Întrebare: Dacă sunt în întregime voinţă de a primi plăcere, atunci pot cu adevărat să fac ceva altruist pentru Creator?

Răspuns: Nu, nu pot. Sunt gata numai să fac ceva care va aduce plăcere dorinţei mele. Asta este natura mea şi nu pot ieşi din ea, de unul singur. Acţionez numai dacă este profitabil pentru mine. În acest fel m-a făcut Creatorul şi nu poate fi nimic făcut în legătura cu asta.

În limbajul Cabalai, această stare este numită lumea asta. Dar mai există o altă stare, lumea care va veni sau lumea superioară, unde voi exista dacă nu fac calcule bazate pe dorinţe egoiste de a primi plăcere, ci pe dorinţe altruiste de dăruire.

Totuşi, nu am înca această dorinţa şi nici măcar nu vreau să apară! Astă este adevărul, dar îţi este oferit ajutor:

1. Punctul tău din inimă se trezeşte şi începi să te gândeşti la asta.
2. Eşti adus la grup, unde te poţi întări cu ajutorul prietenilor
3. Îţi sunt date cărţi şi un învăţător, care te acompaniază în drumul tău spiritual, dacă ţi-l doreşti.

În acest fel, îţi sunt furnizate toate mijloacele necesare, precum şi explicaţia faptului că, pe lângă natura ta, mai există o natură mai înaltă, natura Creatorului, care operează prin calculul dăruirii. Începutul este făcut: ai scânteia, mediul şi cărţile. Acesta este punctul de început, picătura de sămânţă din care îţi poţi dezvolta viitoarea identitate.

Toate celelalte condiţii depind de tine. Mingea este în curtea ta. Dacă foloseşti mijloacele pe care le ai în mod corect, atunci vei obţine o a doua natură. Între timp, primeşti o explicaţie a faptului că aceasta este benefică pentru tine, că te vei simţi mult mai bine acolo, că vei avea eternitatea, triumful, perfecţiunea, etc. Primeşte o explicaţie care este clar îndreptată către egoismul tău.

Totuşi, în realitate, lumea spirituală nu se va revela în dorinţa ta curentă, pentru că aceasta se va trasnforma în proces. Este similar cum, în lumea noastră, copiii cresc pe baza promisiunilor. Dacă citeşti cartea asta, vei primi o minge de fotbal, îi spun fiului meu. El ia cartea, sperând să primească mingea dar, în timp ce o citeşte, se schimbă gradual şi acum nu mai are nevoie de o minge, ci de o bicicletă.

După ce a înghiţit momeala iniţială, persoana intră în mod inconştient pe calea dezvoltării şi cere o recompensă care creşte progresiv, chiar dacă nu vede încă scopul final. Şi noi trebuie să inducem confuzie în egoismul nostru în acest fel, pentru a participa la viaţa grupului şi să fim gradual pătrunşi de starea mai înaltă.

Trebuie să devenim maeştrii în a înşela egoismul nostru. O persoană din această lume este un animal inteligent şi noi trebuie să ne folosim egoul, aruncându-i momeala pentru a ne ajuta pe drum, pâna la capăt la intrarea în lumea spirituală.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala12/26/10, Scrierile lui Rabash

Filed under: Egoism, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Experiența rusească ne arată faptul că unificarea egoistă conduce la mari probleme. Pe de altă paret, noi ajungem să studiem Cabala ca egoișit și îmi este tare frică că, încercând să ne unim, am putea să repetăm aceași greșeală.

Răspuns: Mai întâi de toate, insist să nu îți fie frică de nimic! Este un cântec: Lumea este un pod foarte îngust, dar cheia este să nu îți fie frică de nimic. Pe de o parte este un pod îngust, dar pe de alta, nu îți fă griji, îl vei trece.

Există două principii care duc la succes:

–          Principiul 1: Consecvență în studiu, conexiune cu prietenii și disemniare.

–          Principiul 2: Conexiune cu grupul în maniera în care estența sa interioară devine mediul care îți susține dezvoltarea ta spirituală.

Ca rezultat, vei fi capabil să realizezi tot ceea ce Cabalișii au prezis: sa devi ca un singur om cu o singură inimă, să îi iubești pe ceilalți ca pe tine însuți și de la ura nefondată să ajungi la iubirea frățească. Dacă aderi la aceste două principii: 1. Consecvență în studiu și efort îndreptat către unificare și 2. grupul ca mediu pentru avansarea ta spirituală, atunci nu ai de ce să îți fie frică; nimic rău nu ți se poate întâmpla.

Și toate aceste gânduri vor țâșni ca obstacole pentru ca tu să aderi la scop veșnic.

Din partea a patra a Lecției zilnice de Cabala 12/24/10, “Pacea”

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce este iubirea adevărată și este ea posibilă?

Răspuns: Prin construcție, noi suntem atât de unici și de complexi încât nu putem iubi cu adevărat o soție, părinții noștrii sau copii, oamenii din jurul nostru, umanitatea sau Creatorul, decât dacă totul este legat într-un singur întreg!

Ne-am dezvoltat într-un asemenea mod încât natura noastră nu ne lasă să iubim un inidivid particular. O persoană se gândește că își iubește copii, soția sau poate alți oameni, dar la sfărșit, ea nu are succes cu niciunul dintre aceștia. Vede că ceva se sparge în mod constant, se prăbușește și se loveste de ziduri, cu toată dorința sa de iubire. Dar de ce este așa?

Înțelepciunea Cabala ne descoperă acest secret, spunându-ne că iubirea poate fi doar absolută și perfectă la modul general. Dacă nu îi iubești pe toți, nu ți se va permite să simți iubirea la modul particualr. Asta înseamnă că trebuie să iubești tot ceea ce există: Creatorul, umanitatea, lumea, aceia care îți sunt apropiați și dragi și aceia care îți sunt distanți, ca un singur întreg. Asta este singura cale de a obține iubirea. Altfel, este imposibil. Îmi pare tare rău că trebuie să vă spun asta, dar este adevărul.

Pe lânga asta, noi credem că iubirea este ceva foarte exaltat, ceva ceresc. De fapt, iubirea este un animal; este ceva foarte simplu: actul unificării cărnii cu carnea. Dar dacă vrem să ridicăm acesta animal care trăiește între  noi și este numit iubire, atunci trebuie să îl hrănim cu ceva numit concesii reciproce.

Eu îți cedez ție, astfel hrănesc iubirea noastră și ea devine mai groasă. Apoi tu îmi cedezi și iubirea noastră crește. Deoarece toți suntem egoiști, concesiile sunt singura acțiune care ne poate ajuta să cultivăm iubirea.

Trebuie să învățăm să facem concesii! Sunt numai două principii în iubire: primul este să construiești iubirea pe concesii și cel de al doilea este că iubirea nu poate fi decât all-inclusive și că astfel fiecare iubire particularaă va deveni, de asemenea, adevărată.

Din discuția cu Arkadi Duchin 12/22/10

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum simtim ca Lumina lucreaza asupra noastra, selectionind  Reshimot in noi?

Raspuns: Pentru a atinge un stadiu in care Lumina selectioneaza Reshimot (baza de informatii spirituale) ale noastre, o persoana trebuie sa fie pregatita pentru asta. In realitate, eu nu fac deosebire intre Reshimot; Lumina o face. Nu sint eu cel care decide. Sint gata sa accept decizia sa si cer Luminii sa faca asta pentru mine. Aceasta apare ca rezultat al celei mai puternice spargeri.

Trebuie sa trecem peste spargere cu scopul de a fi de acord cu tot ceea ce Superiorul discerne in noi, pentru propriul nostru bine.
Din partea a 2-a a Lectiei zilnice de Cabala 12/19/10, Talmud Eser Sefirot

Filed under: Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum poate concentrarea de ginduri sa aduca o persoana la revelarea lumii spirituale?

Raspuns: Totul este clarificat in gind. Nu vorbim despre mintea noastra care a fost artificial „umpluta” intr-o universitate, astfel incit sa devina mai „isteata”. Mintea este puterea de analiza si sintetiza, puterea conexiunii opiniilor opuse intr-o persoana.

Bina, pe care o consideram a fi dorinta de a darui, este gind. Gind este si Malchut de Hochma, in timp ce Malchut care primeste de la Hochma este Bina. Malchut cel colectiv, rasare catre Bina si devine Nukva sa, si deasemeni Nukva de Hochma din moment ce doreste sa atinga Hochma, si nu Bina.

Cu alte cuvinte, gindul este fundamental. Gindul este abilitatea mea de a percepe in Malchut calitatile inalte ale Hochma si Bina si sa lucrez cu ele. Mintea este abilitatea mea de a construi echivalenta cu Creatorul. Conexiunea universala pe care o revelez in minte, intelepciune, retea [a sufletelor interconectate].

Creierul nostru este aranjat in exact aceeasi maniera. Intelectul sau mintea, este masura fortei vietii, abilitatea de a intelege, de a controla, activa si percepe.

De unde provine? Este consecinta a doua forte: forta lui Bina (dorinta de a corespunde Creatorului) si forta (care imbraca creatura pina la punctul corespondentei sale). Aceasta este mintea creaturii: Lumina lui Hochma (Intelepciune) imbracata in Lumina lui Hassadim (Compasiune).

De aceea, daca incercam sa dobindim aceasta retea, sa intelegem ce conexiuni exista in ea si in concordanta cu ce legi opereaza, daca vrem sa stim cum sa revelam si sa recunoastem conexiunea care deja exista intre noi, atingem ceea ce este numit „mintea creatoare”, Creatorul. Dupa cum este scris: „Din actiunile Tale, noi Te cunoastem”.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala 10/29/10, “Klalut Adam”

Trad. Mirela Simonescu

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu→

Intrebare: Daca nu-mi implinesc dorinta de a ma bucura, sau o implinesc incomplet, simt suferinta. Ai spus ca in dorinta de a darui, deasemeni simt deficienta implinirii, dar asta nu face sa apara suferinta in mine; mai degraba, imi da o senzatie de viata. De ce sufar in dorinta de a ma bucura, dar in cea de a darui, nu sufar?

Raspuns: Sa presupunem ca iubesc pe cineva. Vreau sa fiu impreuna cu el, sa ne unim, sa petrecem timp impreuna, din moment ce il iubesc si tot ceea ce iubim, vrem sa atragem mai aproape de noi. Dar la un moment dat, el este departe de mine si imi e tare dor de el. Totusi, este un sentiment placut, chiar daca se numeste „suferinta din iubire”. Iubiti si simtiti placere: iubirea va atrage si va umple. Dar in acelasi timp, simtiti suferinta deoarece nu v-ati realizat inca iubirea; nu v-ati unit cu cel iubit.

In spiritualitate, daruirea inseamna iubire, din moment ce dam acelora pe care-i iubim. Daca iubesc pe cineva, vreau sa-l implinesc si aceasta impllinire a lui se numeste daruire. Dar din moment ce e bazata pe iubire, daruirea este placere.

Acesta este motivul pentru care in spiritualitate, in daruire, chiar daca simtiti o lipsa a influentei si deci o lipsa a implinirii care va face sa suferiti, aceaste este suferinta iubirii. Este dulce deoarece deriva din iubirea si din conexiunea cu cel iubit.

Si din moment ce nu exista restrictii in daruire, inseamna ca atingerea cu siguranta a oportunitatii de a darui celui iubit, depinde doar de voi. Si de aceea suferinta din iubire ajunge la realizarea sa.

Din prima parte a Lectiei zlnice de Cabala 12/24/10, “Perfectiunea in viata”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebari: Toata lumea intreaba ce avem nevoie mai exact pentru ca Creatorul sa ne corecteze? Exista o dorinta anume, astfel incit sa auzim un raspuns simplu si clar!

Raspuns: Toata lumea vrea sa auda un raspuns simplu: „Spune-ne exact ce avem de facut, fara toate aceste complexitati!” oamenii vor sa lucreze ca si un robot intr-o linie de asamblare, sa apese pe un buton si sa nu se gindeasca la nimic. Nu va functiona in acest mod!

Va trebui sa depuneti efort si „sa faceti tot ce va sta in puteri”. Este din cauza vasului nostru (Kli) care este de o complexitate extraordinara si include in sine cele 613 (Taryag) dorinte, 10 Sefirot, 3 linii, 22 litere, numeroase caracteristici, proprietati si diferite componente.

Din acest motiv, nu este suficienta aici o simpla actiune; este necesar sa studiati (intr-un grup fizic sau virtual, prin internet sau televiziune), sa participati la intilnirile prietenilor, si sa veniti la congrese. Ies dintre fragmentele sufletului sfarimat si trebuie sa restaurez conexiunile cu ele, cu scopul de a corecta spargerea.

Pentru a simti lumea spirituala si pe Creator, trebuie sa ma conectez cu restul sufletelor si doar in conexiunea noastra voi simti spiritualitatea. Nu exista in alta parte ci doar in reteaua care ne conecteaza. Doar atunci cind reconstruiesc corpul colectiv al sufletului si cind incep sa lucrez adecvat, atunci in interiorul sau, o sa simt Lumina, care il umple si curge de la un loc la altul.

Simt ca in acest corp curge viata si evenimente speciale, simt schimbul de energie de la unul la altul. Aceasta este ceea ce e numita viata spirituala!

In realitate, problema este foarte simpla. Aici sint eu, un egoist, cu punctul meu din inima si trebuie sa ma conectez cu ceilalti, cu aceleasi puncte ca si mine. Dar din acest principiu simplu, rasar mii de actiuni necesare: studiul colectiv, pregatirile si participarile la congrese, munca la bucatarie si asa mai departe. Toate acestea impreuna sint numite „munca in grup”.

Dar pentru ce am nevoie de toata aceasta munca? Am nevoie cu scopul de a revela conexiunea si iubirea dintre noi. Bazindu-va pe acest principiu foarte simplu, veti fi capabili sa derivati orice altceva, mai mult sau mai putin conectat la scop. Dar viata spirituala este doar in conexiunea dintre suflete.

Din a 4-a parte a Lectiei zilnice de Cabala 12/24/10, “Pacea”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Daca pur si simplu ajut oamenii in aceasta lume, pot eu sa extrag din aceste actiuni, Lumina care corecteaza sufletul?

Raspuns: Asta depinde de intentia ta. Daca ai cu adevarat intentia de a darui, atunci cu siguranta vei atrage Lumina. Dar daca ai de gind sa ajuti o batrina sa treaca strada si te gindesti ce bun esti pentru ca ai facut asta, atunci doar te vei rani singur.

Sint milioane de oameni in lume care doresc sa-i ajute pe altii, si pare ca ei fac lucruri bune la nivel material. Dar din anumite motive actiunile lor nu fac lumea mai buna. Toate actele filantropice nu produc nici un rezultat pozitiv deoarece intentia este cea care schimba lumea, si nu actiunile.

Creatorul nu are nevoie de actiunile voastre, daca le faceti din ego. In primul rind, trebuie sa intrebati daca aceste actiuni corecteaza inima? Inainte de a tine o porunca sau orice alta fapta buna, trebuie mai intii sa va inarmati cu intentia corecta. Si daca nu aveti intentia, intrebati-va daca merita sa faceti actiunea.

Daca actiunea este esentiala vietii voastre, trebuie sa aveti grija chiar si fara intentie, din moment ce asta tine numai de necesitati si de aceea „nu este nici condamnat si nici recompensat”. Dar daca actiunea este in exces de ceea ce corpul animalic are nevoie, nu o puteti face cu o intentie egoista. Facind actiuni egoiste, corupeti lumea din moment ce va indepartati singuri de spiritualitate si aduceti mizerie in aceasta lume.

Starea colectiva atunci cind actiunile sint facute fara o intentie, se numeste „exil”. Si reintorcerea la actiuni cu intentii altruiste, se numeste „rascumparare” deoarece prin asemenea actiuni revelati Creatorul.
Din a 4-a parte a Lectiei zilnice de Cabala 12/24/10, “Pacea”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Adam este sufletul colectiv creat de catre Creator ca partea interna in partea externa: lumea spirituala. Dezvaluirea AHP, a dorintelor egoiste, conduce catre caderea stadiului initial al sufletului, GE, care e primit ca auto multumire.

A rezultat spargerea sufletului, dupa care fiecare dintre noi isi duce partea sa care are nevoie sa se conecteze cu toti ceilalti in dorinta de a-i „iubi pe ceilalti ca pe mine insumi”. Aceasta se realizeaza in cadrul grupului, si este atributul comun al influentei.

Adam a fost numele primului  om, care cu 5770 de ani in urma, l-a atins pe Creator, proprietatea colectiva de daruire ( a fost motivul aflat in spatele anilor aparuti in calendarul ebraic). Urmindu-l, fiecare dintre noi trebuie sa-l atingem pe Creator pe parcusul a 6000 de ani.
Din a 4-a parte a Lectiei zilnice de Cabala 8/29/10, “Introducere la Cartea, Panim Meirot uMasbirot”

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Baal HaSulam, “Introducere la Cartea, Panim Meirot uMasbirot”: Acum putem intelege severitatea pedepsei Copacului Cunoasterii, pentru care toti oamenii sint supusi mortii. Aceasta moarte apare din faptul ca a mincat din el, dupa cum Creatorul l-a avertizat: „in ziua in care vei minca din copac, vei muri cu siguranta”.

… de aceea, acea eterna respiratie a vietii, exprimata in versul: „si a respirat in narile sale, respiratia vietii”, a trebuit sa plece de acolo si sa depinda de o bucatica de piine pentru necesitatile sale tranzitorii.

Aceasta viata nu este o viata eterna ca inainte, cind era pentru sine. Este mai degraba similara cu o sudoare a vietii, o viata ce a fost divizata in minuscule picaturi,  in care fiecare picatura este un fragment al vietii sale anterioare.  Si acesta este intelesul scinteilor sufletelor are au fost imprastiate in toti descendentii sai. De aceea, toti descendentii sai, toti oamenii din lume din toate generatiile, prin ultima generatie care include scopul creatiei, sint un lung lant.

Evident ca, nu se vorbeste de viata si moartea obisnuite pentru o persoana in lumea aceasta. Se vorbeste despre cicluri de viata. „Totusi, daca traim o viata obisnuita „animala”, nu corectam nimic si nu trecem prin nici un „ciclu de viata”.

Datorita pacatului Copacului Cunoasterii, o nevoie enorma si noua a fost revelata, si este numita rusine. Asta este ceea ce trebuie sa corectam, dar necesita multe cicluri de viata. Daca o persoana se schimba, intreaga lume se schimba impreuna cu ea. Si daca persoana nu se schimba, nici lumea nu se va schimba.
Din a 4-a parte a Lectiei zilnice de Cabala 8/29/10, “Introducere la Cartea Panim Meirot uMasbirot”

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→