Și ei s-au întors și s-au urca la munte și au ajuns în valea Eșcol și au spionat-o. Au luat în mâini o parte din roadele țării și ni le-au adus, ne-au adus vești și ne-au spus: „Țara pe care Domnul, Dumnezeul nostru ne-o dă, este bună.” Dar voi n-ați vrut să mergeţi sus și v-ați răzvrătit împotriva poruncii Domnului, Dumnezeului vostru. (Tora, Deuteronomul, 1:24-1:26).

A intra în țară înseamnă cş omul îşi schimbă intenţia.. Tot ce este în afara țării lui Israel reprezintă o dorință cu care lucrezi pentru tine însuți, în timp ce stai în afara granițelor ei. Tot ce este în țara lui Israel reprezintă o dorință cu care lucrezi nu pentru tine însuți, ci pentru alții.

Ați murmurat în corturile voastre și ați spus: „Pentru că Domnul ne urăște, ne-a scos din țara Egiptului, ca să ne dea în mâinile amoriților ca să ne extermine.” Unde să ne urcăm? (Tora, Deuteronomul, 1:27-1:28).

Când studiem Cabala, simțim că trebuie să ne ridicăm la calitatea dăruirii  acum, să ieșim din noi înșine, să ne lepădăm de pielea noastră egoistă și să aparținem spațiului înconjurător, lumii.

Dar ce trebuie să facem cu noi înșine pentru a simți o astfel de stare?! Noi nu o înțelegem! Aceasta este problema! Copiii lui Israel, cei care doresc să atingă gradul spiritual, trebuie să treacă tocmai prin această etapă.

Mai mult, ei sunt pregătiți pentru asta, deoarece au atins nivelul de Bina, iar acum trebuie să se ridice de la acesta la Keter, și să înceapă să-și transforme egoismul în „primire de dragul dăruirii”.

Ei au dobândit nivelul „dăruirii de dragul dăruirii” în timpul celor patruzeci de ani de rătăcire în deșert, iar acum trebuie să intre în starea numită „țara lui Israel”, „primire de dragul dăruirii”, adică să-și schimbe complet atitudinea față de ei înșiși și față de lumea înconjurătoare.

Ce este de făcut? Aici apare o problemă. Prin urmare, oamenii se ridică și se plâng. Cu alte cuvinte, toate calitățile din interiorul unui om i se opun, deoarece ei nu știu cum să urce la gradul care le stă în faţă.

Starea de „dăruire de dragul dăruirii” este diferită. De fapt, eu nu dăruiesc nimic nimănui și nici nu lucrez împotriva naturii mele. Pur și simplu ies din ea și mă ridic deasupra nivelurilor mele egoiste.

Sunt împins spre aceasta de suferința pe care o experimentez pe parcurs, deoarece cu cât suferința este mai mare, cu atât sunt mai puține dorințe. Dacă sufăr de ceva, mă îndepărtez de acel lucru și nu mă mai confrunt cu el. Egoismul meu mă ajută să scap de el; el însuși mă împinge spre calitatea de Bina: „Ce te costă să renunți la dorințele tale? Cu cât îți dorești mai puțin, cu atât ai mai puține probleme.”

Mă anulez complet, nu mă mai folosesc de dorința mea, Malchut, și mă ridic deasupra ei în toate privințele. Aceasta este calitatea de Bina, când practic nu vreau nimic și mă ridic de la Malchut la Bina.

Dar când mă apropii de pământul lui Israel, are loc o inversiune. Trebuie să percep tot ce mă înconjoară într-un mod complet diferit.

Acum, din calitatea de Bina, trebuie să cobor din nou în Malchut, în dorințele mele egoiste, și cu ajutorul lor, să iau tot ce este posibil din lume pentru a-l transmite altora, transformând aceste dorințe în bine pentru ei.

Am această abilitate, m-am născut așa și depun toate eforturile pentru a îndeplini această acțiune. Folosesc un egoism imens și îmi angajez toată priceperea pentru a „sparge banca” și a o da altora.

Cum îmi pot activa egoismul, dorințele și capacitățile mele enorme, pentru a dărui altora, când, de fapt, aș vrea ca eu să le iau totul? Aici am de-a face cu utilizarea inversă a răului meu și îl convertesc în bine, în timp ce eu nu înțeleg și nu simt deloc nici recompensa, nici probabilitatea succesului, nici rezultatul acțiunii.

Întregul „popor” sunt dorințele unui om care urcă la un nou grad. Prin urmare, este natural ca toate dorințele omului să se răzvrătească pe măsură ce el se află înainte de a intra în acel grad.

Într-o stare egoistă, ei tânjeau să ajungă în tărâmul făgăduit pentru că li se părea bine. La urma urmei, când lucrez cu egoismul meu, îmi este clar ce trebuie făcut.

Dar aici trec prin etape de detașare completă de egoismul meu, iar acum trebuie să-l aduc înapoi pentru a lucra pentru alții. Dar pentru cine? Pentru cei mai respingători, cei mai urați oameni (dorințe), adică, aparent în detrimentul meu.

Totuși, până nu ating nivelul de Bina, este imposibil să înțeleg acest lucru. Exact asta îi învață spionii pe oameni.

Din KabTV, emisiunea „Secretele Cărții Eterne”.

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Se spune că Ari a fost Mesia fiul lui Iosif. Ce înseamnă asta?

Răspuns: Forța corectoare numită „Mesia fiul lui Iosif” realizează pregătirea dinaintea „venirii” (revelației) forței corectoare „Mesia fiul lui Iosif”. Iosif indică spre Sfira Yesod, iar David spre Malchut. Yesod își pregătește influența asupra lui Malchut, pentru a o corecta.

Mesia nu este o persoană, nu este Ari însuși, nu este corpul său fizic, ci învățătura sa, metoda sa, forța sa. Este un suflet care a operat în sistemul comun al sufletelor în așa fel încât să deschidă o cale pentru lumină și să ilumineze toate sufletele cu ea.

El stă pe calea luminii de sus în jos, conectează sufletele superioare corectate ale Cabaliștilor din trecut cu acele suflete care sunt încă necorectate, primește lumina în veșmântul ei superior și o îmbracă într-o formă potrivită pentru sufletele noastre, o distribuie treptat și aduce lumina mai aproape de sufletele noastre.

Prin urmare, începând de la Ari și mai departe, sufletele au început o corectare în masă, ca în vremurile lui Baal Şem Tov, odată cu apariția hasidismului. În acest fel, omenirea a început să avanseze spiritual.

Dacă nu ar fi fost Ari cu metoda sa, nu ar fi existat Baal Şem Tov cu mișcarea sa hasidică (care a dat naștere la numeroase grupuri cabaliste în rândul oamenilor). Și fără Baal Şem Tov nu ar exista Baal HaSulam, iar fără Baal HaSulam nu ar exista niciunul dintre noi care să studieze astăzi Cabala.

Aceste etape sunt numite „treptele lui Mesia”. Cu alte cuvinte, este dezvoltarea metodei și practicii corectării către împlinirea sa finală. Suntem primii care implementăm etapa finală a corectării, deoarece folosim forța lui Mesia fiul lui Iosif pentru a atinge revelația forței Mesia fiul lui David și pentru a corecta pe însăși Malchut, adunarea generală a tuturor sufletelor cu un ecran comun.

Întrebare: Va apărea în lumea noastră un om cu un suflet special care implementează metoda corectării și care va fi numit Mesia fiul David?

Răspuns: Este posibil ca Mesia fiul David să fie dorința noastră comună, care în cele din urmă va realiza această acțiune, și nu un anumit individ. Nu suntem interesați de oamenii care au trăit în această lume – Ari, Baal HaSulam sau chiar Raşbi – ci de influența lor în cadrul sistemului de suflete. Vorbim despre un suflet care ne dezvăluie lumina corectării.

Și noi acționăm în același mod. Împreună creăm un sistem de suflete pentru a atrage lumina de sus și a o transmite tuturor sufletelor necorectate. Efectuăm o acțiune care aparține deja lui Malchut de David.

Din Lecția zilnică de Cabala 22.02.2011, Baal HaSulam – Articole – Introducere la Cartea ‘Pomul vieții'(Panim Meirot uMasbirot)

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Discuții despre Treptele Scării, Partea 177

Este mai rău să vorbești calomnii despre Creator decât să-L condamni?

Fără îndoială. Îl condamnăm pe Creator atunci când așa simțim, din cauza lipsei noastre de corectare, și este reacția noastră naturală. Dacă suntem nemulțumiți de viața noastră, se consideră că Îl condamnăm pe Creator, dar nu ar trebui să discutăm despre asta. Cu cât ne simțim mai rău, cu atât spunem mai mult că Creatorul este rău. Cu toate acestea, spunem acest lucru din suferința noastră, iar apoi treptat, corectăm acest sentiment, vedem că răul  a venit la noi cu un anumit scop și dobândim atitudinea corectă față de El.

Totuși, dacă auzim calomnii despre Creator din exterior, ne adăugăm negativitate din exterior. Scopul grupului este de a se uni și de a aduna o atitudine bună față de Creator, o atracție față de El, o dorință pentru El, unii de la alții, astfel încât să ne sporim dorința. Să sperăm că nu vom auzi niciodată calomnii despre Creator sau despre scop din partea prietenilor noștri. A face acest lucru înseamnă a primi o influență negativă din exterior. Un singur zvon rău poate strica multă muncă deja făcută. Prin urmare, aceasta este o chestiune foarte importantă.

Din acest motiv, există chiar îngrijorare în a vedea un om care a devenit mai slab și arată dispreț într-un grup. Aceasta nu se referă la cineva care a devenit mai slab din cauza oboselii cauzate de efortul intens depus în muncă. Un astfel de om doarme mult și este evident că este epuizat pentru că este într-un efort constant zi și noapte și nu are timp sau energie și se prăbușește din cauza epuizării. Un astfel de caz trezeşte respect, deoarece este clar că lucrează cu adevărat cu toată puterea. Cu toate acestea, dacă pur și simplu începem să arătăm dispreț față de grup, am putea fi capabili să depunem efort, dar nu vrem și nici măcar nu ne justificăm. Atunci, devine dificil pentru societate să ne tolereze. Am putea fi un om decent și inteligent, dar comportamentul nostru interferează foarte mult. Devine un exemplu rău chiar și fără a fi rostit un singur cuvânt.

Calomnia nu este neapărat vorbire în sine. Este orice lucru care stârnește dispreț față de obiectivul propus la un alt om și îl slăbește. Vorbirea înseamnă de asemenea, ceva ce citim sau vedem, nu doar ceva ce auzim.

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Ari este un fenomen unic în Cabala. Au existat mulți mari Cabaliști, dar Ari a intrat în istoria Cabalei ca un punct central care a schimbat întreaga direcție a dezvoltării.

Adică odată cu el, coborârea de sus în jos din lumea infinitului tuturor luminilor și a Kelim (vaselor) în lumile spirituale și apoi în lumea materială a luat sfârșit, procesul de dezvoltare care a avansat și mai mult în jos prin revelarea răului. Chiar și primirea Torei și crearea Cărţii  Zohar au fost doar pregătiri și încă nu implementarea metodei de corectare.

Deși Cabaliștii fuseseră activi timp de multe generații înainte de Ari, ei și-au corectat sufletele în sistemul comun al sufletului lui Adam. Ei au atras lumina prin ei înșiși către sufletele mai slabe, dar cu toate acestea, încă nu exista nicio metodă de corectare care să conecteze lumina, dorințele, ecranele, Parţufim, Sfirot. Toate acestea au fost revelate de Ari: Ţimţum Alef, Ţimţum Bet, lumea lui Nekudim, lumile pure și impure ale lui ABYA, Adam HaRişon. El a pus în ordine întregul sistem și a cuprins într-o sferă comună întreaga realitate spirituală, toate formele de relații dintre creație și Creator, creând o imagine generală a universului: Creatorul, creația și tot ceea ce se întâmplă între ele.

În plus, el a făcut astfel încât să putem intra în toate aceste forme de relații dintre Creator și creație și să le construim noi înșine. Adică, toată răspândirea de sus în jos a continuat până la Ari, iar de la el încolo a început corectarea. În timpul său, în sufletul său, a fost realizat cel mai de jos punct de coborâre, iar direcția s-a schimbat: ascensiunea de la el în sus, adică a îndreptat întreaga lume, toate sufletele, spre corectare.

Toate sufletele care au acționat înaintea lui Ari au lucrat „de sus în jos” și au servit ca pregătire pentru timpul nostru. Și toți cei care au ieșit după Ari sunt deja suflete care trec prin corectarea de jos în sus prin intermediul învățăturii sale, metoda pe care a revelat-o.

Este imposibil chiar şi să evaluăm și să înțelegem un suflet atât de special care a schimbat întreaga opoziție dintre creație și Creator și i-a oferit creației metoda de corectare. Datorită corectărilor pe care Ari le-a efectuat în sufletul său, reconstruind în el întregul sistem al lui Adam HaRişon, acum, după el, pot ieși suflete care vor folosi metoda sa și vor avansa procesul de corectare generală.

Din Lecția zilnică de Cabala 28.02.2011, Baal HaSulam – Articole – Introducere la Cartea ‘Pomul vieții'(Panim Meirot uMasbirot)

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Dacă gândurile, stările și acțiunile mele provin de la Creator – atât ceea aș putea dori și gândi, cât și ceea ce am gândit și dorit în trecut, atunci se pune din nou întrebarea: Cine și ce sunt eu?

Acest lucru este discutat în articolul „Libertatea”, în care Baal HaSulam explică faptul că omul este într-adevăr o mașină. La nivel fiziologic și biologic, putem înțelege acest lucru.

Dar dacă atât gândurile, cât și dorințele unui om nu sunt ale sale, iar omul însuși este rezultatul societății și al influenței de Sus, atunci ce rămâne? Baal HaSulam spune în acest articol că în lumea noastră omul are liberă alegere într-un singur lucru: să primească o impresie despre măreția scopului pentru a-l atinge în grup.

Am explicat deja că fiecare om este interconectat de Sus, și de acolo, prin intermediul prietenilor, omul poate atrage forța necesară către sine. Doar acest lucru depinde de om. Nimic altceva în această lume nu depinde de el. Nu ne dăm seama în ce măsură – atunci când decidem asupra oricărei acțiuni, în tot ceea ce dorim să facem la un moment dat, să ne așezăm sau să ne ridicăm, să bem sau să mâncăm, să dormim sau să mergem undeva, să ne urcăm sau nu în autobuz și așa mai departe – nu suntem capabili să introducem nici cea mai mică dorință străină, o cauză externă care să nu fie deja în noi.

Numai pentru că mersul acestui proces interior îmi este necunoscut și de neînțeles, mie mi se pare că eu decid, caut, gândesc, calculez și fac planuri. Toate acestea se datorează doar acestei incertitudini; numai din cauza acestei incertitudini nu înțeleg cum se întâmplă toate acestea de fapt.

Este similar cu modul în care privim un bebeluș și știm ce va face în momentul următor. Același lucru este valabil și pentru noi. Doar că va deveni de multe ori mai clar atunci când ne vom ridica la un grad superior.

Prin urmare, nu are rost să ne angajăm în prostii. Mai degrabă, ar trebui să folosim acest punct minuscul, această deschidere foarte mică prin care putem aduce în noi înșine, în Kli-ul nostru, o forță externă pentru avansare. Și acea forță este măreția Creatorului primită de la prieteni. Dacă omul se preocupă de acest punct și se străduiește constant să atragă tot mai mult prin grupul de prieteni, el va reuși.

Aș dori să adaug că prietenii nu sunt doar oameni din grup cu aceleași gânduri, ci și sursele și autorii lor. Omul poate pur și simplu să stea și să asculte muzică compusă de cabalişti sau înregistrări ale spuselor cabaliștilor, chiar fără a înțelege limba pe care o vorbesc. Aceasta se numește forță externă. Și acesta este singurul lucru care depinde de noi. Orice altceva, nu este nimic mai mult decât imaginație și fantezie.

Din Lecţia zilnică de Cabala 05/07/26, Rabaș – Art.24, 1990-Ce înseamnă în muncă “Tot ceea ce este oferit ca jertfă arsă este masculin”

Filed under: Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Creatorul îmi vorbește ca și cum ar fi într-o limbă străină. Cum învăț să traduc cuvintele Sale?

Răspuns: Într-o altă limbă, cel puțin putem auzi ce se spune. Dar noi nici măcar nu-L auzim pe Creator. Nouă nu ni se pare că întreaga lume este limba Creatorului.

Credem că lumea se învârte singură, după propriile legi. Cineva ne-a jignit, a țipat la noi și altcineva a făcut ceva bun pentru noi. Nu percepem toate acestea ca influența Forței superioare, lângă care nu există nimic altceva.

Întreaga lume este ocupată cu certuri și politică, ca niște copii mici într-o cutie cu nisip, luptându-se constant unii cu alții. Dar dacă vreau să înțeleg ce spune Creatorul, trebuie să-mi imaginez că tot ce se întâmplă în viața mea vine de la Creator. Suntem doar doi, eu și Creatorul.

Acesta va fi începutul percepţiei mele corecte asupra realității. Eu încă nu o înțeleg, dar tocmai așa mă pot ține de capătul firului care duce la adevăr. În afară de acest punct al unității Creatorului de care mă agăț acum, nu există cu adevărat nimic altceva; nu există nimeni altcineva în afară de El.

Acesta este chiar primul punct din care încep să-L înțeleg. În afara mea există doar Creatorul, o singură forță, o singură autoritate, o singură dorință. Și în interiorul meu, totul a fost creat de Creator, cu excepția dorinței de a-L cunoaște.

Și chiar și această dorință de a-L cunoaște pe Creator a fost, de asemenea, creată de El. Dar în interiorul ei, El mi-a lăsat libertatea de alegere pe care trebuie să o dezvolt. Și atunci eu voi deveni o ființă umană liberă, o creație numită Adam, care înseamnă „similar” (Domeh) Creatorului.

Întrebare: Și ce se întâmplă cu toți acești oameni din jurul meu?

Răspuns: Nu există oameni. Există doar Creatorul. Acesta este punctul de plecare al percepției corecte a realității prin care pot vedea calea. Și apoi va trebui să depășesc diverse obstacole și probleme, să-mi concentrez privirea din ce în ce mai mult asupra Creatorului și să construiesc o relație din ce în ce mai profundă cu El pentru a înțelege cum îmi vorbește.

El mă derutează în mod deliberat, astfel încât să pătrund mai adânc în El și să înțeleg calitățile și metoda Lui. Absorb toate acestea de la El, și prin aceasta mă construiesc după asemănarea cu El.

Din KabTV emisiunea „Viaţă nouă 516 – Întelepciunea Cabala: Dumnezeu si eu, Partea a 2-a” 7.02.2015

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Dacă omul depune eforturi și vede că alunecă înapoi, este un semn că se află în procesul de revelare a unui nou Kli [vas]. Ce înseamnă „înapoi”? I se revelează un vas fără împlinire. Aceasta înseamnă că el a intrat pe linia stângă, revelația unui nou Kli, un nou Achoraim (partea din spate) și continuă să avanseze, dar într-o formă negativă, cu un sentiment și mai mare de gol.

Mai târziu, el va umple acest gol cu ​​corectări și lumini. Aceasta înseamnă pur și simplu că, deocamdată, se află pe linia stângă. Apoi el va intra pe linia dreaptă, iar din alternanța dintre linia dreaptă și cea stângă experimentăm ceea ce numim coborâri și ascensiuni. În realitate, acestea nu sunt nici coborâri, nici ascensiuni; sunt pur și simplu cele două etape ale corectării. Stânga, dreapta, stânga, dreapta; așa avansăm.

În mod natural, când omul se află pe linia stângă, se simte gol și i se pare că se mișcă înapoi. De fapt, el a mers înapoi, a coborât și mai departe de spiritualitate pentru a lua Kelim (vase) de la un nivel și mai de jos.

Mai precis, omul nici măcar nu a coborât; a fost coborât. Acesta este un semn că este în cele din urmă vrednic să corecteze aceste Kelim. Prin urmare, omul care are deja experiență în muncă se bucură atunci când simte disperare, confuzie și o lipsă de claritate în percepţiile sale. El este bucuros să experimenteze stări pe care nu le poate înțelege pe deplin, bucuros chiar și să se simtă pierdut.

Acesta este un semn că i se adaugă noi vase. Cu experiență, ajungem să vedem că acesta este într-adevăr cazul.

Din Lecţia zilnică de Cabala 02/07/26,, Rabaș – Art.21, 1988-Ce înseamnă că Tora a fost dată din întuneric, în muncă

Filed under: Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Dacă omul știe că toate acțiunile sunt îndeplinite de Creator, atunci de ce acest lucru nu îl slăbește? La urma urmei, omul așteaptă o recompensă pentru acțiunile sale.

Răspuns: Omul care există într-o stare de percepţie spirituală înțelege că aceasta în sine este recompensa și nu are nevoie de altă recompensă.

Chiar în clipa următoare, el trebuie să se unească și mai mult cu divinul, să-și ascută senzațiile în căutarea contactului cu Creatorul. Dorința de conexiune cu El este dată omului prin intensificarea influenței luminii înconjurătoare asupra sa; aceasta este recompensa.

Trebuie să înțelegem că avansarea către starea de corectare finală (Gmar Tikun), care include o secvență de stări alternante de lumină și întuneric, este în sine recompensa. Constă în faptul că omul este adus în această stare, i se dă o dorință de spiritualitate și posibilitatea de a-și realiza dorința (Hisaron). Ce este aceasta, dacă nu o recompensă?

Pedeapsa este atunci când omul este ca și cum ar fi lăsat singur și simte că se află într-o stare stagnantă (suspendată). O pedeapsă mai mare este imposibil de imaginat.

Vorbim despre oameni care aspiră cu pasiune la spiritualitate, despre care este scris că sunt evrei, adică sămânța lui Avraam, Isaac și Iacov. Prin ce se diferențiază Avraam de celelalte națiuni? Prin faptul că a devenit Cabalist, L-a atins pe Creator și a dorit să se conecteze cu El. În aceasta constă diferența dintre Avraam și poporul din care provine (orașul Ur al Caldeilor, Mesopotamia).

Adică, poporul nostru este special nu datorită structurii sale genetice, ci pentru că a existat un grup de Cabaliști care s-a separat de restul maselor. Acest grup a ajuns să fie numit Evrei sau Ebraici. „Evreii” (din cuvântul „Yichud”, unificare) sunt cei care caută unificarea cu Creatorul, iar „ebraicii” (din cuvântul „Laavor”, a traversa, a trece) sunt cei care trec prin Machsom.

Acesta este poporul nostru. Dar de îndată ce ei scad de la gradul de Mekubalim (Cabaliști), sunt numiţi Goyim (ne-evrei).

Prin urmare, cel care se află în procesul de ascensiune spirituală acceptă tot ce i se trimite de Sus ca recompensă.

Din  Lecţia zilnică de Cabala 03/07/26, Rabaș – Art.26, 1990-Ce înseamnă „Nu este nimeni la fel de sfânt ca Domnul, căci nu există nimeni în afară de Tine”, în muncă

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Discuții despre Treptele Scării, Partea 176

Există calomnie la adresa unui prieten?

Calomnia este atunci când un prieten  spune în mod repetat lucruri precum: „Omul trebuie să-şi dedice întreaga viață acestui lucru. Poate că vor trece douăzeci de ani până când vei începe să simţi sau să obții ceva. Cine poate face asta? Cine ar alege o cale atât de dificilă?” Acel prieten îți infuzează otravă. Te descurajează. Când îi auzi cuvintele, acea întrebare va continua să-ți răsune în urechi pe tot parcursul căii și nu vei mai putea scăpa de ea. Va trebui să te confrunți constant cu ea. Prin urmare, nu trebuie să ascultăm astfel de cuvinte.

Când un prieten vorbește calomnii, ne slăbește, ne abate de la cale și de la scop și introduce gânduri inutile și distructive. Calomnia lucrează împotriva noastră. Poate că drumul va dura douăzeci de ani, dar în cele din urmă voi ajunge. Dacă mă descurajez dinainte, voi pierde doar câteva vieți, și în cele din urmă, mă voi întoarce în același punct. Prin urmare, nu trebuie să ascultăm astfel de discursuri. Mai mult, dacă există un astfel de spirit în societate, acesta trebuie înlăturat imediat, fără ezitare dacă merită sau nu. Ar trebui pur și simplu să „vomăm” acel om din societate. Omul care tinde să spună astfel de lucruri într-o societate ar putea duce la distrugerea completă a acesteia.

Omul poate provoca mari daune pentru că profită de natura ascultătorilor, ceea ce îi ușurează munca de distrugere. Aceasta este esența calomniei.

Dacă ar acționa împotriva naturii corporale, nu ar putea provoca o distrugere atât de mare. Am văzut deja cât de mult efort este necesar pentru a echilibra forțele binelui și ale răului  din noi. Aceasta înseamnă că trebuie să dezvoltăm un discernământ cu privire la ceea ce vedem sau auzim și la ceea ce permitem în noi înșine. Trebuie să știm când să ne deschidem ochii și urechile și când să le închidem. Dacă auzim ceva rău sau slăbiciune despre noi, este foarte important să părăsim imediat acel loc.

Nu știm cât de profundă ar putea fi influența. Ne gândim: „Voi depăși. Mă voi întări și mai mult.” Astfel de gânduri sunt inutile. Aceste cuvinte rele vor rămâne în noi și se vor întoarce la noi în diverse situații când nu vom fi atât de puternici. Există situații în care, atunci când este necesar, ni se adresează calomnii din interior, dar asta este altceva. A asculta calomnia care vine din exterior este propria noastră alegere și trebuie să ne distanțăm de ea. Prin urmare, este stabilit că trebuie să vorbim constant despre măreția scopului și să exprimăm continuu iubirea și toate faptele bune pe care oamenii se presupune că le fac unii pentru alții în cadrul grupului.

Filed under: Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Ce se întâmplă când omul începe să studieze Cabala și pornește pe calea apropierii de Creator?

Răspuns: Primii ani, aproximativ după primele șase luni de expunere la înțelepciune, sunt ani de confuzie. Omul rămâne confuză până când încep să apară diverse clarificări și definiții care o ajută să facă față la ceea ce se întâmplă și să aducă ordine și să pună lucrurile la locul lor. Acest lucru necesită timp și poate continua ani de zile (primii trei până la cinci ani). Nu există nicio modalitate de a sări peste această etapă.

Dobândirea unui Kli spiritual nu este ușoară. Este o natură complet diferită. Uitați-vă cât de mult suferă oamenii și cât de mult efort investesc doar pentru a obține ceva în această lume prin Kelim ale lor directe, adică prin dorința de a primi. Luați în considerare cât de dezvoltate trebuie să devină percepțiile, calitățile și dorințele lor și cât de mult trebuie să muncească. Și voi doriți să dobândiți un Kli care nu aparține acestei lumi!

Din Lecţia zilnică de Cabala 29/06/26, Rabaș – Art.9, 1987-Măreția omului  depinde de măsura credinței lui în viitor

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→