, iar acest lucru se exprimă în rezultate.

Astăzi, metoda cabalistă este deschisă tuturor. Odată, în Babilonul Antic, doar o mică parte a umanității o folosea. Apropo, de-a lungul istoriei, mulți oameni, așa-numiții „Gerim” din diferite națiuni (convertiți), i s-au alăturat.

Dacă ne uităm la istoria antică de la exodul din Egipt, trecând prin existența Regatului lui Israel și până la distrugerea celui de-al Doilea Templu, aceasta a fost o perioadă în care mase uriașe de triburi diferite au venit și s-au alăturat elevării spirituale. Printre aceștia s-au numărat mulți mari cabaliști.

Comentariu: Dar când s-au unit, ei nu au devenit evrei.

Răspunsul meu: Ce înseamnă că oamenii „se alătură”? Înseamnă că adoptă această metodă și încep să o realizeze în ei înșiși, la fel ca în Babilonul Antic. Avraam, preotul din Babiloniul Antic, a adunat în jurul său câteva mii de oameni, a creat un grup din ei și din acest grup s-a format un popor, ca să spunem așa.

Ce înseamnă „un popor”? Este un grup de indivizi uniți de un singur scop de ascensiune spirituală. Oricine dorește, i se alătură. La nivelul lumii noastre, nu există de fapt un astfel de concept precum „poporul evreu”.

Comentariu: Dar în Israel ei sunt o națiune.

Răspunsul meu: Nu, ei nu sunt o națiune. Nici astăzi ei nu sunt o națiune, ci o adunare. Când vor deveni evreii o națiune? Când vor începe să se unească între ei cu forța iubirii reciproce. Doar această forță îi poate uni într-o națiune. Nu există nicio altă forță care să-i poată conecta împreună.

În orice altă națiune există o forță naturală de jos care adună oamenii împreună. Dar deasupra acestui grup, trebuie să existe o forță de sus în jos.

Prin urmare, astăzi de exemplu, un italian poate deveni evreu.

„Dar tu ești italian!”

„Eu nu mai sunt italian, sunt evreu.”

„Cum se poate? Dar tatăl și mama ta?”

„Tatăl și mama mea nu mai sunt «ai mei».”

Sunt evreu și nu pot deveni italian pentru că nu m-am născut din părinți italieni. Dar un italian poate deveni un evreu de valoare deplină dacă își asumă metoda ascensiunii spirituale. Legile convertirii la iudaism se bazează doar pe asta. Iar el nu se mai poate întoarce și deveni din nou italian.

Acesta este un model foarte irațional, dar există în lumea noastră, deși nimeni nu îl înțelege cu adevărat pentru că este construit pe legi spirituale pe care încercăm să le strecurăm în lumea noastră ca într-un pat al lui Procust. Dar asta nu funcționează.

Oamenii nu înțeleg asta. Sună foarte ciudat. Dar treptat, ne apropiem de un moment în care va începe să aibă loc clarificări în umanitate cu privire la întregul tablou istoric: de ce s-a întâmplat așa, ce aduce asta, și de ce trebuie să fie așa.

Dar deocamdată, oamenii au doar întrebări, iar răspunsuri nu există.

Din KabTV, emisiunea „Am primit un apel. Copiii lui Israel, partea a 2-a”, 01.10.2010

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→