Succesul in atingerea scopului nu depinde de vreo abilitate speciala a unei persoane. Sintem surprinsi sa descoperim ca nimic din ceea ce exista de fapt in fiecare dintre noi, nu patrunde in spiritualitate.

Persoana intra in spiritual prin intermediul unui filtru subtire care nu lasa sa luati prin el nimic cu voi, din ceea ce posedati. Totul ramine in interiorul dorintei voastre egoiste, a mintii corporale; toate bunurile trecutului dispar si nimic nu este conservat.

Succesul este determinat doar de efortul facut ca sa se depaseasca toate dificultatile, problemele si dezamagirile. Daca, in ciuda tuturor acestora, o persoana inca avanseaza si nu da inapoi, doar atunci intra in lumea spirituala; si acesta este singurul lucru pe care-l pastreaza. Aceasta determinare este ceea ce ii da dreptul sa intre. Nimic altceva.

Cind iesim din Egipt aducind vasele egiptene (Kelim) cu noi, ele trebuie sa fie complet goale: dorintele noastre sint goale, neumplute cu nimic. Aceasta inseamna ca aruncam toate valorile egoiste acumulate in Egipt si nu vrem sa luam inauntru nimic cu noi. Aducem doar piinea de baza (Matza) si vasele goale (dorinte) sau altfel va f imposibil sa parasim Egiptul.

De aceea, este o singura sugestie: in ciuda tuturor problemelor, a dezamagirilor si a lipsei de tarie, totusi sa va straduiti sa inaintati. Aceasta functioneaza doar cind persoana isi pretuieste cu adevarat timpul si incearca sa-l umple cit mai mult posibil, pur si simplu sa comprime fiecare moment.

Este foarte important cit scrie in timpul lectiei si cit de mult disemineaza in timpul zilei, si deasemeni cu ce isi umple timpul.

Din Convorbirea in timpul Mesei 12/24/10

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Creatorul a creat ceva total nou „din absenta” (Yesh Mi Ain), si este considerata ca „dorinta”. Nu stim ce este; este o simpla senzatie a unei lipse, a unei nevoi, dar de ce fel? Din moment ce Creatorul a creat aceasta dorinta, este nevoia de a-L simti pe El.

Experimentindu-L pe El, simtim placere, ce ramine ca memorie in acea dorinta initiala creata, si dorinta incepe sa junduiasca dupa ea. De aceea, incepe sa se inteleaga pe sine si sa realizeze dupa ce tinjeste si ce merita sa doreasca. Aceasta atrage dezvoltarea dorintei de la aceasta prima nevoie initiala creata de Creator.

Creatia este un act complet si unic care poate fi facut doar de catre Creator, prin Forta Luminii Superioare. Intregul proces care urmeaza devine evolutia fiintei create, condusa de interactia celor doi participanti: dorinta si Lumina. Nimic nou nu are loc in acest proces. Apare ceva nou doar in punctul „existentei din absenta” (Yesh Mi Ain), care este privita ca creatura (Nivra), de la cuvintul ebraic “Bar” (inafara Creatorului).

Tot ceea ce vedem aici, in aceasta lume, si in lumile spirituale, superioare, este rezultatul aceleiasi dorinte de a se bucura. Pe de o parte, stim ca intreaga munca este facuta de Lumina. Pe de alta parte, este scris ca nici o schimbare nu are loc in Lumina; ceea ce se schimba este doar vointa de a se bucura. In acest caz, cine munceste?

In acest punct, trebuie sa tragem o linie clara intre urmatoarele:

1. Schimbarile pot aparea in interiorul vointei de a primi (dorinta);
2. Doar Lumina poate face aceasta actiune.

De aceea, aceasta munca este mutuala: Dorinta sta intotdeauna impotriva Luminii si trebuie sa ii ceara Acesteia, anumite actiuni. Pina cind Lumina nu o afecteaza, dorinta nu se va schimba. Totusi, pina cind dorinta nu vrea sa se schimbe, Lumina nu o va afecta. De aceea, ele lucreaza impreuna, in tandem.

Aceasta legatura dintre dorinta si Lumina, defineste toate schimbarile si relatiile care pot exista intre fiintele create si intre ele si Creator, in lumile superioare si in aceasta lume.

Noi credem ca ne adresam unul altuia, cind de fapt fiecare dintre noi este doar o dorinta de a simti placere, care-l cheama pe Creator. Doar ca El se ascunde de noi, facindu-ne sa experimentam variate fiinte, atribute, surse ale durerii si ale placerii. Dar, esential, inafara de om, este doar Creatorul.

Din a 3-a parte a Lectiei zilnice de Cabala 12/24/10, “Libertatea”

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Nici o miscare care are ca scop unificarea oamenilor fara intelepciunea Cabalei, nu are sanse de succes. Doar aceasta intelepciune va furnizeaza conexiunea cu Lumina Superioara prin descrierea actiunilor pe care le face. Cind cititi despre aceste actiuni si le doriti in interiorul vostru, incepeti sa va schimbati constant. Nu este un alt mijloc.

Oamenii se pot uni in diverse grupuri, dar haideti mai intii sa ne intrebam: Care este scopul lor si mijlocul prin care vor sa-l obtina? Credeti ca sint capabili sa schimbe natura umana singuri? Daca da, de unde vor lua vigoarea de a face, daca sintem toti egoisti? Daca nu au de unde lua, atunci nu vor reusi nimic mai mult, decit sa vorbeasca.

Sint oameni care se bucura sa dea dupa cum le dicteaza natura proprie, „altruistii egoisti”. Si ei nu inteleg ca actioneaza din interiorul egoului lor deoarece nu au o a doua natura, scinteia de Sus. Ei vor cu adevarat sa renunte la tot.

In timpul tineretii mele, cind am trait in Leningrad (St. Petersburg, Russia), am avut o conversatie cu o femeie in virsta care fusese revolutionara. Ea mi-a spus ca obisnuia sa dea piine soldatilor care plecau la razboi. Era infometata dar nu isi permitea nici macar sa se gindeasca sa ia o farimitura din piinea aceea.

Oamenii vor sa renunte la vietile lor din cauza egourilor, deoarece egoul nostru este dincolo de nivelul animat. Egoul se afla in nivelul vorbitor (uman), in timp ce viata corpului ramine la nivelul animat. Si daca o persoana simte ca „sinele” sau este ranit, ea isi ignora corpul. Daca vede ca trupul animat incearca sa invinga umanul din el, atunci distruge aceasta bestie. Nu exista nici un altruism in asta.

Filed under: Lectia zilnica, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Creatorul a vrut să creeze o creatura identica cu El. Şi acest lucru este o adevarata binecuvantare. De ce atunci nu a devenit creatura ca si Creatorul în primul rând? Deoarece creatura trebuie să se construiască.

Relaţia dintre Creator si creatura se realizează prin primire si daruire. Creatorul cu usurinta conferă împlinire creaturii şi, în plus, oferă oportunitatea ca si creatura să facă acelaşi lucru în schimb. Cu cat mai important este Creatorul în ochii creaturii, cu atat mai mult poate da El. În final, acesta va deveni într-adevăr independent şi egal cu Creatorul.

Astfel, acestea stabilesc reciprocitatea totala. Omul primeşte îndeplinirea, ridicandu-se la nivelul Creatorului, dar numai dacă vrea să devină identic cu El.

Aceasta dorinta suplimentara pe care avem nevoie s-o găsim se numeşte aspiraţie. Ea provine din intelegerea importanţei Creatorului. Observăm acelaşi lucru în lumea noastră: Dacă cineva este important în ochii mei, mă străduiesc să dau ceva acelei persoane. De exemplu, un copil este important pentru părinţi şi se străduiesc să-i dea cadouri.

Se pare că am de lucrat în mod constant în direcţia realizării importanţei acestei trepte, proprietatea numita „Creator.” În acest fel, vom realiza asemănarea cu Creatorul, natural găsind ceea ce este important pentru noi: proprietatea de a darui.

Din partea 1-a a Lecţiei zilnice de Cabala 12/17/10, „Creatorul a creat Înclinatia Rea şi Tora ca Mirodenie”

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Trebuie să înţelegem că, cu cât încercăm să venim mai aproape unul de celălalt, cu atât mai mult fiecare dintre noi descoperă faptul că îi urăşte pe ceilalţi. Asta pentru că, de fiecare dată când mă apropii de tine, descopăr cât de opus îmi eşti. Şi, cu cât vin mai aproape de tine, cu atât mă îndepărtez de locul din care am venit, unde eram singur.

Să presupunem că fac paşi către tine, adică că încep să te cunosc din ce în ce mai mult. Cu cât te cunosc mai bine, cu atât ura mea către tine creşte. De ce? Pentru că am câştigat o mai mare realizare a cât de opus îmi eşti tu mie. Asta pune un obstacol avansării.

Al doilea obstacol este faptul că, cu cât mă apropii mai mult de tine, cu atât mai mult mă îndepărtez de mine însumi. Pentru a te cunoaşte, trebuie să îmi las calităţile mele şi să le obţin pe ale tale.

Să spunem că tu eşti un vânzător şi eu un cumpărător. Tu spui un preţ şi eu îl spun pe al meu şi, gradual, ne târguim, ajungând la un compromis. Dar cu cât merg mai mult în direcţia ta, cu atât mai mult mă îndepărtez de cuvintele mele iniţiale. Imi devine din ce în ce mai dificil, pentru că las deoparte opinia mea anterioară, pentru a veni mai aproape de tine. Chiar dacă şi tu creşti distanţa faţă de opinia ta, asta nu mă îngrijorează. Sunt îngrijorat numai de mine însumi.

Astfel, în măsura în care vin mai aproape de tine, descopăr: 1) Opoziţia ta, 2) Distanţarea faţă de mine însumi. De aceea, cu cât avansăm şi ne apropiem de Creator, către corecţie, cu atât Aviutul nostru sau grosimea (densitatea) dorinţei, creşte şi greutatea pe care o simţim creşte, de asemenea,  exponenţial. Imi devine din ce în ce mai dificil să realizeze că tu îmi eşti opus şi că trebuie să mă îndepărtez de tine mai mult.

În măsura în care avansăm, obţinem întotdeauna Kelim adiţionale, dorinţe pentru corecţie şi le mărim. Descoperim deodată dorinţe care sunt mult mai mari decât am crezut înainte. Şi asta este bine pentru că atunci am ce să corectez şi am mult mai mult decât înainte. Anterior, m-am gândit: Ce contează, trebuie să corectez doar 10 grame. Dar, deodată, descopăr că nu sunt 10 grame şi 50 de kilograme. Totuşi, corectându-le, câştig 50 de kilograme de Lumină.

Întrebare: Atunci când se întâmplă corecţia?

Răspuns: Corecţia se va întâmpla atunci când tu respingi marea ură pe care o simţi şi neglijezi marea separare de tine însuţi, pentru că cel mai important lucru pentru tine va fi să te conectezi cu mine. Asta este o respingere a noastră, împreună. Vrei să exişti în iubire? Atunci arată că iubeşti! Cum? Respingând ura şi neglijând separarea de tine însuţi. În lumea noastră, totul este simplu: Cumperi un inel pentru mireasă şi ea este a ta. Dar în spiritualitate, această respingere este foarte dificilă.

Din partea a doua a Lecţiei zilnice de Cabala Kabbalah 12/20/10, Talmud Eser Sefirot

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Guvernarea Superioara este extrem de complexa. Reshimot (inregistrarile spirituale, genele) se schimba constant. Totusi, noi nu simtim ca totul se schimba in interiorul nostru si nu in exterior. Nu sintem constienti de acest lucru; doar simtim lumea in continua schimbare si atitudinea ei diferita fata de noi.

Bineinteles ca, totul a fost setat pentru noi de catre Creator prin tot felul de acoperiri ale acestei lumi. Totusi, atribuim atitudinea variabila, altor oameni, sau Creatorului si citeodata noua insine; totul depinde de nivelul pe care se afla persoana. Daca o persoana raporteaza schimbarile doar la Creator, acesta este inceputul corectiei, asa dupa cum este scris: „Nu exista nimeni altcineva inafara de El” si „Cel Bun care face Bine”.

In orice caz, exista Lumini generale care lucreaza ca Lumina Inconjuratoare, si deasemeni sint Lumini particulare care provoaca Kelim (vasele sau dorintele), incurajindu-le sa se dezvolte. Daca nu avansam singuri, atunci Lumina vine catre noi sub forma nemiloasa, ca forta obstructionista (Gevurot, vitejie sau putere) care ne face sa avansam brutal. Totusi, trebuie sa intelegem ca noi insine provocam Lumina sa lucreze intr-o asemenea maniera.

Luminile vin intr-o forma constanta. Obiectivul lor permanent este ca noi sa beneficiem, sa ne aduca atributele la similaritatea cu Creatorul. Dupa toate astea, ele au emanat din Sursa stadiului nostru final, perfect, in lumea Infinitului.

Totusi, Kliul care se dezvolta in noi sub influenta Luminii, trece prin variate stadii de dezvoltare. Acesta este motivul pentru care noi simtim ca dezvoltarea este inceata, secventiala si ca exista o avansare rapida, ca un salt, aflata in concordanta cu Lumina sau impotriva acesteia, aparent fiind buna sau rea.

Din a 4-a parte a Lectiei zilnice de Cabala 9/12/10, “A Handmaid that is Heir to Her Mistress”

Filed under: Lectia zilnica, Perceptie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Talmud Eser Sefirot, Volumul 3, Partea 8, Întrebarea 36: „Loc.” Timpul, mişcarea şi locul sunt practic aceeaşi noţiune, care determină schimbarea relativă şi reînnoirea formei (dorinţele). Cu toate acestea, atunci cînd este vorba de ordinea descendenta a nivelurilor, aceasta se numeşte schimbarea de „loc”, întrucât, atunci când vorbim de cauză şi efect, se numeste „ordinea de timp.”

De ce timpul, mişcarea şi locul sunt practic aceeaşi noţiune? Este asa, deoarece acestea sunt schimbarile care au loc in dorintele noastre, Kelim. Dorinta de a te bucura sufera schimbari. Dar de ce mă gândesc şi simt o schimbare ca fluxul de timp, şi alta – ca o schimbare de loc, de mişcare? De ce văd tot ce se întâmplă ca o schimbare de timp, mişcare şi loc?

Nu este mişcarea un loc? La urma urmei, dacă as schimba locul meu, înseamnă că eu sunt în mişcare. Cu toate acestea, am spus, „Nu, aceasta este o categorie complet diferita.” Toate categoriile sunt schimbări care au loc în voinţa de a te bucura. În legătură cu ce? Numai în ceea ce priveşte calitatea de a darui, în sensul gradului sau de incluziune în Bina.

Malchut poate deveni inclus în Bina în trei forme, care sunt numite timp, mişcare, şi loc  „Ele dau lui Malchut senzatii diferite.. Ce fel? Atunci cînd este vorba de ordinea de coborâre a nivelurilor, adică modificările succesive ale starilor, aceasta se numeşte schimbarea de „loc „, care este atunci când nivelul cuiva sau starea interioara se schimba .In timp ce, atunci când vorbim de cauză şi efect, de ceea ce se întâmplă prima data şi a ceea ce se întâmplă în continuare, în sensul că aceasta nu este ca schimbarea de locuri, ci de ordine a lor, acesta este numita şi „ordinea de timp.” Dacă vorbim despre ce fel de stare a fost prezenta în fiecare loc, aceasta se numeşte „loc.”

Filed under: Lectia zilnica, Perceptie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Actul anularii caracterizeaza intreagul drum al evolutiei spirituale. La fiecare stadiu, creatura anuleaza dorinta sa, creata ca existenta din absenta si o foloseste pentru a deveni echivalenta cu Creatorul.

La inceput, se anuleaza pe sine ca punct, cu scopul de a obtine o enorma nevoie. De ce? Cu scopul de a avea un Kli (vas) adecvat pentru Creator. In a doua faza, isi anuleaza aceasta nevoie si se ridica deasupra ei.

Renuntarea la dorinta semnifica trecerea Machsomului (barierei ce ne separa de spiritualitate). Urcind, creatura se elibereaza de dorinta, si tranzitioneaza consecvent catre urmatorul stadiu.

Acolo, fiinta creata isi reinoieste dorinta si chiar incepe sa primeasca placere in ea, nu pentru auto-multumire, ci cu scopul de a-l incinta pe Creator, care il iubeste, demonstrindu-si deci iubirea pentru El. Cu alte cuvinte, in timpul intregii ascensiuni pe treptele scarii care duce spre Gmar Tikkun (sfirsitul corectiei), creatura renunta la sine.

Rezulta ca auto anularea este un mijloc, o actiune, si efectul tuturor in acelasi timp. Cu ajutorul ei avansam pe scara valorilor pina cind atingem valoare finala in care auto anularea ajunge la un asemenea grad ridicat incit are ca rezultat echivalarea cu Creatorul.

In kod paradoxal, se face prin intermediul actiului renuntarii, cind eu imi anulez punctul existentei din absenta, astfel incit ating statusul Creatorului. Folosind asta ca fundatie, cresc constant, afectat de impactul Luminii asupra sa.

In viata noastra corporala, nu il simtitm pe Creator si nici nu percepem fortele spirituale si nici nu intelegem scopul creatiei. Atunci, inaintea cui ne putem anula pe sine? Ma anulez inaintea grupului, adica a invatatorului, a textelor cabaliste si a oamenilor care au acelasi scop ca si mine. Ma anulez in relatie cu ei, nu in relatie cu dorintele acestei lumi care nu sint conectate cu dezvoltarea spirituala.

Dizolv grupul ca si cum nu exist. Pastrez doar a doua parte (Ain, absenta) a punctului „existentei mele din absenta” (Yesh mi Ain) si le copiez gindurile si sentimentele, fara a tine cont de ale mele. Facind aceasta, intru in sistemul spiritual si incep sa primesc Luminile inconjuratoare care ma propulseaza spre lumea spirituala.

Din Kabbalah pentru incepatori, “ Auto anularea” 12/6/10

Filed under: Lectia zilnica, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Este idolatrie sa crezi ca Creatorul se schimba. Este scris:” Eu nu imi schimb HaVaYaH.”

Creatorul a construit un sistem de legi strict si « Lumina Superioara ramane in repaos total.” Dorinta este de asemenea aproape gata, se dezvolta doar cu ajutorul luminii si continua sa se simta (descopere), sa se compare cu Lumina.

Lumina afecteaza dorinta, o patrunde si trece prin toate stadiile sale: 0-1-2-3. Cand atinge nivelul 4 (Behina Dalet), doar acolo liberul arbitru apare in noi. Dar este acolo doar pentru a ne putea schimba atitudinea. Pentru ca schimbandu-ne atitudinea ne schimbam perceptia.

Daca doresti sa Il intelegi pe Creator si sa devii asemenea Lui, incepi sa Ii simti bunatatea.Baal HaSulam scrie in Introducere la Studiul celor Zece Sefirot ca singura noastra problema este ca nu ii intelegem Providenta.

Stam impotriva Naturii, deci cui sa adresam aceste cereri?  De-a lungul intregii noastre istorii, ne-am dezvoltat prin pasii 0-1-2-3, ca si nivel mineral, vegetativ si animat. Am fost fortati sa evoluam inconstient, condusi fie de presiunea durerii sau de atractia spre placere. Dar cand ajungem la nivelul al 4-lea, trebuie sa ne familiarizam singuri cu procesul si sa invatam de la el sa desfasuram toate actiunile.

Cu alte cuvinte trebuie sa invatam din munca Sa, sa intelegem ce face si sa ne transformam pentru a putea darui, sa devenim ca si El. Apoi, « prin actiunile Sale Il vom cunoaste pe El ». Cand vom ajunge sa Il cunoastem, incepem sa il intelegem, sa devenim asemenatori cu El, insemnand sa ajungem la acelasi nivel cu El.

Toate acestea se bazeaza pe intentie. Nu este doar o atitudine; datorita intentiei, incepem sa Il cunoastem pe Creator si sa Ii simtim actiunile in interiorul nostru, in forma lor autentica.

Cand ma ridic deasupra egoismului si fac o restrictie, ecranul si Lumina Reflectata, devin echivalent Luminii! Si incep sa ii inteleg atitudinea Lui fata de mine.

In Lumina care ma imbraca, experimetez “gustul” (Ta’amim) sau atitudinea Creatorului fata de mine: ce asteapta El de la mine si ce simte El despre mine.  Incep sa cunosc sursa de unde vine totul spre mine si astfel se alatura Lui. Incep sa traiesc nu dupa dorintele mele, ci dupa ale Lui.
Din partea a 4a a  Lectiei zilnice de Cabala 12/7/10, “A Handmaid that is Heir to Her Mistress”

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Baal HaSulam, „ Introducere la Talmud Eser Sefirot”, Nr. 44: Deci, intelegandu-I  Intelepciunea este motivul pentru tot ceea ce este bun si lipsa intelegerii este motivul pentru fiecare rau. Reiese ca aceasta este axa pe care toata populatia lumii se invarte, la bine sau la rau.”

Noi nu intelegem guvernarea Creatorului; nu este clar ce simte El pentru noi. De aceea, in permanenta il rugam cate ceva: „Deci unde esti Tu, Cel Bun care face bine?”

Si ce primim ca raspuns? „Sunt bun si intotdeauna iti aduc ce este bun, dar ce faci tu cu asta?! Iei tot ce este bun din ce ti-am trimis si il transformi in rau, si in loc de lumina si caldura dragostei, primesti o lumina de flacara. Tu esti cel care nu imbraci Lumina Hochma (Intelepciunea)in Lumina Hassadim (Mila), si de aceea in locul Luminii Hassadim experimentezi focul destructiv.

Din Lectia zilnica de Cabala 12/3/10, “Introducere la Studiul celor Zece Sefirot”

Filed under: Lectia zilnica, Spiritualitate - Niciun comentariu→