Category Archives: Munca spirituala

De ce mă simt bine când alții se simt rău?

Întrebare: De ce mă simt bine când alții se simt rău? De ce sunt invidios pe oameni? Cum pot să schimb asta?

Răspuns: Deoarece nu îi simți ca părțile corpului tău spiritual.

Îmi pare foarte rău pentru tine, însă de asemenea iți înțeleg starea. Dacă ai putea să vezi că tu exiști cu ei într-un singur vas comun și că lumina, adică viața spirituală din acest vas nu poate exista exact datorită atitudinii tale față de ei, atunci, desigur, tu ai schimba lumea.

Vom ajunge la asta și vei vedea că este posibil.

De pe KabTV „Fundamentele Cabalei”, 7/28/19

Toată lumea va deveni un evreu

Întrebare: Cum devine cineva un evreu?

Răspuns: Există două modalități pentru a deveni un evreu; prin naștere sau devenind evreu.

Oricine poate să devină evreu, indiferent dacă el este francez, italian sau orice altă naționalitate, deoarece evreismul nu provine dintr-o linie genealogică.

A deveni evreu înseamnă să adopți un anumit mod de gândire, o atitudine față de viață și de scopul ei, atunci când realizezi ce înseamnă, de fapt, să devii un evreu. Ce înseamnă să fii un evreu? Înseamnă să aduci metoda corecției și a conexiunii în lume și să devii un membru contribuitor spre unificarea lumii.

Întrebare: Deci, cuvântul „evreu” – „Ebraică – Ivri”, înseamnă „a trece peste”?

Răspuns: O schimbare de la atitudinea egoistă față de lume și de ceilalți, la una altruistă.

Întrebare: Așa devine cineva un evreu?

Răspuns: Da.

Întrebare: Deci, în realitate, în mod discret ne spui că întreaga lume poate să devină un evreu?

Răspuns: Nu în mod discret, ci într-adevăr așa.

Aceasta este o tranziție serioasă de la egoism la altruism, care se întâmplă ca un întrerupător, care se pornește în interiorul fiecărei persoane, atunci când el cere forței superioare această schimbare.

Întrebare: De asemenea, spui că aceia care se nasc evrei nu sunt cu adevărat evrei?

Răspuns: Nu. Aceia nu sunt evreii de care vorbește Tora. Un evreu este un spirit. Omul trebuie să fie ghidat doar de chemarea din inima sa.

Întrebare: Scopul ultim al vieții este să devii evreu?

Răspuns: A deveni evreu înseamnă să unești toți oamenii, să fii forța care îi elevează spre calitatea dăruirii, a iubirii reciproce și a unității. Înseamnă a ajunge la o asemenea comunicare între toți oamenii din lume, încât ei să devină ca unul.

A fi evreu nu are nicio legătură cu faptul că mama lui este sau nu evreică.

Întrebare: Oameni de diferite naționalități vor auzi dintr-o dată acum că, într-un mod sau altul, scopul fiecărei persoane este să devină un evreu?

Răspuns: Da.

Întrebare: Tu spui calm că asta este așa?

Răspuns: Desigur. Cu alte cuvinte, scopul fiecărei persoane este să treacă de la percepția egoistă a lumii, la una altruistă. Asta se consideră trecerea („laavor”) barierei egoiste.

Așa că, lasă-i să o treacă!

De pe KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman” 7/30/19

 

Lumea – Realitate sau iluzie? Partea 2

Percepem esența fenomenelor naturale?

Baal HaSulam, „Esența Înțelepciunii Cabala”:

Realitatea Înțelepciunii Cabala

Lucruri reale sunt găsite chiar și în realitatea corporală, puse în fața ochilor noștri, deși nu avem nici percepția și nici imaginea esenței lor. Cum ar fi electricitatea sau magnetismul, numite „fluidum”.

Cu toate acestea, cine poate să spună că aceste nume nu sunt reale, când noi le cunoaștem clar și satisfăcător acțiunile lor? Noi nu am putea să fim mai indiferenți față de faptul că nu putem să concepem esența subiectului în sine și anume electricitatea în sine.

Într-adevăr, noi nu înțelegem ce este electricitatea sau esența oricărui alt fenomen fizic. Noi observăm doar efectele lor.

De exemplu, noi știm cum să lucrăm cu electricitatea, cu electromagnetismul, le folosim liber în viețile noastre, în activitățile casnice zilnice. Dar nu știm cu adevărat ce sunt. Totuși, asta nu ne deranjează deloc. Continuăm să exploatăm aceste fenomene naturale complet inconștienți de esența lor. Și înțelegem că nu știm asta.

Știm ce este gravitația, deși toți simt asupra lor impactul ei? Încearcă să sari, vei vedea ce este. Noi măsurăm această forță, învățăm cum să o depășim. Dar ce este această forță? Ce este esența ei? De unde vine? Nu știm! Așa este cu toate fenomenele naturale.

Baal HaSulam scrie căci cunoașterea despre manifestația lor ne satisface complet. Nu avem nevoie de nimic altceva pentru a le folosi.

Principalul lucru pentru noi este să folosim aceste fenomene. Noi nu dobândim esența lor interioară, deoarece natura ne-a creat așa. Noi dobândim doar efectele lor în senzațiile noastre și nimic mai mult.

Desigur, am putea să decidem că ar fi bine să descoperim de unde vin magnetismul, electricitatea, gravitația și toate celelalte fenomene naturale. Dar ele sunt complet ascunse de noi. Noi suntem doar instrumentele în care aceste fenomene se manifestă, iar manifestația lor este ceea ce simțim.

De pe KabTV „Fundamentele Cabalei”, 9/15/19

Lumea – Realitate sau iluzie? Partea 1

Nicio limită pentru percepție

Remarcă: Cineva poate să studieze ”Esența înțelepciunii Cabala” pentru totdeauna. O citesc de 20 de ani și tot găsesc de fiecare dată ceva nou în ea.

Comentariul meu: Nevoia pentru un început este simțită mai mult la final. Orice știință adevărată îl dezvoltă pe om astfel încât el trebuie să studieze din nou și din nou.

Remarcă: Să spunem că Studiul celor Zece Sfirot studiază fizica lumilor spirituale și, de fiecare dată, pare că descoperi ceva nou. Totuși, ”Esența înțelepciunii Cabala” pare mai degrabă un articol obișnuit care poate fi tratat mai ușor, dar deodată descoperi lucruri adânci în el.

Comentariul meu: Asta nu datorită articolului, ci pentru că acesta îți extinde limitele percepției și atitudinii tale față de lume. Primele patru subiecte din acest articol sunt ”Comportamentul generalului și particularului”, ”Abundența Parțufimi-lor, Sfirot-urilor și Lumilor”, ”Două comportamente – de Sus în Jos și de Jos în Sus” și ”Nume abstracte” în înțelepciunea Cabala. Acestea vorbesc de multe concepte care sunt foarte complexe și abstracte.

Când ajungi la al cincilea sau al șaselea concept, începi să înțelegi că, de fapt, încă nu le-ai înțeles pe primele. Le-ai citit, ai fost de acord cu ele și ai trecut mai departe. Iar acum vezi cât de complexe sunt ele în internalitate și te întorci din nou la ele. Nu ai cum să ieși din asta, trebuie să faci ceva. Așa că le studiezi din nou.

De câte ori am trecut noi prin articolele lui Baal HaSulam? Aceia care citesc ”Esența înțelepciunii Cabala” pentru prima dată, nici măcar nu își pot imagina ce vor putea vedea în acest articol după ce trec a doua și a treia oara sau peste un an sau peste 10 ani.

De exemplu, eu studiez înțelepciunea Cabala de 40 de ani și nici măcar nu pot compara ce îmi imaginam despre aceste concepte atunci și acum. Eu-ul meu din prezent și omul care a deschis acest articol acum 40 de ani sunt doi oameni complet diferiți.

Întrebare: Înseamnă că în Cabala nu există, cum este în lumea noastră, expresia ”Am citit deja asta?”

Răspuns: Nu există așa ceva în Cabala. Intri în această înțelepciune și te cufunzi în ea fără abilitatea de a ajunge cumva la capăt.

Vorbește despre o lume atât de rotundă, de interconectată, încât poți să tragi de un fir și realitatea se va schimba pentru tine. Fiecare nouă definiție, fiecare nouă senzație și nouă realizare, schimbă totul, pentru că sunt numai zece Sfirot, dar fiecare dintre ele constă din alte zece și alte zece, ceea ce înseamnă că nu există o limită a percepției.

Lumea este infinită, cu toate că ea constă numai din zece părți, zece emanații.

Din emisiunea de pe KabTV ”Fundamentele Cabalaei” din 15.09.2019

Cum să nu fii un închinător la idoli

Întrebare: Există o anumită dualitate: pe de o parte, unirea cu Creatorul, pe de altă parte, conectarea cu prietenii.

Nu reușesc să pun un semn de egal între aceste concepte. Am sentimentul că sunt fie cu prietenii mei, fie sunt alături de Creator. Este aceasta un fel de idolatrie și, în același timp, te poartă acolo?

Răspuns:  Acest lucru este adevărat. Într-adevăr, dacă egoismul tău te atrage către Creator, este închinarea la idoli. I se pare ego-ului că poate fi împlinit acolo. Vrea să te raportezi la Creator în acest fel: Vreau Creatorul, Îl iubesc pe Creator, voi fi umplut cu El, să ne unim, voi face totul pentru El, vom reuși cu El.

Observaţie:  Da, dar Creatorul este în prietenii mei, El este în spatele lor, El este în această conexiune. Dar, doar înțeleg acest lucru și îl simt foarte rar.

Comentariul meu:  Aceasta este problema ta.

Întrebare:  Putem rezolva acest lucru împreună?

Răspuns:  Nu, vei rezolva această problemă cu grupul tău de zece și cu Creatorul. Nu există nicio altă cale.

Întrebare:  Ce trebuie să adaug personal la grupul de zece, pentru ca în sfârșit să încetez să mă concentrez asupra acestei „figuri mitice”?

Răspuns: Explică-le că, Creatorul este atins numai în grupul de zece, în sine. Altfel, nu-L vei găsi, altfel, va fi închinare la idoli. Aceasta se numește „crearea unui idol”, o anumită statuie.

Numai în cadrul grupului de zece, numai în relațiile lor corecte se manifestă imaginea generală a dăruirii între prieteni, numită Creator. Prin urmare, Creatorul spune: „M-ai creat!” Într-adevăr, cu ajutorul relației reciproce corecte între noi, creăm o imagine a Creatorului. Iar înainte de asta, El nu există. De aceea, Creatorul se numește Boreh: Bo u-Reh (Vino și vezi).

Din Convenţia din Moldova “Ziua întâi” 9/6/19, „Cum pot să afectez societatea”, Lecția 3

Să simțim viața Unității

Noi suntem o dorință întunecată de a primi, care depinde în întregime de împlinirea pe care o primește. Este cea mai joasă, cea mai neajutorată și dependentă proprietate, care nu este în măsură să facă nimic de la sine; ea doar așteaptă să fie împlinită. Dacă suntem făcuți dintr-o astfel de materie, trebuie să înțelegem că înaintarea, succesul și ieșirea noastră din această stare este posibilă numai pe baza unei forțe opuse nouă, străine nouă, adică a forței dăruirii și iubirii, a conexiunii și unității.

Dar cum putem atrage această forță, dacă nu avem nicio legătură cu ea? Dacă rămânem în natura noastră egoistă, suntem pierduți. Fie ne resemnăm și ne supunem complet controlului naturii noastre, fie cerem ca natura opusă nouă să lucreze asupra noastră și să ne scoată din această stare inconștientă, dependentă și cea mai de jos.

În funcție de natura dorinței de a primi, nu vreau decât să-mi satisfac și să-mi fac dorinţa să tacă; adică să mă aduc pe mine la moarte. Aici, Înţelepciunea Cabala vine în ajutorul nostru, explicând sub ce formă ar trebui să tânjim după împlinire, cum să ne schimbăm pe noi, înșine, cum să ne folosim corect dorința – singurul lucru pe care îl avem.

Natura minerală, plantele și animalele se supun instinctiv dorinței lor, dar unei persoane i se oferă posibilitatea de a crea un sistem pentru analiza, înțelegerea, schimbarea și compararea stărilor dorite și cele reale. Prin mediu, pot primi forțe opuse propriei mele dorințe de a primi. Astfel, voi putea ajunge la echilibru, comparând cele două sisteme opuse.

Prin urmare, corectarea unei persoane este posibilă doar cu ajutorul rugăciunii. Mă conectez cu forța opusă mie și o rog să-mi dea forța dăruirii. Acum există două forțe în mine, ca două linii care mă vor ajuta să construiesc linia de mijloc între ele și să mă ridic din ce în ce mai sus, deasupra naturii mele, adică să dobândesc o credință tot mai puternică deasupra rațiunii.

Trebuie să ne concentrăm toate abilitățile și capacitățile noastre asupra acestei cereri către forța superioară. Cu toate acestea, din moment ce nu o simțim și nu putem fi ca ea, trebuie să construim un sistem din dorințele egoiste împrăştiate, care va simți cu tot egoismul său nevoia de a se conecta cu ceilalți, așa cum este scris: „Duceţi-vă și câștigaţi unul de la celălalt” De aceea, construim o familie, o societate, o națiune, o țară și așa mai departe.

Dezvoltarea se întâmplă în detrimentul unei unități în creștere, până când acest sistem începe să se mănânce singur, așa cum se întâmplă în zilele noastre. Egoismul nu mai vede beneficiul în conexiune, atingând cea mai înaltă notă posibilă în el. Atunci, egoismul rătăcește, fără să vadă unde să meargă mai departe. Aceasta este esența crizei din vremea noastră. Este evident în rândul tinerei generații că nu știe unde să meargă și cu ce să se împlinească. Nu are nevoie de conexiune cu ceilalți; un smartphone este suficient.

De aici, este evident că vechea metodă de conectare, care ne dădea împlinire, nu mai funcționează. Acum trebuie să construim o nouă formă de conexiune, care nu se bazează pe primirea de beneficii în detrimentul altora, ceea ce ne-a dus într-un punct mort. În primul rând, vine recunoașterea răului, adică înțelegerea faptului că nu este posibil să ne corectăm condiţia în modul vechi. Este nevoie să restaurăm sistemul care a existat înainte de spargere, adică să-l readucem la starea corectată.

Toate acestea se realizează doar printr-o rugăciune, o cerere, dacă înțelegem că nu există nicio altă cale de ieșire și nu mai rămâne decât o singură acțiune: conexiunea și la care putem ajunge doar cerând forța conexiunii. Recunoaștem răul naturii noastre și binele, opus lui, sistemul perfect, pe care nu îl simțim din cauza spargerii noastre. Diferența dintre aceste două sisteme este diferența dintre Creator și ființele create.

Pentru a cere forța corectării, noi înșine trebuie să începem să construim un sistem mic și corectat și din acesta va deveni clar ceea ce trebuie cerut. Deci, ajungem într-un mic grup, la un grup de zece. Și, de acolo, vedem deja ceea ce ne lipsește pentru a ne conecta ca unul. Nu ne anulăm reciproc, ci mai degrabă ne completăm reciproc.

Așa funcționează întregul grup de zece, iar când terminăm de asamblat acest puzzle, simțim forța interioară și viața de unitate din el, care este Creatorul. Prin urmare, trebuie să mă aduc la simţirea grupului de zece, la dorința care poate fi dezvăluită în el și să aflăm de câtă forță avem nevoie pentru a ne simți ca un grup de zece și nu ca unul, doi sau cinci.

Din această aspirație, vom simți dorința forței superioare, a conexiunii numită Creator, forța de conectare, împlinire și susținere. Toate forțele sunt deasupra și toate cererile sunt mai jos, în mâinile noastre. Nu vom obține nimic până nu cerem exact ceea ce ar trebui, în cantitatea și calitatea corectă. Atunci, într-adevăr, „Sămânța Lui va fi puternică în țară, o generație de cei drepți, care vor fi binecuvântați.”

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 10/17/19, Sukkot

Imperfecțiunea nu este o piedică

Remarcă: Aproape toți dintre noi vrem să fim buni și să ne străduim să fim cei mai buni tot timpul. Oamenii de știință susțin că necesită curaj pentru a fi imperfect.

Comentariul meu: Cel care tot timpul verifică: Nu ești tu rău; ești mai rău ca ceilalți, etc.? Aceasta este o persoană nefericită. Nu se bucură de el, însuși, însă se uită la tot în comparație cu ceilalți. Nimic bun nu va ieși din asta, deoarece noi toți suntem diferiți.

Este imposibil să compar, numai dacă toți parametrii noștri coincid cu toți parametrii unei alte persoane și totuși ea are mai mult succes ca mine. Dar dacă suntem diferiți, atunci ce este de comparat?

Să presupunem că parametrii mei sunt mai răi într-un anumit fel și parametrii altei persoane sunt mai buni într-un fel, sau vice versa. În mod natural, vor fi diferențe. Și ce? În acest caz ei spun: „Du-te la făuritorul care m-a făcut”. Nu depinde de tine.

Remarcă: Oamenii de știință susțin că în spatele dorinței de a fi bun este grija pentru propriul prestigiu.

Comentariul meu: Natural.

Remarcă: Cel care este cu adevărat îngrijorat de alții nu va irosi niciun timp valoros pentru a descoperi dacă el e bun sau rău. El pur și simplu nu este interesat de asta.

Comentariul meu: Absolut. O face pentru binele celorlalți sau nu?

Remarcă: Aici se afirmă că el acționează pentru propriul bine.

Comentariul meu: Deci înseamnă că toate acestea sunt vicioase și nimic bun nu va ieși într-un final. Omul ar trebui să se dezvolte în direcția unui beneficiu mai mare pentru ceilalți.

Întrebare: Ce beneficiu aduce asta unei persoane?

Răspuns: Ceea ce el revelează Creatorului, deoarece nu este niciun alt bine pentru oameni. Doar să le reveleze Creatorul.

Ce înseamnă asta? Să le arăți că este un scop care trebuie obținut și să îi ajuți în asta. Asta este tot, nimic mai mult. Să nu te gândești la tine, însuti. Se simte atât de confortabil, calm și bine.

Doar când te gândești la alții – o viață foarte bună. Asta este cel mai sigur, cel mai bine și cel mai benefic lucru pe care o poate face o persoană – să-i ajuți pe alții să ajungă la Creator.

Aceasta este cea mai bună stare, atunci când nu contează ce se întâmplă cu tine. Important este că te devotezi acestui meșteșug.

De pe KabTV: „Știri cu Michael Laitman”, 6/25/19

Cabala şi credinţele, Partea a 12a

Cum se raportează cabaliștii la lume?

Întrebare:  Există o atitudine față de lume și față de ceilalți. Care este diferența dintre modul în care un cabalist se raportează la lume și modul în care o fac oamenii obișnuiți?

Răspuns:  Cabalistul tratează lumea ca fiind opera Creatorului. Lumea este un exemplu despre modul în care mă raportez la Creator. O atitudine bună față de oameni, față de lume, înseamnă o atitudine bună față de Creator. În principiu, nimic nu există pentru un cabalist decât el, însuși și Creatorul.

Întrebare:  Baal HaSulam scrie în articolul său Soluția: „Forma religioasă a tuturor națiunilor ar trebui să-și oblige mai întâi membrii să-și dăruiască reciproc, în măsura în care viața prietenului va fi înaintea propriei vieți, a„ Iubeşte-ţi prietenul ca pe tine însuți. „Nu se va bucura mai mult de societate decât un prieten sfios. Aceasta va fi religia colectivă a tuturor națiunilor care vor intra în programul comunismului. Cu toate acestea, pe lângă asta, fiecare națiune își poate urma propria religie și tradiție; una nu trebuie să se amestece cu cealaltă. „

Deci toți Cabaliștii se raportează în acest mod sau doar Baal HaSulam?

Răspuns:  Cabaliștii acționează conform legii „nu există nicio constrângere în spiritualitate”. Fiecare din punctul său de suflet, din personajul său, din egoismul său, va ajunge treptat la echivalența formei cu Creatorul și va intra în acel loc în sistemul general al sufletelor personale, unde le va completa și va interacționa cu ele într-o deplină armonie.

Întrebare:  Adică, o persoană se poate implica în Cabala, să-și exploreze natura egoistă, să lucreze cu forța superioară ca lege a naturii și, în același timp, să fie în anumite tradiții, cadre religioase și unul nu va interfera cu celălalt?

Răspuns:  Desigur. O persoană poate avea orice cadru religios. Religia în acest caz este considerată pur și simplu cultură.

Întrebare:  Aceasta se referă la rădăcina sufletului uman?

Răspuns:  Da, în orice manifestări ale unei persoane. Se poate închina oricui și face orice, nu contează. Principalul lucru este că o persoană acceptă principiile de bază ale Cabalei. Dacă cineva le împlinește, atunci acela va descoperi treptat, adevărata lume.

Din KabTV „Fundamentele Cabalei” 12/17/18

Ca rugăciunea să ajungă la Creator

Recent lumea și-a descoperit insolvența, josnicia și minciunile. Frazele frumoase ne ajută doar să vedem cum nu ne conformăm ideilor diferite.

Acele secole în care oamenii erau inspirați de asemenea fraze au trecut. Astăzi suntem mai sobrii, egoiști și căutam o soluție reală pentru relațiile noastre.

Această misiune coboară în rugăciune. Creatorul determină întreaga natură, lucrurile pro și contra; El trage sforile și ne scutură. Doar prinderea de El ne ajută să ținem natura în interiorul nostru, într-un mod în care ea, de asemenea, ne ține pe noi.

Prin urmare, rugăciunea este o cerere față de Creator, ca El să ne țină deasupra egoismului nostru. Însă, doar prin ridicarea deasupra ego-ului noi obținem starea corectă, așa numita credință mai presus de rațiune sau dăruirea deasupra primirii.

În ciuda faptului că și corpul și mintea noastră nu sunt de acord cu dăruirea, iubirea și sacrificiul, noi trebuie să stăpânim calitatea Creatorului și să lucrăm pentru dăruire în bucurie.

La nivelul nostru, ne este dată oportunitatea să ne lipim atât de mult de prietenii noștrii și de Creator, fiindcă prin ei o forță superioară acționează și ne deconectează de egoismul nostru, de „eu”-ul nostru și putem să ieșim din acest „eu”.

Apoi căpătăm un sentiment al stării din afara noastră, credință mai presus de rațiune, un simț al grupului de zece și în el – Creatorul. Înainte de asta, este imposibil. Prin urmare, poziționarea corectă a cuiva în privința grupului de zece și a Creatorului este să le cerem, să cerem Creatorului să facă orice lucru posibil pentru a te ajuta, să te scoată din „eu”-ul tău. Altfel tu vei rămâne în el și când se va întâmplă asta pentru tine? Se va întâmplă vreodată? Este necunoscut.

Baal HaSulam scrie că a fost foarte fericit cu problemele care sunt revelate, deoarece acelea care nu sunt încă revelate sunt practic într-o stare zero și cine știe dacă ele vor fi vreodată dezvăluite. Dacă ele sunt revelate, va fi o mare binecuvântare, fericire, bunăvoință.

Prin urmare, noi trebuie să ne străduim cu toată puterea noastră și, cel mai important, să implorăm grupul să ne ajute. Dacă suntem puternici, atunci rugăciunea noastră va ajunge la Creator.

Din lecția 4, Convenția Mondială de Cabala din Moldova 9/7/19, Bucuria este ceea ce ne lipsește/Munca în ascundere

Cabala și credințele, partea a 11-a

Scopul creației este de a deveni asemenea Creatorului

Întrebare:  Cabala spune că o persoană ar trebui să devină asemenea Creatorului, nu în unele acțiuni externe, ca în alte credințe, ci în intenție. Care este diferența?

Răspuns:  Dacă vreau să fiu ca și Creatorul, în acțiune, atunci este foarte simplu. Aruncă o privire asupra lumii noastre. Numai acțiunile Creatorului sunt manifestate în ea. „Nu există Nimic altceva decât El.” Îți place această lume ?! Fiecare poate fi similar cu Creatorul în funcție de acțiunile pe care le vedem în lumea noastră.

Dar nu aceasta se înțelege în Cabala. A fi ca și Creatorul înseamnă să realizăm ceea ce înțelegem în cadrul acestui sistem: iubire completă, dăruire completă, interconectare completă. Pentru ca noi să obținem acest lucru, Creatorul ne oferă o imagine a unei lumi ruinate, sfâșiate, astfel încât, din ea, să ajungem la lumea perfectă opusă.

Observație:  Cabaliștii spun că, dacă nu ar fi scopul creaţiei, să devină asemenea Creatorului, nu ar fi nevoie să facem fapte bune în lumea noastră și, în general, să ne raportăm la ceilalți.

Comentariul meu:  Desigur. Cu toții suntem egoiști absoluți și cu fiecare generație egoismul crește în noi din ce în ce mai mult. În cele din urmă, acest lucru ar trebui să ne conducă la o stare de dăruire și iubire reciprocă. Fuziunea cu Creatorul este cu adevărat scopul creației.

Întrebare:  Creatorul ne dezvăluie natura egoistă? El a creat-o și fără El nu putem corecta deloc egoismul?

Răspuns:  În niciun caz. Suntem complet dependenți de El.

Întrebare:  De ce a făcut El, asta?

Răspuns: Pentru ca noi să depindem de El. Într-adevăr, această dependență ne conduce către perfecțiune, asemănarea cu El.

Din KabTV „Fundamentele Cabalei”,12/17/18