Întrebare: Studiind Cabala ne schimbăm din „naţiunile lumii” în „naţiunea lui Israel”. Dacă am înţeles corect, în atingerea dezvoltării spirituale noi avem parte de suferinţe mai mari decât „naţiunile lumii”? Sau noi înţelegem cauzele şi efectele relaţiilor?

Răspuns: Am mulţi prieteni din şcoală, universitate, cu care ţin legătura din când în când. Ei s-au dezvoltat, sunt oameni normali, dar ei nu mă înţeleg pe mine. În orice caz nu îi neglijez pe nici unii dintre ei; îi apreciez şi îi iubesc, dar pur şi simplu suntem oameni diferiţi.

Deci noi nu ne putem evalua în relaţie cu alţii. Pentru cineva e mai uşor, pentru altcineva este mai greu, fiecare are destinul lui. Singurul lucru pe care o persoană ar trebui să-l facă este să se realizeze pe sine aşa cum este.

Nu ar trebui să invidiezi pe nimeni spunând că el are noroc, că uite ce bogat este şi că altul este pierde vară, dar că totul este mai uşor pentru el, că al treilea a fost născut cu „o lingură de argint în gură”. Nu o să ajute cu nimic. Asta sugerează că tu nu ştii cum să te realizezi pe tine însuţi. Oamenii trebuie să înveţe asta.

Ia cele mai adevărate, adânci dorinţe, de care ţii, şi începe să fii tu însuţi. O să vezi că este cea mai tare stare. Nu vei fi fericit dacă schimbi locul cu o altă persoană. Doar realizându-te pe tine însuţi, prin a deveni similar cu Creatorul, o să fii umplut pe deplin.

În timp ce te dezvolţi, cu cât mai mult o persoană avansează, mai multă goliciune apare în el. Dar acel vid din interior, va fi umplut cu un sentiment de eternitate, perfecţiune, viaţă eternă şi un simţ al infinitului. O persoană vede universul de la început la sfârşit.

O persoană obişnuită din această lume, de exemplu, un păstor se plimbă prin natură, fluierând, simţindu-se bine, fiind în viaţă, cu nicio gjijă pe cap. Putem să-l invidiem? Bineînţeles, da. Dar invidie până la ce punct? Dincolo de toate, va veni un punct când va fi scos din programul lui.

Deci, nu te gândi la suferință. Realizează-te pe tine. Altfel, vei ajunge să-l blestemi pe Creator că te-a creat. Ce poate să fie mai rău decât asta? Deci să fim recunoscători!

Din Convenția de la Novosibirsk 9/12/2012, Lecția 5

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Care este starea obişnuită pe care o persoană o experimentează înainte de o revelaţie ?

Răspuns: Întuneric ,,,Ea simte că are nevoie de un nou combustibil, deoarece ultimul a fost deja epuizat. Ea descopera acest lucru, acum.

Ea vede spiritualitatea în Lumina Reflectată de Partzuf superior, în AHP superior care-i arată aceasta ca şi cum ar fi în mâinile celui de sus. Acum persoana simte că trebuie să crească la acelaşi nivel şi să adopte toate acestea, ea însăşi.

Apoi, trebuie să coboare din mâinile celui de sus să realizeze acelaşi lucru.

Aceasta se întâmplă de fiecare dată, sub fiecare nivel nou: există la început nivelul de jos, Katnut, apoi nivelul de sus, Gadlut

Prima parte a lecţiei zilnice de Cabala, 17.12.2012, Introducere la Talmud a celor 10 Sefirot

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Ieri, un prieten care a parasit grupul ceva timp în urmă, m-a sunat dintr-o dată şi mi-a spus că vrea să revină. Cum se trezeşte într-o persoană o astfel de deficienţă fierbinte? Cum putem să-i atragem pe cei care ne-au părăsit ?

Răspuns: Poate cineva să evite corecţia sufletului său ? Cel care a fost cu noi la un moment dat şi ne-a părăsit, va reveni. Vedeţi că nu reţin pe nimeni, nici măcar pentru o clipă. Dacă cineva vrea să plece, atunci lăsaţi-l sa plece, îi urez toate cele bune. Eu pot spune asta despre oricine, fără niciun regret, pentru că este destinul lui.

Noi trebuie să avansăm în conformitate cu legile naturii pe care cabaliştii ni le explică. Acestea sunt legile naturii şi nu există nimic artificial. Cabaliştii ne vorbesc despre psihologia umană şi cum să o utilizăm corect în scopul de a avansa, de a ajunge în partea superioară, să ne ridicăm la psihologia noastră interioară, spre o conexiune interioară, pentru a intra în lumea care este la originea particulelor elementare, fotoni, atomi, toată materia.

Trebuie să penetrăm acest domeniu unde forţa care susţine toată realitatea este ascunsă. Toate acestea se întâmplă în conformitate cu legi precise şi nu este nimic întâmplător aici. Avem nevoie să avansăm în acest sens şi urmare a progreselor înregistrate, un câmp de forţe puternice apar în jurul nostru.

Atunci, acesta va influenţa oamenii care au fost cu noi şi care au plecat, de asemenea oamenii la care încă nu a ajuns. Încărcătura lor, scânteia lor, punctul din inimă, potenţialul lor spiritual este încă scăzut, sau au studiat puţin şi au plecat, sau nu au ajuns la noi încă, dar sunt în aşteptare.

Ei sunt aproape de noi, dar câmpul nu este destul de puternic pentru a-i atrage. Câmpul nostru de forţă este încă mic şi ei sunt slabi în încărcătura lor. Dar, când câmpul nostru de forţă se va dezvolta şi va deveni mai puternic, el îi va atrage în interior. Apoi, vom vedea dintr-o data cum uşa se va deschide şi ei vor intra aici.

Acest lucru se va întâmpla, fără îndoială. Totul depinde numai de avansarea noastră şi trebuie să efectuăm corecţia, ca o datorie.

Deci, munca noastră este, în primul rînd, munca interioară spirituală. Trebuie să difuzăm materialele noastre peste tot în lume, în timpul nostru liber, şi pentru această muncă avem fabrica noastră Cabalistă. Aceasta este lucrarea externă, dar 90% din munca noastră trebuie să fie consacrată muncii interioare. Toate forţele noastre şi toată atenţia trebuie să vizeze avansarea noastră interioară.

Noi realizăm difuzarea externă în afara grupului internaţional pentru avansarea noastră, deoarece noi depindem de societatea extinsă.

Prima parte a lecţiei zilnice de Cabala din 17.12.2012, Introducere la Studiul celor zece Sefirot.

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara | Add Comment/Ask Question→

Nu putem avea dragoste fără ură. La urma urmei, iubirea este tocmai corectarea urii. Nu este o parte înnăscută în noi, dar trebuie să o construim pentru noi înşine. Aceasta în cazul în care porunca Iubeşte-ţi aproapele ca pe tine însuţi vine: de la iubirea pentru fiintele create, trecem la iubirea pentru Creator.

Creatorul este suma tuturor formelor de iubire.

Întâi descopăr problema dorinţelor mele egoiste, Muntele Sinai al meu, muntele meu de ură, nava distrusă în întuneric profund. Este ceea ce numim Iluminarea lui Malchut şi este cu adevărat înfricoşător.

Apoi este necesar să corectez ura mea şi numai astfel ajung la iubire.

Nu există nicio dragoste independentă, nu există vase independente de dăruire. Este Lumina care Reformează pe care o atrag pentru a mă corecta. Eu nu părăsesc ura, eu o resimt încă si o corectez, ea este păstrată şi, mai sus, în loc de muntele de ură, construiesc muntele de iubire.

Astfel, vasul este construit, jos există grosimea iar sus există Masach şi lumina reflectată (LR) ceea ce înseamnă adeziunea. În partea superioară am modelat atitudinea mea faţă de Creator, toate intenţiile mele şi apoi îmi îmbrac ura cu Lumina Hassadim de mai jos. Apoi vine Lumina Hochma şi umple vasul.

Acest lucru se întâmplă de fiecare dată până la sfârşitul corecţiei. Ura, opusă Luminii, rămâne, altfel nu voi putea fii independent.

Întrebare: Acest lucru înseamnă că trebuie să vin la curs plin de respingere şi aversiune pentru a le depăşi ? Ce lipsă, ce defect ar trebui să aduc cu mine ?

Răspuns: Nu căuta ura. Nu trebuie sa veniţi cu o lipsă, ci cu iubire. Există un singur gol şi ceea ce este de-a lungul drumului nu este treaba noastră. Dacă ura este revelată, lăsaţi-o să fie revelată şi dacă nu este, atunci nu este. Eu vreau să fiu atras de un singur lucru şi dacă in proces descopăr în mine o incapacitate, lipsă de înţelegere, lipsă de cunoştinţe, etc… înseamnă ca e modul în care aceasta ar trebui să fie.

Eu vreau să fiu inteligent şi pe drum am descoperit că sunt încă prost. Dar am o aspiraţie pentru ceva total diferit. Așadar, în ciuda a tot, trebuie să mă concentrez asupra obiectivului final.

Partea a patra a lecţiei zilnice de Cabala, 17.12.2012, Înţelepciunea Cabalei si Filozofia

Filed under: Iubire, Lectia zilnica | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Să spunem că Creatorul desenează nouă o poză cu cineva incapabil să convieţuiască cu o problemă sau să iasă dintr-o situaţia proastă. Este o manifestare a slăbiciunii grupului? Cum ar trebui să reacţionăm la situaţia aceasta?

Răspuns: Nu putem să spunem că este o consecinţă a muncii grupului. Noi suntem legaţi de întreaga lume. Grupul în care suntem acum nu este un grup mic de persoane, așa cum se obișnuia să se studieze acum 1.000 de ani, când lumea a început să se dezvolte în mod egoist. De exemplu, grupurile lui ARI, Ramchal, Rabbi Simon, sau ale lui Rabbi Akiva erau detaşate de restul lumii.

Lumea, asa numita parte a ei din Babilon, s-a dezvoltat în mod egoist, unde grupurile cabalistice avansau independent. Ei obişnuiam să discute numai în grup numai ce aparţinea de grup.

Astăzi, lumea avansează în general; a devenit globală. Acum avansăm nu pentru că merităm sau nu merităm dar pentru că trebuie să ne mişcăm înainte de dragul corectării lumii. Deci nu putem spune că cineva a simţit sau s-a elevat ca rezultat al muncii interne în grup cu un grup particular sau cu orice alte grupuri; noi suntem toţi interconectaţi îndeaproape. Azi aceste probleme nu pot fi rezolvate în felul acesta.

Din Convenţia de la Novosibirsk, 8/12/12 Lecţia 4

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Ce să facem dacă ne lipsește importanța scopului ? Se întâmplă tot timpul: oamenii vin în clasă și adorm. Ce metodă trebuie să folosească un grup pentru a evela măreția Creatorului și importanța scopului?

Răspuns: Nu contează dacă cineva adoarme. Se întâmplă uneori! El a venit în clasă cu ultima forță și a adormit. Și ce? Ce putem să facem în legătură cu asta? Cum putem să-l trezim dacă el este „mort”?

În acest moment el nu este o fiinţă umană, mai degrabă o „plantă”. Nu poţi să-l inspiri în acelaşi timp. Oamenii au nevoie de somn, nutriţie şi alte necesităţi naturale. Nu poţi să faci nimic în privinţa asta; tu trebuie să iei doar considerare. Nu poţi să ceri nimic de la prietenii tăi, decât dacă ei dorm cel puţin 5-6 ore şi mănâncă de câteva ori pe zi.

Întrebare: Asta este clar. Deşi încă nu este clar pentru mine cum grupul ar trebui să crească importanţa ţelului.

Răspuns: Grupul ar trebui să aibă această grijă în termeni obişnuiţi, dar nu promovând slogane de care oamenii sunt plictisiţi să audă. Trebuie să vedem că oamenii „simt asta până în măduva oaselor”.

Cum putem să facem asta? Încearcă! Gândeşte-te la asta tot timpul. Dacă continui să te gândeşti la asta va avea un impact. Asta este munca noastră și nu putem să scăpăm de ea. Suntem conduşi de egoism. În asta suntem opuşi Creatorului.

Când avansăm la următorul nivel ne vom confrunta cu condiţii extreme şi diferite ale muncii spirituale: ură, dificultăţi şi dezamăgiri.

Toate vin de la Creator! Trebuie să fim de acord cu el, mai puțin în cazul în care  cineva face o „gaură în barcă”, care ar putea să facă rău muncii noastre spirituale. În acest caz aveți dreptul să luțai aceea persoană din barcă şi să o dați afară din grup.

Cu toate astea dacă adoarme ar trebui să-i punem o pernă sub cap, aşa cum ai face pentru copilul tău.

Din Convenţia de la Novosibirsk 8/12/12, Lecţia 4

Filed under: Egoism, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Ce înseamnă a fi pe placul Creatorului ?

Răspuns: Încântare, satisfacţie, a face plăcere Creatorului, a iubi Creatorul, toate acestea sunt cuvinte foarte frumoase. Dar cum putem iubi o forţă, chiar dacă este eternă şi guvernează tot ce există ? Toate acestea sunt spuse unei persoane pentru a fi ajustate cumva.

Noi nu venim în dragostea pentru Creator decât prin dragostea pentru alţii. În articolul intitulat Un comandament exista o instrucţiune : să ajung la dragostea pentru Creator.

Dar cum putem fi comandaţi, obligaţi sa iubim? Nu este posibil decât atunci când lucrăm la dragostea pentru celălalt, realizăm o bază comună a aspiraţiilor spre celălalt, construim o legătură comună deasupra egoismului şi le acoperim cu dragoste reciprocă.

Este scris: Dragostea acoperă toate păcatele. Când vom construi o proprietate de conexiune reciprocă şi vom dori să fim cu toţi prietenii în timp ce construim dragostea în interior, atunci în egoismul nostru apare o structură complet nou: adeziunea reciprocă, integrarea reciprocă.

Dragostea înseamnă ca eu să iau toate dorinţele voastre, să am grijă de ele, gândindu-mă doar la modul de a le umple în timp ce voi vă gândiţi la mine, şi aşa mai departe.

Dragostea este satisfacerea dorinţelor celuilalt în în loc de dorinţelor mele. Dacă aş organiza astfel de condiţii în mine, voi face să crească un vas care va lucra pentru dragostea de dăruire, fără rezerve.

Şi acest vas comun pe care suntem gata să-l realizăm împreună conţine componenta colectivă numită Dragostea pentru Creator.

Vom începe să experimentăm nu numai vasul comun, atitudinea noastră pentru ceilalţi, dragostea pentru ei fără rezerve, dar vom începe să simţim ce ne umple pe acest drum. Această senzaţie este numită Creator, Bore în ebraică (BO – vino, RE – vezi). Când ne-am creat un vas spiritual colectiv, Creatorul este revelat ca rezultat. Prin urmare, Mitzvah este simplu: Să iubeşti pe aproapele tău. Prin dragostea pentru celălalt, în vasul creat, veţi simţi dragostea pentru Creator şi, respectiv, dragostea Lui pentru voi.

Întrebare: Care este scopul final al acestei lucrări ?

Răspuns: Este vorba de faptul ca aţi ajuns la asemănare completă şi adeziune cu El, în propriul nostru egoism corectat. Acesta este modul în care vă ridicaţi la nivelul Creatorului. Acesta este scopul final al creaţiei.

Veţi începe să simţiţi un sentiment de totală adeziune cu El, dar nu vă veţi dizolva în acesta, deoarece vasul vostru rămâne cu voi.

Cu alte cuvinte, senzaţia de a fi opus nu este distrusă, aderarea la Creator se produce deasupra; în caz contrar, ar avea loc anihilarea reciprocă. Prin urmare, trebuie să considerăm egoismul nostru ca un ajutor pentru a înainta. Trebuie să-l tratăm cu respect, pentru că este imaginea inversă a Creatorului. În schimb, lumea noastră este imaginea Sa inversată la nivelul nostru.

Congresul Novossibirsk, 08.12.2012, Lectia 4

Filed under: Intrebare si Raspuns, Iubire, Lectia zilnica, Munca in grup | Add Comment/Ask Question→

În loc să țin de principiul „Nu este nimeni în afară de El” gândurile mele depind de alţi factori pe care îi văd în faţa mea. În loc să ne uităm înainte şi să vedem dincolo de oameni, în spatele mecanismului, dincolo de toate fenomenele naturale şi să-l vedem doar pe Creator şi pe mine, eu, ca un miop, mă uit la obiectele care sunt mai aproape de mine şi le văd ca şi factori de care depinde libertatea mea. Ca şi Don Quijote, lupt cu morile de vânt, într-un scenariu fără viaţă.

Ca şi rezultat Creatorul trebuie să intensifice răul şi suferinţele, ca să pot avea o privire mai bună cu privire la ce depinde viaţa mea. El face aşa încât să nu fiu capabil să mă opresc din această căutare.

Vedem asta în exemplul statului Israel: Ahmadinejad, Hamas, ameninţări, rachete, Mubarak în loc de Sadat, Mursi în loc de Mubarak… Creatorul înăspreşte inima Faraonului. De ce asta? Pentru că poporul evreu nu vrea să vadă motivul real pentru ce se întâmplă toate aceste lucruri. Între timp, toate motivele minore, au scopul pentru un singur lucru – a-l aduce pe Israel la Creator, deci trebuie să le fim recunoscători pentru asta. Sunt doar motive.

În concordanţă, oamenilor li se cere să fie un pic mai deştepţi pentru a vedea cu cine au de-a face şi cine conduce lumea. Problemele doar ne reamintesc care este scopul, şi este uşor să scăpăm de ele dacă ne întoarcea către Creator. Dar nu ne întoarcem la El ca să primim „recompense”, ci pentru a ne corecta pe noi, în funcţie de a fi în adeziune cu El şi astfel să-i aducem mulţumire. Atunci „semnalele de amintire” vor fi anulate, şi atunci „îngerul morţii” se va transforma în „îngerul sfânt”.

Întrebare: Deci cu cine muncim, cu un grup sau cu lumea exterioară?

Răspuns: Toată realitatea, inclusiv lumea externă, inclusiv eu şi grupul, sunt în Creator. Lumea exterioară îmi dă un impuls negativ (1), prin constanta îndreptare a mea către Creator (2). Dar eu ştiu că nu mă pot întoarce către El în mod direct. Prima dată trebuie să mă întorc către grup, apoi împreună cu ei către Creator. Doar atunci voi avea un vas, o dorinţă pentru acest lucru, şi nimic nu mă va ajuta dacă muncesc individual.

Din partea a 3-a a Lecţiei Zilnice de Kabbalah 12/12/12, Scrierile lui Rabash

Filed under: Criza, globalizare, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Similaritatea mea cu Creatorul | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Unul dintre prietenii noștri din grupul virtual intenționa să vină la congres dar în ultimele minute a returnat biletul. Cum să susținem prietenii din astfel de grupuri?

Răspuns: Acest lucru ar trebui să fie privit simplu: Creatorul vrea să-i arate dacă a ales sau nu calea corectă. Lăsați-l să verifice.

Trebuie să-l tratați ca pe un prieten: Sunt urcări și de asemenea sunt coborâri și ambele vin de la Creator. Trebuie să fii cu adevărat un sprijin și un ajutor pentru un prieten și restul ține de El.

Se spune că o persoană ar trebui să fie ridicată de două ori. Dacă ți vezi prietenul cu „măgarul” (egoismul) lui, iar acest „măgar” este doborât de greutatea sa, însemnând că dorinţele egoiste a prietenului îl doboară şi cade, atunci trebuie sa ajuţi „măgarul” să se elibereze de greutatea sa, să ridici înapoi şi să-l încarci din nou. Dacă „măgarul” cade din nou, atunci trebuie să repeţi această acţiune. Oricum, dacă el cade pentru a treia oară atunci poţi să-l laşi în pace.

Din Convenţia de la Novosibirsk 8/12/2012, Lecţia 4

Filed under: Congrese, Egoism, Intrebare si Raspuns, Perceptie | Add Comment/Ask Question→

Din articolul “Introducere la Studiul celor Zece Sfirot,” de Baal HaSulam, punctul 78: “Chiar daca intreaga lume spune ca esti drept, fi rau in propri tai ochii, in mod special in ochii tai. Altfel spus, pana nu ai atins “deschiderea ochilor” in Torah, priveste-te ca fiind rau. Nu te amagi cu reputatia ta din lume ca fiind drept.

Oamenii nu sunt la intentia de a face fapte bune sau fapte rele. Referitor la spiritualitate, nu conteaza  calitatile naturale ale unei persoane, cu care a fost inzestrata; cat este  de politicoasa sau de obraznica. Doar cand o persoana merita revelatia si marturia Creatorului, asta ii va garanta bunele sale intetnii, pana atunci va ramane rau.

Dar cand o persoana dobandeste revelatia iar Lumina il mentine sus, din acel moment el va fi bun, drept. De aceea noi nu facem calcule despre fiecare, cine e bun si cine e rau. In legatura cu calea spirituala, totul este determinat de  trecerea acestei granite pretioase- “Machsom.”

Din partea a treia a Lectiei Zilnice de Kabbalah 16.12.2012, “Introducere la Studiul celor Zece Sfirot”

Filed under: Egoism, Lectia zilnica, Libera alegere, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→