Intrebare: Criza globala actuala a afectat multa lume. Totusi, in vreme ce sunt lovituri peste tot, oamenii nu asculta stiinta Kabbalah. In schimb, oamenii au decis ca vremurile grele au trecut si acum incepe o perioada buna, care va reface tot ce s-a stricat.

Raspunsul meu: Asta e de neinteles. Criza se inrautateste, dar intrucat nimeni nu are o solutie, oamenii pastreaza, pur si simplu, tacerea. Si este la fel in orice tara.

Am primit multe lovituri pentru actiunile noastre necinstite, dar inca nu ne putem opri sa le mai facem. Asta inseamna ca loviturile nu sunt destul de puternice ca sa ne invete modul de comportament corect.

De ce nu invatam din greselile trecutului? Poate ca va ganditi ca e asa de simplu ca si cum ai numara: unu, doi, trei. In acest caz, doar lovituri minore ne-ar ajuta sa atingem corectia, imediat! Totusi, egoismul nostru creste constant si devine mai mare. Si intrucat devenim mai egosti, o lovitura anterioara nu ne poate forta sa actionam adecvat.

Sa spunem ca am furat zece dolari si am fost pedepsit. Acum cand ma uit la zece dolari, imi amintesc pedeapsa, si asta ma face sa fiu rezervat. Totusi, ce s-ar intampla daca, brusc, gasesc 100 de dolari in fata mea? Nu am fost niciodata pedepsit pentru 100 de dolari, deci 100 de dolari nu se leaga, in mintea mea, de vreo pedeapsa. Asa ca fur 100 de dolari si primesc pedeapsa.

Dar ce spuneti de mii de dolari? Este acelasi lucru! Asa suntem noi facuti – ca animalele care cunosc doar lucrurile pe care le percep. Este asa cum este scris: “o persoana nu poate respecta o porunca (o actiune de daruire si dragoste pentru vecinul sau) decat daca a incalcat-o ma intai (a gasit in interiorul sau o actiune opusa).” La inceput facem pasi gresiti si cadem, trebuie sa “furam”, si apoi avem sa regretam si sa corectam ce-am facut. Si asta este ceva ce se intampla doar dupa ce primim lovituri. Fara ele, este imposibil pentru o persoana sa se schimbe.

Stiinta Kabbalah explica ca fiecare dorinta se dezvolta respectand patru etape, din momentul nasterii si pana la forma finala. Suntem formati dintr-o dorinta si o intentie. Prin urmare, exista patru posibile combinatii ale dorintelor si intentiilor, pentru ca exista un total de patru combinatii intre doua variabile: “intentionam si ne dorim ceva”, “nu intentionam si nu ne dorim ceva”, s.a.m.d (Vezi “Reflectii Interioare” in Studiul celor Zece Sfirot).

O persoana trebuie sa treaca prin patru etape de lovituri si clarificari cu scopul de a ajunge la ultima etapa, unde isi va dori sa-si foloseasca egoismul de dragul daruirii si iubirii. Din acest motiv este imposibil sa invete de la o lovitura mica. Asta pentru ca exista o lege ce actioneaza intre dorinta si Lumina.

Lumina a creat o dorinta, si dorinta actioneaza precis conform programului care a fost instalat in interiorul dorintei de catre Lumina. Daca este dorinta de a ne bucura, aceasta isi doreste doar sa primeasca placere. Cu scopul de a o invata sa si daruiasca, intodeauna Lumina trebuie sa influenteze dorinta in patru etape.

Doar in ultima faza dorinta intelege ca ea primeste. Ca raspuns, simte rusine si executa o restrictie. Asta se intampla cu orice actiune spirituala.

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Intrebare: De ce punctul din inima nu este trezit in toti oamenii? De ce unii oameni incep sa-l simta la 20 de ani iar altii la 50 de ani?

Raspunsul meu: Nu-i treaba noastra si nici macar nu ar trebui sa na gandim la asta pentru ca nu avem libertatea de a alege asta. Totul depinde de sistemul urias al sufletelor ce trebuie sa avanseze.

Asta se poate compara cu trupul nostru, care este format din miliarde de celule mici. Fiecare celula trebuie sa se dezvolte, dar sunt toate interconectate. Si acesta este motivul pentru care, de asemenea, sunt dependente unele de altele in privinta corectarii lor: mai intai avanseaza una, apoi inca una, si tot asa, sau pot avansa in perechi.

Este acelasi sistem prin care un embrion se dezvolta in interiorul pantecului mamei. Partile trupului sau se dezvolta una dupa alta, de exemplu, capul, bratele, picioarele, nasul si urechile. Cresterea sa trebuie sa aiba loc intr-o anumita ordine.

Este un sistem foarte complex. In prezent, ne lipsesc cunostintele de baza ale vietii noastre materiale, sa nu mai vorbim de spiritualitate. Astfel cum putem intreba: de ce trebuie ca cineva sa se trezeasca acum in loc de acum zece ani? Stii carui grup de suflete ii apartii si care este rolul ce ti-a fost dat spre a-l executa?

Pe de alta parte, daca aspiri sa intelegi asta, atunci vei incepe sa simti spre ce ai fost condus. Asta in cazul in care libertatea noastra de a alege minte: sa gasim sarcina ce ne-a fost data, si s-o indeplinim.

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Toata istoria omenirii arata ca rugamintile staruitoare catre Creator nu merita un raspuns clar de la El. Asta ridica o intrebare: Daca exista Creatorul, atunci exista vreo cale de a comunica cu El? Sau aceasta intrebare va ramane un mister pentru totdeauna, la fel ca OZNurile si viata pe alte planete, unde suntem lasati in intuneric pentru totdeauna cu privire la existenta altor civilizatii in afara pamantului, care poate ca exista, dar nu doresc sa ia contact cu noi?

Pentru a obtine contact cu Creatorul, trebuie sa stabilim o conexiune cu oamenii care sunt deja in conexiune cu El. Trebuie sa ne lipim de cei care sunt conectati cu Sistemul Superior. Atunci, vom fi ca un copil care se lipeste de un adult si, astfel, primeste tot ce are si adultul. Asa putem sa inaintam catre spiritualitate.

Daca vrem ca gandurile si dorintele noastre sa fie aceleasi ca cele ale marilor kabbalisti (Baal HaSulam si Rabash), atunci vom fi influentati de aceeasi Lumina care ii implineste pe ei. Asta ne va remedia problemele, inclusiv toata boala corpurilor si a sufletelor noastre. Lumina stie ce trebuie corectat si aranjeaza totul in modul cel mai bun cu putinta.

Adevarul este ca noi nu stim ce anume e bine cu adevarat pentru noi. Noi trebuie doar sa dorim sa ne apropiem de Lumina, iar Ea va face totul. Ca urmare, intreaga noastra lucrare este sa ne apropiem cat de mult putem de ceea ce au scris kabbalistii. Trebuie sa ne lipim de ei cu inimile noastre.

Acesta este modul in care putem sa inaintam pas cu pas. Indiferent ce ni se intampla, in ciuda tuturor problemelor, greselilor si confuziei, trebuie sa aspiram sa ne tragem mai aproape de Lumina.

Filed under: Lectia zilnica, Munca spirituala, Perceptie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Ce este o persoana? Este un munte de egoism si de ura pentru toata lumea. Insa, atunci cand acest munte de ura (Muntele Sinai) este afectat de Lumina, persoana se inalta in varful muntelui.

Tocmai in virtutea faptului ca are egoism, persoana are ceva deasupra caruia sa se inalte. Ulterior, ea continua sa fie influentata de Lumina, iar egoismul ei devine potrivit pentru a primi placere, pentru a fi folosita de dragul daruirii.

Totul este facut de Lumina. Poti sa fii cel mai just dintre toti oamenii, sa te fi inaltat la un grad spiritual inalt, dar daca Lumina nu te mai influenteaza, o sa cazi imediat in egoismul tau primordial. Nu exista alta alternativa: fie suntem guvernati de natura noastra egoista, fie de Lumina.

Asta nu se va opri niciodata: indiferent prin ce stare spirituala treci, mereu trebuie sa te tii de Lumina, pentru ca Ea sa te influenteze. Sa nu-I dai drumul niciodata, pentru ca in clipa in care i-ai dat drumul, cazi.

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Intrebare: Daca cineva cere Luminii sa il aduca mai aproape, nu este aceasta o cerere egoista? La urma urmei, el vrea sa se intample asta, ca sa se simta mai bine.

Raspunsul meu: Asta nu conteaza. Se numeste Lo Lishma, care inseamna ca o persoana doreste spiritualitatea in mod egoist, pentru binele sau. Vrea sa simta lumea spirituala, sa capete o viata spirituala si senzatia adevaratei realitati, si sa vada ca viata lui nu se va pierde. Intr-un fel sau altul, viata merge inainte, si nimeni nu stie cat timp i-a mai ramas. Omul nu vrea ca viata lui sa se termine intr-un mod neimportant.

De la inceput, nu putem sa ne gandim la nimic altceva, decat propriul nostru avantaj. Ca urmare, daca persoana nu doreste spiritualitatea in mod egoist, imaginandu-si cat este de buna pentru noi, atunci ar fi imposibil sa ajunga la noi Kabbalah. Calea spirituala incepe cu realizari egoiste, numite Lo Lishma, iar apoi, pe masura ce persoana continua sa fie influentata de Lumina Superioara, Or Makif, atitudinea egoista fata de spiritualitate este inlocuita cu una altruista, numita Lishma.

De aceea, egoismul unei persoane se numeste „ajutor impotriva siesi” (Ezer Kenegedo). Asta pentru ca o aduce intr-o stare in care isi da seama, dintr-o data: „Propriul meu egoism imi sta in cale!”. Ajunge la un moment in care trebuie sa anihileze acelasi ego care l-a ajutat mereu si l-a impins inainte. Insa nu ar trebui sa isi anihileze dorintele, ci doar intentia lor egoista.

Acesta este modul in care o persoana este transformata treptat de Lumina.

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Cu totii suntem facuti din dorinta de a ne bucura  – un material ce nu poate face nimic de unul singur si care este in intregime dependent de Lumina ce l-a creat. Toate schimbarile prin care trece dorinta de a ne bucura sunt excutate de Lumina.

Dezvoltarea noastra incepe cu etapa initiala, unde Lumina influenteaza dorinta de a ne bucura si ii provoaca cresterea. Odata atinsa maturitatea, Lumina urmareste dezvoltarea dorintei si asteapta ca aceasta sa-si doreasca singura dezvoltarea, si apoi sa o ceara Luminii.

Astazi ne aflam intr-o faza de tranzitie ce ne conduce spre dezvoltarea nostra independenta. Lumina nu ne mai dezvolta demult, dar asteapta ca noi sa-I cerem sa ne dezvolte in continuare. Totusi, cererea noastra trebuie sa corespunda programului actiunilor viitoare ale Luminii asupra noastra. La fiecare nivel, trebuie sa cerem Luminii sa-si faca treaba.

Daca ne dorim ca Lumina sa execute o anume actiune asupra noastra – sa ne corecteze de la a primi la a darui, si daca dorinta noastra se potriveste perfect  cu programul Luminii, atunci Lumina executa aceasta actiune imediat. Astfel avansam, parcurgand cei 125 de pasi de pe drumul dezvoltarii noastre.

Prin urmare, intreaga nostra munca se afla in a intelege exact ce trebuie sa cerem, care este starea noastra viitoare, si ce trebuie sa obtinem la fiecare nivel? Apoi dorinta noastra va deveni la fel ca dorinta Luminii, Creatorul.

Filed under: Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Putem si trebuie sa folosim egoismul copilului ca sa-l ajutam sa se dezvolte si sa avanseze. Asa cum Kabbalistii spun, “Coaja protejeaza fructul.” Trebuie sa incurajam aspiratiile egoiste ale copilului, intrucat, altfel, nu va avea energia de a avansa. Trebuie sa-l ademenim cu recompense pe care le asteapta si pe care stiinta Kabbalah i le ofera.

Lasati-l sa inceapa sa studieze Kabbalah pentru binele lui, cu scopul de a cuceri lumea, conform principiului, “De la ‘pentru binele meu’ la ‘pentru binele celorlalti’ “ (Mi Lo Lishma –  Lishma). Trebuie doar sa directionam aceasta energie in directia cea buna.

Copiii invata din exemple si din acest motiv trebuie sa-i invatam mesajul Kabbalei alegand exemplele cele mai bune. Cu scopul ca, copilul sa invete ceva, va trebui sa-i aratam cum. Acesta este singurul mod prin care putem sa plantam o samanta folositoare copilului – dandu-i un exemplu evident, mai degraba decat prin cuvinte.

Copilul trebuie sa vada idealul exprimat prin relatii sau interactiuni, in loc sa citeasca despre cum ar trebui sa se comporte. Exemplul trebuie sa fie extern si real, dar nu indreptat spre el. Altfel egoismul sau nu-l va accepta. Mai mult, observand un anumit tip de comportament la ceilalti, egoismul copilului il va impinge sa-i imite. Deci, tot ce avem de facut este de a alege exemplele corecte pentru copiii nostri.

Filed under: Lectia zilnica, Munca spirituala, Perceptie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Fiecare stiinta consta in doua actiuni: analiza si sinteza, sau separarea in parti si unificarea. Atunci cand vrem sa stim cum este ceva construit il desfacem in bucati, ca un copil care-si desface jucaria. Am construit acceleratoare si collidere, incercand sa patrundem adanc in interiorul atomului si sa-l impartim in bucati mici, gandindu-ne ca ne vom gasi in interior radacinile.

Oamenii au investit sume uriase in asta pentru ca ei spera ca atunci cand vor ajuge la ultima particula, de la care toate materia provine, vor descoperi secretul vietii si vor afla de unde a provenit totul. Asa cum se observa, este exact modul in care noi studiem textele Kabbaliste. Vrem sa le desfacem in bucati cu scopul de a intelege fiecare cuvant si conexiunea dintre cuvinte, apoi adaugam explicatiilor propriile cuvinte, si apoi in sens contrar, reducem textul cu scopul de a-l face mai usor de asimilat.

Un incepator citeste textele intr-un limbaj care-i este cunoscut, dar intr-un fel, cuvintele nu se aliniaza in propozitii. Asta se intampla pentru ca textele Kabbaliste vorbesc despre actiuni care nu se  refera la lumea noastra si care prin urmare nu sunt recunoscute de mintile noastre.

Astfel, munca ce trebuie s-o facem cu textele se afla in disecare si generalizare, asa incat, la sfarsit, vom da nastere unei metode care este succinta, clara si simplu de utilizat. Aceasta metoda trebuie sa conecteze persoana la sursa primara.

Filed under: Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Intrebare: Ce ar trebui sa fac daca studiez Kabbalah folosind logica si ratiunea?

Raspunsul meu: Eu, de asemenea, obisnuiam sa fac asta pana am inteles ca nu voi obtine niciodata nimic in aceasta stiinta cu mintea. Sunt genul de persoana care iubeste sa studieze, sa inteleaga, sa desfaca lucrurile in patru si apoi sa le asambleze la loc in minte, si care cauta esenta problemei. De cate ori vedeam oameni “pierduti in emotii” radeam de ei.

Totusi, asta s-a schimbat, pentru ca mintea nu-mi permitea sa intru in lumea spirituala. Treptat, am inceput sa inteleg ca spiritualitatea este calitatea de a darui, care-mi cere sa-mi schimb sentimentele, dorintele si atitudinea. Nu obisnuiam sa apreciez moralitatea umana, preferam intodeauna logica rece si ratiunea. Am avut cu adevarat momente grele studiind Kabbalah pana ce, am fost deziluzionat, in sfarsit, de abordarea rationala si am inteles ca “capul” meu nu duce la nicio relatie cu spiritualitatea.

Nu conteaza cat de adancit in studiu esti, ratiunea si logica nu-ti vor oferi o cheie de acces in lumea spirituala. Este imposibil sa intelegi spiritualitatea cu mintea. Drumul spre lumea spirituala trece prin sentimentele si dorintele tale, nu prin intelect. In schimb, eu imi petrecusem intreaga viata lucrand cu mintea mea!

Pana cand persoana nu ajunge sa fie complet deziluzionata de convingerile sale, nu va fi in stare sa gaseasca drumul spre lumea ascunsa. In plus, nimeni nu poate interveni in dezvoltarea spirituala a persoanei. Altfel vom repeta tristul experiment al partii “progresiste” a umanitatii, care si-a impus cultura natiunilor “primitive”, exterminandu-le in consecinta.

Mi-a luat mult timp ca sa inteleg asta. Dar din partea luminata, odata ce am realizat asta, am fost capabil sa imping toata forta mintii mele, toata incapatanarea judecatii mele, toata inteligenta acumulata de-a lungul anilor – in afara dorintei egoiste. Si asta m-a salvat cu adevarat, pentru ca este cu siguranta dorinta cuiva care vroia sa se schimbe.

Filed under: Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Bina contine intreaga lumina a Hochma, dar doar cu scopul de a avea Lumina Hasadim deasupra sa. Cu alte cuvinte, prefera sa daruiasca in detrimentul implinirii. Ce vrea sa insemne asta?

Este ca atunci cand nu doresc nimic cu exceptia faptului ca vreau sa daruiesc! Cineva imi da un milion de dolari, dar eu refuz sa-i iau. Putea sa-mi dea 100 de milioane sau un miliard, eu tot l-as fi refuzat. Asta se numeste ca preferi Hasadim – daruirea – in pofida primirii.

Este imposibil sa masori dorinta de a darui; aceasta nu are limite. Singurul mod in care poti masura ceva este atunci cand se afla in interiorul dorintei de a primi. Daca eu sunt in stare sa primesc un miliard de dolari si as vrea acesti bani, dar as vrea sa-i daruiesc, atunci aceasta este masura dorintei mele de a darui. Totusi, daca nu am o dorinta de a primi, atunci nu am nimic cu ajutorul caruia sa masor dorinta de a darui.

Aceste doua dorinte opuse trebuie sa apara impreuna: imi trebuie o dorinta mare si o senzatie de placere imensa pe care sa o primesc, si in acelasi timp, un ecran deasupra dorintei. In acest fel, voi prefera sa daruiesc in loc de orice altceva. Dar cum este posibil sa obtin aceasta corectare?

Doar Lumina – Or Makif – poate sa ne ofere aceasta corectare. Cand prefer Lumina Hasadim si resping Lumina Hochma, atunci  in conformitate cu asta, masor marimea Luminii Hasadim, chiar daca se intinde in exterior. Lumina Hochma, pe de alta parte, se intinde vertical, de Sus in jos.

In sine, Bina nu are marime. Daca vrei sa daruiesti, daruieste. N-ar trebui sa-ti pese cat de mult daruiesti si cui. Dar cantitatea daruirii este determinata cu dorinta de a primi, care este opusa daruirii si poate fi depasita de aceasta.

Filed under: Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→