Category Archives: Munca spirituala

De cine ar trebui să ai grijă mai întâi?

631.3Întrebare: O haită de lupi poate avea grijă de un animal invalid, schilodit sau bătrân. Îl hrănesc cu mâncare mestecată, ca pe căței și chiar îl pot curăţa de purici. Dar există oricum o adăugare aici: „Într-un an flămând, haita nu își poate asuma responsabilitatea de a hrăni animalele bătrâne. Și bătrânii acceptă acest lucru.” Este și aceasta o chestiune de supraviețuire?

Răspuns: Este o chestiune de supraviețuire și necesitate pentru haită. Și de aceea există indivizi care se sacrifică pentru viața întregii haite.

Comentariu: Să dezvoltăm: ei au grijă de cei invalidi, de bătrâni…

Răspunsul meu: De toți.

Întrebare: Și noi ar trebui să avem grijă de bătrâni?

Răspuns: Da. Dar dacă există astfel de condiții când este imposibil să ai grijă de cei slabi…

Întrebare: Aceasta este într-adevăr o chestiune foarte dificilă! Cum este selectată?

Răspuns: Cel care oferă mari beneficii generației viitoare este ales.

Întrebare: Deci, tânăr și puternic?

Răspuns: Da.

Întrebare: Deci principiul este în continuare supraviețuirea haitei, supraviețuirea societății?

Răspuns: Da.

Comentariu: Și acum dacă este posibil, vă rog să trageți concluzii.

Răspunsul meu: Concluzii: cu siguranță avem multe de învățat de la lupi. Trebuie să facem ceva pentru a ne îmbunătăți. Cu siguranță trebuie să ne gândim la organizarea societății noastre: cum să o restructurăm și să o facem mai sănătoasă și ce programe educaționale ar trebui să adoptăm pentru copiii noștri, pentru nepoții noștri, pentru generația viitoare?

Avem în față mai multe generații și trebuie să schimbăm ordinea socială pentru ele.

Din KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman”, 29.12.2025

Nu vă deconectaţi de realitate

204 Comentariu: În anii 1960, CIA a făcut experimente cu LSD și alte droguri, și la un moment dat, au schimbat cu adevărat lumea. Așa a început revoluția hippie.

În cele din urmă, acest lucru i-a determinat pe oameni să se retragă din societate, pentru că vedeau puțin mai mult. După cum își descriu simțirile cei care luau droguri, puteau „vedea cu auzul” și „auzi cu vederea”.

Răspunsul meu: Nu există nimic asemănător! Este doar o perturbare a funcționării creierului, nimic mai mult.

Ce s-a întâmplat cu hipioții în practică? Au trăit într-o ceață indusă de droguri timp de câțiva ani, apoi au sfârșit aruncați la „mormanul de fier vechi”. Până la vârsta de 40 de ani, au rămas fără o profesie, distruși, incapabili de nimic.

Generația anilor ’60 a trebuit să îndure dureros acest lucru până când a murit. Omenirea a înțeles că drogurile deconectează oamenii de realitate și a respins LSD-ul și toate celelalte substanțe.

De ce le respingem? Să pulverizăm droguri peste șapte miliarde de oameni, să-i lăsăm să se distreze! De ce ar trebui să sufere?

Dar nu putem face asta! Natura, guvernarea superioară, nu permite acest lucru pentru că ne deconectăm de realitate. Suntem obligați să atingem un anumit rezultat special, predeterminat al existenței noastre pe acest Pământ. Trebuie să atingem unitatea, să devenim un singur organism. Și dacă acest lucru nu se întâmplă, atunci întreaga noastră viață nu are niciun sens.

De aceea, oamenii nu vor fi niciodată de acord cu drogurile. Acest lucru este programat în natură. Programul care operează în noi are scopul de a ne face să verificăm și să confirmăm încă o dată, că orice deconectare de la realitate este inacceptabilă. Așa suntem construiți. Nu putem face nimic în privința asta!

Cu timpul, nu vom mai consuma droguri sau alcool deloc. Poate că vor mai trece ani, dar tot va trebui să smulgem asta din noi înșine. Sunt sigur că va veni un astfel de moment. Societatea se va forța să se schimbe, altfel va vedea că este sortită dispariției.

Din KabTV, emisiunea „Am primit un apel. Cabala și LSD, partea 1”, 06.10.2010

Ştiinţă interioară

560Întrebare: Cât timp v-ar lua să-i explicaţi unui nou venit ce este spiritualitatea, să-i spuneţi despre spiritualitate și să i-o arătați?

Răspuns: Să i-o arăt? Cum i-o poți arăta? El nu are instrumente pentru a o reproduce în sine.

Comentariu: Să spunem așa, să transmitem spiritualitatea. Îmi amintesc că exista un program numit „Toată Cabala în 90 de minute”.

Răspunsul meu: Poți explica chiar și în cinci minute! Asta nu este important. Poți transmite într-o singură propoziție ce este Cabala: „Revelația Creatorului către om în această lume”. Asta este. Și apoi, mergi şi studiază, până când omul se schimbă pe sine…

Cabala nu este o știință externă, ci una interioară. Prin urmare, totul depinde de calitățile omului. Iar calitățile lui depind de eforturile sale, nu de mine.

Comentariu: Dar totuși, imaginea externă, fie că o dorește sau nu, atrage omul în etapa de început, iar cel care începe să studieze Cabala poate lucra cu asta.

Răspunsul meu: Da, te înțeleg. Facem clipuri, filme, orice dorim pentru publicitate. Dar înțelepciunea Cabala totuşi este o știință interioară.

Din KabTV, emisiunea „Am primit un apel. Minte sau inimă”, 01.10.2010

Gură la gură

165Întrebare: Cine beneficiază mai mult de avansarea spirituală: omul care îți este aproape și poate comunica cu tine sau cineva aflat departe?

Răspuns: Cel mai mare beneficiu poate fi obținut de cei care îmi sunt aproape în interior. Baal HaSulam, în articolul Discurs la Finalizarea Zoharului  și în mai multe scrisori, scrie că adevărata realizare spirituală vine doar din conexiunea interioară a studentului cu învăţătorul.

În zilele noastre, acest lucru se întâmplă nu direct, ci printr-un grup. Și totuși, acest principiu rămâne. În Cabala se numește gură la gură (Peh el Peh), adică, conform ecranului comun dintre student și profesor.

Această tehnică este în general cunoscută, atunci când un student se anulează în fața profesorului și se dedică conexiunii cu profesorul în așa fel încât conținutul interior să curgă de la profesor la student.

Deși Cabala pe de o parte este o știință, ea vorbește despre cum să primești lumina superioară prin asemănarea de formă. Tocmai asemănarea calităților se numește contact gură la gură (Peh el Peh).

Din KabTV, emisiunea „Am primit un apel”, 11.09.2010

Agenda pentru adunarea prietenilor

Când ne adunăm, agenda ar trebui definită de la bun început. Cu alte cuvinte, fiecare pe cât poate, ar trebui să vorbească despre importanța grupului, despre beneficiile pe care i le aduce grupul. În conformitate cu așteptările sale ca grupul să-i ofere ceva important, ceva ce el însuși nu poate realiza, în acea măsură el ascultă grupul.

Iar motivul pentru aceasta este ca la început să construim măreția grupului, obiectivele naturii și necesitatea atingerii acestora. Căci tocmai în măsura măreției obiectivului, omul va putea depune eforturi deasupra egoului său, să-și anuleze opinia în fața opiniei grupului și să acționeze nu numai de dragul grupului, ci și de dragul naturii, al întregirii sale. Cu o astfel de direcționare a gândurilor sale, el va simți ajutorul tuturor forțelor naturii.

Același lucru este valabil și pentru iubirea pentru prieteni. Înainte de a ne aduna, este necesar să construim importanța prietenilor, importanța fiecăruia dintre ei. Și în măsura în care apreciază măreția grupului, el poate trata grupul cu respect. Iar după aceea, să se verifice cât efort depune pentru beneficiul grupului. Și dacă descoperă că nu are puterea să facă nimic în beneficiul grupului, atunci există un loc unde să se adreseze grupului cu o cerere de putere și dorință de a lucra pentru a atinge iubirea aproapelui.

Și dacă s-a îndreptat către grup chiar și în gânduri, trebuie să fie sigur că va primi puterea de a se uni și de a se verifica dacă este în bucurie, ca indicator al faptului că el crede în puterea grupului și în dorința de a-l ajuta să obțină corectarea.

Și din moment ce în acest caz toți prietenii reprezintă o singură dorință, omul vrea să-i vadă pe toți bucurându-se. Prin urmare, după toate calculele vine momentul bucuriei iubirii pentru prieteni. Și fiecare ar trebui să se simtă fericit ca și cum tocmai ar fi făcut o faptă bună, și prin aceasta ar fi câștigat mulți bani. Și acum, așa cum este obișnuit în această lume, își tratează prietenii.

În mod similar, este și aici: fiecare ar trebui să se asigure că prietenul său este îngrijit, pentru că acum este fericit și vrea ca prietenii săi să se simtă bine. Prin urmare, încheierea întâlnirii ar trebui să aibă loc într-o notă de bucurie și inspirație. Și atunci toată lumea va simți perfecțiunea.

Din Lecția zilnică de Cabala, Rabaș – Art.17, 1986-Agenda adunării – 2

Cabala şi LSD

Întrebare: LSD-ul este o categorie separată de droguri. Dacă, așa cum spuneţi, este doar o anumită iluzie, atunci de ce provoacă omului senzații pe care le descriu cabaliştii?

Răspuns: Consumul de LSD nu este o soluție pentru o problemă; este o deconectare de la realitate; adică nu este o corectare conștientă a sinelui în cadrul societății, unde devii un membru util și te exprimi ca fiind iubitor și grijuliu, ca o mamă față de ceilalți, și unde fiecare membru al societății te percepe în acest fel, iar tu îi percepi la fel. Astfel de relații sunt caracteristice societății viitorului.

Dar cei care iau LSD se detașează de realitate, fără a se conecta cu ceilalți. Nu își doresc nici cel mai mic contact! Le place să experimenteze tot felul de viziuni roz în interiorul lor.

Totuși, Cabala vorbește despre ceva complet diferit: o cale foarte reală, foarte dificilă de corectare a omului, unde el se controlează și dobândește ecrane, adică forțe, care îi permit să se ridice deasupra egoismului său, deasupra fiecăreia dintre măsurile sale.

Aceasta este o cale foarte clară, parcursă în conexiune cu alți prieteni, unde împreună intrați în luptă împotriva propriei naturi.

Toate acestea sunt complet opuse deconectării de la realitate, plutirii solitare, abstracte de ceilalți, care constă în perceperea unor excitații interne. Nu văd nicio legătură între Cabala și consumul de LSD. Este o abordare complet diferită și funcționează pe un material complet diferit. Nu lucrezi tu, ci chimia. Poți injecta oricui un drog și gata; se presupune că deja plutește într-o altă dimensiune.

Omul nu își schimbă natura în acest fel. Se întoarce din nou în aceeași lume și asta este tot. Desigur, își poate da seama cât de bine s-a simțit. Dar ce urmează?! Ce schimbă prin asta?!

Tu sugerezi: „Hai să facem o injecție și apoi ani de zile să nu lucrăm la natura noastră.” Dar trebuie să ne schimbăm natura și să devenim oameni divini, similari Creatorului; adică, trebuie să ne ridicăm deasupra egoismului nostru către calitatea dăruirii și a iubirii, către angajamentul reciproc corect dintre noi, să dezvăluim în acest angajament lumea superioară, eternitatea, perfecțiunea și să existăm în cadrul ei.

În același timp, lumea noastră nu dispare. Simțim două niveluri de existență: lumea noastră în forma sa materială completă – mergem la muncă, avem copii, îi creștem, servim în armată, facem tot ce este necesar – și simultan ne simțim pe un nivel superior. Omul există pe două niveluri! Iar un nivel nu îl anulează pe celălalt, ci îl ajută.

La nivel pământesc, fiecare om este un membru util al societății în măsura în care se comportă normal ca o simplă ființă umană. El nu strigă: „Să ne iubim unii pe alții!” și așa mai departe.

Dar interior, lucrează către ceilalți pentru a-i aduce mai aproape de calitatea dăruirii și a iubirii, de interacțiunea corectă dintre ei ca un singur organism. Nu am văzut sau auzit niciodată ca oamenii care iau LSD să tindă spre acest lucru.

Din KabTV, emisiunea „Am primit un apel. Cabala și LSD, partea 1”, 06.10.2010

Mijloacele de apropiere de Creator

Întrebare: Știm că principalul lucru este intenţia. În ce se poate îmbrăca ea pentru a atrage lumina?

Răspuns: Omul se află într-o stare în care Creatorul l-a pus, și din această stare trebuie să-și înceapă calea schimbării pentru a atinge scopul. Nu are pe nimeni la care să se îndrepte în afară de Creator.

Întrebarea este, prin ce mijloace se va întoarce către El și ce anume va cere? Oamenii care au parcurs deja această cale scriu despre ce trebuie făcut. La cine mă adresez pentru sfaturi? Este simplu: la cineva care are deja experiență.

Acești oameni ne sfătuiesc ce să facem, și ei spun că există un studiu prin care extragi forțe și atragi lumina care te întoarce la sursă. Și pentru a avea dorința de a cere această forță în timpul studiului, înainte de studiu trebuie să te înarmezi cu o dorință mai mare decât cea pe care o ai deja. Această dorință suplimentară o poți dobândi de la grup.

La fel ca în societatea obișnuită, atunci când omul intră în ea, dobândește diverse dorințe și obiective – cât de bine ar fi să realizeze una sau alta, să cumpere una sau alta, să fie cutare și așa mai departe. La fel este și cu tine. Dacă intri într-o societate spirituală bună, aceasta îți adaugă dorința de a te apropia de Creator.

Și apoi stai cu cartea, nu ca niște prieteni ai căror ochi abia s-au deschis, ci deja așteptând, sperând și dorind să primești ceva din carte. Adică, totul depinde de ce fel de societate ai găsit și ce ai primit de la ea, și bineînțeles, de învățător și de cărți. Direcția generală vine de la învățător, și prin textele corecte, care te conectează la rădăcinile spirituale îți este dată iluminarea.

Așadar, există doar câteva mijloace: cartea potrivită, învățătorul potrivit, grupul potrivit și tu însuți, care dorești cu ajutorul lor să te schimbi pentru a atinge revelarea Creatorului. Mai întâi să corectezi Kelim  (vasele), apoi să primești luminile.

Corectarea Kelim se numește dobândirea credinței, intenția de a dărui, iar primirea luminilor este primirea cu intenția de a dărui.

Din Lecția zilnică de Cabala, 18.01.2026 și 19.01.2026, Rabas – Art.12, 1988-Ce sunt Tora și munca pe calea Creatorului

Bănuţ cu bănuţ se adună într-o sumă mare

Comentariu: Rabaş scrie că în credință, trebuie să urmezi calea „bănuț cu bănuț se acumulează până la o sumă mare”.

Răspunsul meu: Dintre toate acțiunile pe care se presupune că le îndeplinește omul în viață, există o singură acțiune pe care o face de fapt, și aceasta rămâne pentru totdeauna. Toate celelalte sunt temporare. Omul le săvârșește, se bucură de ele sau suferă de pe urma lor și asta este tot.

Există o singură acțiune: să-mi corectez Kli-ul, dorința mea de a primi. Se acumulează din moment în moment sau din ciclu în ciclu și tot ce am făcut rămâne în „contul meu bancar” spre creditul și beneficiul meu. De fiecare dată adaug încă un bănuț în contul meu, în funcție de numărul de corectări făcute.

Și care sunt corectările mele, pe care le cunoaștem deja? Aceasta este o creștere a forței dăruirii cu ajutorul grupului și al studiului; adică este realizarea liberei alegeri. Dacă efectuez o acțiune în conformitate cu libera mea alegere (când o fac eu și nu Creatorul), aceasta este creditată în contul meu.

Acțiunea mea liberă poate fi un singur lucru, să fac grupul mai puternic de fiecare dată, astfel încât să mă influențeze și să întărească puterea dorinței mele, astfel încât, cu o dorință și mai mare de a dărui, să mă întorc către Creator și să cer o forță și mai mare de dăruire de la El.

Astfel, un alt număr apare în soldul contului meu. Așa că mă întorc din nou către grup, îl schimb din nou și din nou grupul mă ridică și mă inspiră să avansez și să dăruiesc. Încă o dată, mă întorc către Creator. Îi cer forța dăruirii, iar soldul contului meu crește din nou etc.

Nu există nimic altceva, deoarece aceasta este singura mea acțiune liberă. Orice altceva nu este făcut de mine, ci de Creator. Dar acest lucru este făcut de mine, și prin urmare, este creditat în contul meu. De fiecare dată, doar acest lucru rămâne ca rezultat al vieților noastre. Doar acest cont rămâne. Prin urmare, Rabaş scrie că după ce omul pleacă, doar Tora și faptele bune pe care le-a făcut în timpul vieții sale rămân cu el.

Din Lecțiile zilnice de Cabala, 18.01.2026 și 19.01.2026, Rabas – Art.12, 1988-Ce sunt Tora și munca pe calea Creatorului?”

Expresia individualității sau doar o șmecherie?

272Astăzi, mulți oameni vor să se exprime. Dar nu știu cum să o facă. Unul umblă cu o coadă pe cap, altul cu piercing-uri, al treilea acoperit de tatuaje pe față și pe spate. Toate acestea sunt, se presupune un fel de semn distinctiv, un semn de apartenență la anumite tendinţe. Dar nu spun nimic despre individualitatea unui om. Dimpotrivă.

Toate acestea sunt vândute de cei care profită de pe urma lor. Suntem învățați că așa vei fi considerat special și urmăm exemplul. Dar unde este individualitatea în toate acestea?

Mai întâi, trebuie să-mi descopăr individualitatea. Apoi trebuie să înțeleg cum poate fi cu adevărat exprimată. Abia atunci mă pot dezvălui cu adevărat. Altfel, îi văd pe toți prostindu-se și eu prostit și eu spunând: „Uite ce modern sunt!”

Dar modern în ce sens? Ești exact la fel ca toți ceilalți.

Din KabTV, emisiunea „Am primit un apel. Toată lumea ar trebui să fie la fel”, 01.10.2010

Un mijloc eficient de avansare

600.02Întrebare: Dacă omul obișnuit, care aparține celor 99% din populație, se confruntă cu o influență negativă asupra sa, care ar trebui să fie primul său gând? Ce ar trebui să-și amintească în acel moment?

Răspuns: Doar că am primit acest lucru de la natură, singura sursă care a creat totul, guvernează totul și mă îndreaptă spre scop. Prin urmare, orice influență asupra mea este doar pentru a mă îndrepta către acest scop. Cum mă pot îndrepta și mai mult către el, pe baza influenței pe care o primesc acum?

În primul rând, trebuie să ne conectăm cu scopul și apoi să ne uităm pentru ce anume primesc această influență, împotriva a ce? De regulă, aceste influențe sunt îndreptate către egoismul meu, deoarece nu există nimic altceva în mine. Dar care anume dintre calitățile, laturile și manifestările sale?

De obicei, cea mai negativă influență asupra egoismului este o încălcare a orgoliului, o încălcare a „sinelui”, adică mă tem că aș putea fi făcut de rușine în fața altora; mi-e frică de rușine. Înfrângerea orgoliului, înfrângerea „sinelui” este cel mai important lucru pentru om. El este gata să moară doar pentru a evita să experimenteze sau să treacă printr-o astfel de simţire. Anulează omul din mine, îmi distruge literalmente „sinele” și nu rămân decât cu un corp de animal. Și nu pot accepta să fiu doar un animal. Nu pot coborî la acel nivel, și prin urmare, omul este pregătit pentru orice.

Acest sentiment de înfrângere a „sinelui” meu, amenințarea rușinii, este cel mai puternic stimul pe care îl putem primi de la natură pentru a ne îndrepta spre scop. Învățăm din Cabala că practic toată creația, întregul sistem al lumilor, a apărut din acest sentiment primordial de rușine, și prin urmare, pentru noi este cel mai eficient.

Dacă omul se simte corect, el trezește constant o analiză a „sinelui”, sentimentul de rușine și sentimentul de a se ridica deasupra lui, atunci devine ușor pentru el să efectueze orice fel de muncă asupra egoismului său.

Dintr-o conversație despre educația integrală, 30.05.2012