Viață nouă # 281 – Sursa emoțiilor și rolul lor
Dr. Michael Laitman în conversaţie cu Oren Levi şi Nitzah Mazoz

Emoțiile există pentru a ne conduce la sursa cea mai interioară a vieții, în care materia dispare. Emoțiile sunt dorinţa de a se bucura de plăcere, exprimată prin senzații și sentimente trupești. Mintea este înrobită de emoții și direcționează o persoană spre ceea ce simte ca fiind bine. Dorința de a primi plăcere este într-o continuă mișcare, creștere și schimbare și, prin urmare, nu poate fi niciodată împlinită. Aceasta duce o persoană la disperare, moment în care începe să-și pună întrebări despre sensul vieţii. El începe să nu fie de acord cu procesul vieții și critică ceea ce este cu adevărat bun. El dezvoltă dorințe noi ca urmare a creșterii conștientizării sale atât în minte, cât și în corp. El descoperă o modalitate de a experimenta un sentiment absolut și deplin, de bunătate, lăsând complet corpul și mergând direct la sursa nelimitată a întregii vieți și a împlinirii, fundamentul naturii.

Din Kab TV  “ Viață nouă # 281 – Sursa emoțiilor și rolul lor” 1/2/14

Filed under: Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Ziarul The Times of Israel a publicat noul meu articol ““Sukkot 2019: Cum să ne reconstruim căminul evreiesc”

Sinagogi de pe tot globul își închid ușile pentru totdeauna. Schimbările demografice, problemele financiare, asimilarea și lipsa de interes pentru viața evreiască, în rândul tinerilor, precum și sentimentul de insecuritate datorat atacurilor antisemite sunt printre factorii majori care contribuie la acest fenomen. Există însă o cauză mai profundă a scăderii apartenenței și a consecințelor acesteia asupra comunităților: lipsa coeziunii și a simțului unui cămin comun, în rândul poporului evreu, în ansamblul său. Festivalul de Sukkot, în timpul căruia sărbătorim unitatea și ospitalitatea cu cei mai apropiați, este o invitație de a ne modela destinul și de a reflecta asupra construirii unei sukkah comune în care toți evreii pot fi uniți ca unul și cu ei, întreaga lume.

Festivitățile evreiești din acest an se confruntă cu o nouă realitate. Comunitățile evreiești vibrante din întreaga lume de odinioară au văzut reducerea semnificativă a apartenenței. De exemplu, comunitatea din Nisa, cândva a patra cea mai mare din Franța, cu aproximativ 20.000 de membri, a scăzut la doar 3.000. Situații similare pot fi întâlnite în congregațiile evreilor din Boston, New York și Midwest, toate datorate diminuării apartenenței.

„Evreii arată un nivel mai scăzut de angajament religios decât publicul larg din Statele Unite”, dintre care doar 26% au declarat că religia este „foarte importantă”, în comparație cu 56% dintre non-evrei, potrivit organizațiilor de cercetare americane. Studiile arată, de asemenea, un decalaj între prezența evreilor la serviciile de sinagogă, în comparație cu alte congregatii: „Evreii raportează participarea la slujbele religioase la rate mult mai mici decât alte grupuri religioase. Sondajul a dezvăluit următoarele: 6 din 10 creștini (62%) spun că participă la slujbele religioase, cel puțin o dată sau de două ori pe lună (comparativ cu 29% dintre evrei) ”.

Nu sunt surprins. După cel de-al doilea război mondial, sentimentul de apartenență și nevoia de asociere comunitară au crescut în rândul evreilor, dar în zilele noastre nu există practic nimic pentru a ține o comunitate împreună. Într-o generație în care totul este de unică folosință și orice poate fi dobândit, independența a devenit mai apreciată ca niciodată și calculele pentru traseul comunității, în consecință. Ne putem întreba: „De ce ar trebui să facem parte dintr-o comunitate și să ne identificăm ca fiind evrei? Ce scot din asta? ”„ Nimic și poate chiar opusul ”, ar fi răspunsul probabil. De fapt, viața evreiască are, în esență, puțin sens, dacă nu punem cele mai importante întrebări ale vieții, cum ar fi : „De ce exist?” Și „Ce înseamnă să fii evreu?”

Cuvântul „evreu” – „Yehudi” în ebraică – provine din cuvântul „unitate” – „Yichud”. Scopul nostru ca evrei este să atingem o stare de unitate între noi și de a o împărtăși cu națiunile lumii, adică să fim „o lumină pentru națiuni”. Cu toate acestea, pentru a atinge un astfel de obiectiv înalt, trebuie să ne ridicăm mai întâi deasupra naturii noastre egoiste, adică să transformăm atributele noastre de grijă și îngăduință pentru noi, înşine, în grijă și îngrijire pentru ceilalţi.

Cum se leagă asta de sărbătoarea de Sukkot? Acest festival este tocmai o chemare să ieșim din „casa noastră” egoistă confortabilă, însemnând iubirea noastră de sine și să construim o nouă structură, o sukkah, simbolul lumii noi, pe care o putem crea dacă dobândim calitatea de dăruire, calitatea iubirii pentru ceilalți.

Sukkot simbolizează frumosul proces de schimbare interioară în care luăm „resturile din hambar și din vinărie”, elemente care, în înțelepciunea Cabala, reprezintă calitatea iubirii față de ceilalți, care acum sunt amestecate și cufundate în gândurile noastre de sine, egoiste și să ridicăm astfel de atribute ca un acoperiș, deasupra capului nostru. Construim un acoperământ pentru ego și, zi de zi, în timpul săptămânii Sukkot, realizăm clarificări suplimentare despre calitățile care contribuie la altruism și cerem corectarea noastră. Apoi, în mod simbolic, lumina care se răspândește prin acoperișul de paie transformă calitățile egoiste anterioare într-o nouă stare în care recunoaștem dragostea și conexiunea cu ceilalți ca fiind cele mai importante valori ale vieții.

Adevăratul sens al Sukkot este să construim o nouă realitate de înțelegere și sprijin reciproc – o sukkah de pace, astfel încât întregul popor evreu și întreaga lume să se poată aduna sub acel mare acoperiș de paie și să fie uniți, ca unul singur. Când se va întâmpla, casa temporară a sukkah va fi transformată într-un templu, un loc obișnuit în inimile noastre și nu doar o structură fizică.

Vă doresc tuturor o sărbătoare bucuroasă şi în pace!

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare:  Ce este Kli-ul spiritual independent?

Răspuns:  Este capacitatea de a analiza și examina toate stările tale și de a alege care dintre ele este cea mai bună și cea mai corectă.

Întrebare:  Ce înseamnă să-mi asum responsabilitatea pentru acțiunile mele, dacă Creatorul gestionează totul? Conform Înţelepciunii Cabala, este responsabilitatea mea să înțeleg și să analizez ceea ce face Creatorul cu mine?

Răspuns:  Sunteți responsabili pentru acțiunile voastre, în cadrul libertății de alegere oferită vouă, ca și cum Creatorul ar fi în locul vostru.

Întrebare:  Cine sunt părinţii spirituali, tatăl și mama sufletului?

Răspuns:  Tatăl și mama spirituali sunt sisteme în lumea spirituală, care se mai numesc Aba ve Ima (tată și mamă). Cele două sisteme dau naștere sufletului meu și eu exist sub conducerea lor.

Întrebare:  Când este urmărirea cunoașterii corporală și când este spirituală?

Răspuns:  Totul depinde de ce căutați cunoașterea. Dacă te străduiești să știi să te conectezi cu ceilalți și să îi ajuți să fie în adeziune cu Creatorul, este spirituală. Dacă este opusul, este fizică

Întrebare:  Există o lege în natură prin care stările bune ajută la uitarea stărilor rele?

Răspuns:  În principiu, da. Dar nu în Cabala. În Cabala, totul este conectat și, în cele din urmă, începeți să înțelegeți acest lucru ca unul bun, general și integral. Mai mult, nu este nimic rău. Dacă practicați Cabala, cădeți și vă ridicați iar și iar, iar toate coborârile voastre sunt considerate ascensiuni. Nu este nimic negativ!

Din Lecția de Cabala în limba rusă, 6/16/19

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Perceptie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare:  Cum poți înțelege că sufletul s-a născut și se dezvoltă?

Răspuns:  Cert este că obțineți o senzație foarte vie, o umplere, conștientizarea existenței sale, care nu lasă nicio îndoială că s-a întâmplat și se întâmplă.

Întrebare:  Este posibil să ne dezvoltăm prea repede? Există un termen recomandat?

Răspuns:  Nu există nicio limită, dezvoltaţi-vă cât mai repede posibil.

Întrebare:  Pot studia Cabala de unul singur?

Răspuns:  Nu, nu recomand asta. Vei deveni confuz și nu vei înțelege nimic

Întrebare:  Câți oameni sunt conștienți de aceste lucruri în viață?

Răspuns:  Sunt foarte puțini. În ceea ce privește calitatea, aceştia sunt mult mai mari și mai împliniţi decât alţii; îi umbresc pe toți ceilalți.

Din Lecția de Cabala în limba rusă 6/16/19

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Viaţa nouă #247 – Descoperind cine sunt, Partea 1
Dr. Michael Laitman în conversaţie cu Oren Levi şi Tal Mandelbaum ben Moshe

Este important ca fiecare persoană să-și cunoască identitatea, ce îl diferențiază de ceilalți și puterea mediului în conturarea personalității sale. Oamenii sunt motivați de o dorință de a se bucura, care nu are rațiune și crește constant. Pentru a lua decizia corectă în orice moment, trebuie să verificăm dacă avem sau nu conexiunea corectă la mediul înconjurător. Trăim într-o sferă ecologică și în care ne hrănim reciproc. Așa se menține echilibrul ecologic. Nivelurile vieții, mineral, vegetal și animal, au toate programe naturale, instinctive, dar și înțelepte pentru a menține echilibrul, dar oamenii nu au. Avem nevoie de cercuri de conexiune pentru a construi un legământ cu ceilalți, în inimă și minte, cât și de ateliere în grupurile de zece, prin care putem absorbi înțelepciunea.

Din KabTV “Viaţa nouă #247 – Descoperind cine sunt, Partea 1” 11/7/13

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare:  De ce zeci de mii de exemple istorice esențiale, ale manifestării egoismului și răului nu sunt suficiente pentru a ajunge la nevoia de corectare? De ce să dezvălui egoismul între zece persoane necunoscute? Ce putem descoperi acolo?

Răspuns:  Egoismul pe care îl dezvăluiți în fiecare zi, în raport cu cei dragi și cu toți ceilalți, nu este ego-ul despre care vorbim.

Egoismul este ceea ce intervine atunci când doriți să vă conectați în grupul de zece, pentru a dezvălui Creatorul.

Prin urmare, ar trebui să studiem calitățile conexiunii pentru a le cunoaște. Conectându-ne corect în grupul de zece, primim manifestarea egoismului. În munca ulterioară asupra ego-ului, pentru a ne ridica deasupra lui, de dragul dezvăluirii Creatorului, descoperim atât egoismul, cât și Creatorul.

Din Lecţia de Cabala în limba rusă 7/7/19

Filed under: Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Baal HaSulam, „Pacea în lume”:… beneficiul fiecărui om din colectivul său este evaluat nu în funcție de propria sa bunătate, ci în funcție de serviciul său pentru public. Și vice-versa, apreciem atributul răului fiecăruia în parte, numai în funcție de răul pe care îl produce publicului, în general și nu de propria valoare individuală.

Aceste lucruri sunt limpezi atât din perspectiva adevărului din ele, cât și din perspectiva binelui din ele. Aceasta deoarece ceea ce se găsește în colectiv este doar ceea ce se găsește în individ. Iar beneficiul colectivului este beneficiul fiecărui individ: cine dăunează colectivului își ia partea de rău, iar cine lucrează pentru beneficiul colectivului își ia partea din beneficiu, întrucât indivizii fac parte din întreg și întregul nu valorează oricum, mai mult decât suma indivizilor săi.

Iată un calcul constant, absolut complet și foarte real.

Văd în fața mea un vast  sistem integral, al întregii lumi și nu lumea noastră, ci toate lumile. Simt că sunt blocat în acest sistem prin restul umanității, o cantitate enormă de rotițe dinţate interconectate. Și nu am absolut nicio libertate să mă îndrept cu câteva grade într-o direcție sau alta.

La urma urmei, o rotiță dinţată este ca o sferă: pot să mă învârt aici și acolo, în direcții diferite, în unghiuri diferite.

Cu toate acestea, oriunde mă întorc, sunt conectat cu alte roți dințate. Le influenţez rotația, starea și ele mă influenţează. Aceasta este lumea!

Aceasta înseamnă că natura este absolut întreagă și interconectată și nu avem cum să facem nimic împotriva ei.

Din KabTV „Fundamentele Cabalei” 7/21/19

Filed under: Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Percepția realității nu poate fi redată în cuvinte; fie vezi realitatea, fie nu. Dacă îmi scot ochelarii nu mai văd nimic din ce se află în fața mea. Știu că sunt acolo niște oameni, le aud vocile, dar nu-i pot vedea. Pentru a vedea realitatea prin ochii Creatorului, avem nevoie de ochelari speciali, prin care să putem vedea sufletul, care există în fiecare dintre noi și în noi toți la un loc, ca fiind un întreg. Așa funcționează sistemul, deoarece percepția realității, ca sumă a indivizilor, ca sumă a unităților, necesită o abordare diferită, integrală.

Vrem să percepem grupurile cabaliste din întreaga lume ca alcătuind un singur grup, vrem să ne îngrijim de toate în mod egal, să ne ridicăm peste grija pentru grupul nostru de zece, pentru țara și limba noastră și să ajungem la sufletul comun al umanității, la Babilon, în întregimea lui. Scopul este să ne corectăm percepția și să vedem realitatea prin ochii Creatorului, în forma ei integrală și colectivă.

De aceea, ar trebui acum să ne străduim să ne gândim la sufletul comun, măcar la grupurile noastre din întreaga lume, cu scopul de a trece peste toate diferențele dintre noi. În acest fel, fiecare dintre noi își va corecta spargerea și percepția realității va deveni mai integrală.

Cum putem munci? Putem doar lucra asupra sentimentelor noastre cu ajutorul rațiunii, înțelegând cât este de important să conectăm părțile sufletului spart. Trebuie să facem tot ce ne stă în putere și apoi vom ajunge la rugăciunea care ne va salva. Problema este că am nevoie de multe eforturi pentru a ajunge la o astfel de rugăciune, atunci când înțeleg că nu pot realiza ce doresc, dar doresc din răsputeri și știu de la cine să cer, precum și că El mă poate ajuta.

Nu corectăm nimic singuri, nu realizăm legături între noi. Însă, în ciuda respingerilor facem eforturi, apoi ne adresăm Creatorului care completează munca în locul nostru. Pentru congresul din Bulgaria ar trebui să ne pregătim făcând tot ce este posibil și, ca urmare, o parte din convenție va deveni o rugăciune.

Aceasta nu va mai fi o relație în grupul de zece, o conexiune umană normală, aflată în câmpul meu vizual, în senzațiile mele, ci ceva intangibil și neclar: cu cine mă conectez și cum? Nu am structura internă prin care să mă pot conecta cu alte grupuri într-un Kli; ca atare tot ce-mi rămâne de făcut este să mă rog, să cer.

Din partea întâi Daily Kabbalah Lesson 9/16/19, Baal HaSulam, “600,000 de suflete”

Minutele 20:50 to 28:06

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

De ce ar trebui ca munca noastră să fie în ascundere și întuneric? Pentru că inițial nu simțim nimic spiritual. Noi suntem creați opus calității spirituale a dăruirii și iubirii, pentru a construi oameni spirituali, adevărați. Omul (Adam) este numit „similar” („Domeh”) Creatorului și trebuie să creăm acest lucru de la noi înșine.

Cum facem asta? Creatorul ne-a spart în bucăți, iar El este între noi. Pentru a-L dezvălui, trebuie să ne conectăm între noi. În măsura unei astfel de conexiuni – tensiune, intensitate, percepție senzorială a conexiunii noastre, unificare și aspirație unul față de celălalt – vom începe să simțim Creatorul.

Această lucrare este ascunsă pentru că nu simțim și nu ne interesează deloc ceea ce este între noi. Ne interesează doar ceea ce este în interiorul nostru, iar ceea ce este în afara noastră este ca și cum nu ar exista. Externalitatea există doar în măsura în care simțim beneficiul său pentru noi, înșine și nimic mai mult.

Cum mă pot transforma într-un senzor care simte mai mult externitatea decât internalitatea? Să nu mai simt ce este în interiorul meu înseamnă restricție (Tzimtzum). Încep să simt că în afara mea este lumina reflectată (Ohr Hozer), iar ceea ce voi simți în această Lumină reflectată, adică în sentimentele emanate de mine în exterior, se va numi Creatorul.

Prin urmare, lucrarea se face în ascundere, pe întuneric, noaptea.

Creatorul a inventat un truc care să ne permită să percepem o realitate pe care nu ar trebui să o percepem. Acest truc se numește întuneric. Când ni se pare că suntem pierduți, lipsiți de înțelegere, de cunoștințe și de senzație, când suntem derutaţi, pierduți, cădem într-o stare necunoscută și ne pierdem orientarea în lume, asta înseamnă că suntem la începutul unui nou stadiu spiritual de înțelegere și avem o bază sigură pentru dezvăluirea luminii. După cum spune și zicala: „beneficiul luminii este din interiorul întunericului.”

Prin urmare, sentimentul că am înțeles chiar mai puțin decât înainte creează, de fapt, premise foarte bune pentru a merge mai departe. Orice nou pas spiritual începe cu pierderea, dezorientarea și un sentiment de deznădejde, adică întuneric. În măsura în care simțim întuneric, continuăm să depunem eforturi și să căutăm lumina. Lumina este în afara noastră și întunericul este descoperit în noi.

De aici provine întreaga metodă: trebuie să ieșiți în fața prietenilor, iar pe drumul către ei, veți găsi lumina. Ei vin la tine și tu te duci la ei: așa ne ajutăm reciproc, chiar și cu obiective egoiste. Aceasta este deja un fel de mișcare, cum ar fi un bebeluș care poate face unele mișcări inconștient. Dar aceste mișcări haotice și inconștiente ne propulsează înainte.

Forța superioară ne oferă indicii și se joacă cu noi. Acest Creator creează totul în jurul nostru. Mai târziu vom vedea cum El lucrează în noi. Nu există nimic în jurul nostru – realitatea pe care o simțim este în fiecare dintre noi. Atunci vom înțelege că nu fiecare dintre noi este individual, ci doar o singură realitate comună numită Kli, HaVaYaH.

Dacă mă simt pierdut, acesta este un model de la Creatorul noii mele stări. Trebuie doar să închid ochii și să mă conectez cu prietenii mei. Creatorul va rezista la acest aspect, asigurându-ne că nu este nimic de căutat, pentru că ei sunt la fel ca mine și poate chiar mai răi. În timp ce sunt în egoism, eu îi văd pe ei într-un egoism și mai mare și un şi mai mare întuneric.

Dar încerc să navighez în această stare haotică, ieșind din mine și încercând să înțeleg cum să mă conectez cu alții din afara mea, chiar până la simţirea acolo a unei noi realități ¹ (Minutul 0:10)

Din Lecția 4,  Convenţia Mondiala de Cabala din Moldova 9/7/19, Bucurați-vă de ceea ce ne lipsește / Munca în ascundere

Filed under: Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

La stiri (The Guardian):  „Prizonierilor li s-ar putea da cheile celulelor lor, pentru a stimula un comportament bun, precum și o serie de alte beneficii”, în conformitate cu planurile guvernamentale care cer guvernanților să pună mai mult accent pe recompense și mai puțin pe pedepse.

Miniștrii doresc să ofere șefilor închisorii puterea de a începe să le permită deținuților care respectă regulile, mai mult timp afară din celulele lor, libertatea de a-şi găti propriile mese și mai mult timp pentru a petrece în sala de sport, precum și libertatea de a alege când să facă duș și mai mult timp pentru a întâlni vizitatorii. …”

„Funcționarii au citat dovezi rezumate de guvern luna trecută, potrivit cărora întărirea pozitivă a fost mai eficientă ca mijloc de schimbare a comportamentului pe termen lung. Și au subliniat că cei care nu respectă regulile ar putea pierde privilegiile. …”

„Politica a cerut, de asemenea, ca personalul din penitenciare să „folosească în mod constant întărirea verbală pentru un comportament bun și să provoace comportamentul slab, în afara practicilor formale” și a dat șefilor de închisori „libertatea de a crește perioada de timp în afara celulei pentru activități recreative sau exerciţii în educație și programe de lucru „.”

Întrebare:  Ce părere aveți despre acest sistem de detenție?

Răspuns: În principiu, Tora și în special Cabala, consideră că încarcerarea nu este o corectare. Vedem că nu corectează nimic. Dimpotrivă, oamenii ies din închisoare și mai supărați, cu un egoism rău uriaș, pe care încep din nou să-l folosească în viața de zi cu zi, printre oameni.

Închisoarea nu este educație. Educația trebuie organizată diferit.

În trecut, în urmă cu câteva mii de ani, existau orașe de refugiu în care oamenii erau deportați și îngrijiți. Ei trebuiau să rămână în interiorul orașului și nu aveau dreptul să-l părăsească.

Când cei care îi supravegheau (educatori etc.) vedeau că o persoană funcționează normal, o puteau duce treptat, dincolo de granițele acelui sistem.

Observație: În Tora se mai spune că cei vinovați au fost trimiși acolo, pentru ca alții să nu se poată răzbuna pe ei.

Comentariul meu:  Da. Totul a fost organizat foarte serios, în beneficiul reciproc atât al acestor oameni, cât și al societății externe. Mai târziu ei au revenit.

Aș sfătui acest lucru. Ei ar trebui să se simtă liberi și să se schimbe treptat.

Observație: Dar, totuşi ideea acuzatorilor și a celor care susțin încarcerarea este diferită: „Trebuie să fie umiliți, închiși”.

Comentariul meu:  Acest lucru este firesc, deoarece nu avem un sistem de educație, ci avem doar un sistem de constrângere și pedeapsă.

Întrebare:  Nu funcționează sistemul pedepsei?

Răspuns: Vedem că nu funcționează. Mai mult, restul societății se infectează cu aceste gânduri. Vedem dovada insuficienței sistemului de pedepse la cei care se întorc pe străzi, distrug tot, sparg vitrinele magazinelor, instalează baricade și aşa mai departe..

Întrebare:  Crezi că până și cel mai inadecvat criminal poate fi reeducat?

Răspuns: Cred că este posibil să fie reeducați și să li se ofere oportunitatea de autocontrol, în aceste orașe. Ei pot stabili o astfel de ordine pentru care toți ceilalți îi vor invidia, deoarece există un concept de onoare între ei. Trebuie să înțelegem că sunt oameni serioși, care pot stabili ordinea.

Întrebare:  Ce ar trebui să se schimbe în modul de a gândi al agenților de ordine și procurorilor?

Răspuns: Cred că ar trebui să fie închişi în locul acestor infractori. Atunci, modul lor de gândire s-ar schimba. Este imposibil să fii de-o parte și să te gândești la cealaltă parte. Desigur, mă refer la asta ca la o glumă, dar există ceva adevăr în asta.

Observație: Spui întotdeauna că sistemul de judecători era complet diferit. Judecătorii erau cei care, pur și simplu, nu puteau accepta o mită.

Comentariul meu:  Să fii judecător era poziția cea mai înaltă. În principiu, în ziua de azi se consideră că un judecător ar trebui să primească un salariu bun, să fie protejat și independent. Dar ce fel de independență poate exista astăzi dacă toți judecătorii se supun guvernelor, toți sunt într-o înţelegere secretă, unul cu celălalt, „o mână o şterge pe cealaltă”, etc.?

Remark:  Înainte, judecătorii nu trebuiau plătiți mult.

Comentariul meu:  Nu aceasta este ideea. Erau într-adevăr independenți.

Întrebare:  Cum era posibil acest lucru? Ce este această imagine ideală a unui judecător?

Răspuns: Un judecător aprecia foarte mult poziția sa. El aprecia opinia publică care era în permanență ajustată în așa fel încât un judecător să fie mai presus de toată lumea, chiar deasupra unui rege. Un judecător era la același nivel cu Creatorul. Putem să vedem acest lucru în Tora, în Cartea judecătorilor. Aceasta este cea mai înaltă poziție din țară.

Întrebare:  Este posibil să creștem astfel de oameni în lumea noastră egoistă?

Răspuns: Pentru asta, este nevoie să-i educăm. Avem nevoie de un sistem de învățământ, nu de un sistem penal și nu de acesta public, care este o mizerie. Dar este posibil.

Întrebare:  Crezi că ceea ce vor să facă în Marea Britanie este un pas către educație?

Răspuns: Lasă-i să încerce. Dar pentru a construi un sistem corect, trebuie să-l construiască oamenii potriviți. Nu am speranța ca vor reuși. Un astfel de sistem ar trebui creat de oameni cu un mod diferit de gândire.

Întrebare:  Deci, acesta este un punct mort?

Răspuns: Da. Până nu vor apela la Cabaliști, nimic nu îi va ajuta. Succes, doamnelor și domnilor britanici!

Din KabTV „Știri cu Michael Laitman” , 16/07/19

Filed under: Educatie, Educatie integrala, Fara categorie, Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→