Prin prisma mediului înconjurător
Întrebare: Cum îmi canalizez gândurile prin grup?
Răspuns: Pentru ca noi să îl glorificăm pe Creator în ochii noștrii, să îl apreciem ca Dăruitorul în care este conținut totul și să cerem să ne înlocuiască tendința noastră, intenția noastră, de la primire la dăruire, El trebuie să se ascundă. Altfel, am fi întodeauna înrobiți egoist de magnitudinea Lui, natura Sa eternă și de tot ceea ce este promis, odată cu aceasta.
Astfel, Creatorul este ascuns, ca și cum El nu are nimic. În acest fel, nu depinzi de el în timp ce rămâi în separare. În loc de asta, poți să primești dăruirea Lui prin grup. El a spart în mod intenționat voința de a primi în fragmente, pentru a-i demonstra cât de invidioasă, ambițioasă, cu ura, asta este, cât de diversă poate fi. De aceea, dorința este capabilă să se înțeleagă singură uitându-se la alții.
De fapt, dorința vrea doar să primească, fără să fie conștientă de proprietățile multiple și de fețele pe care le posedă. Spune-i unei persoane obișnuite că este alcătuită din mândrie, invidie, ură și ea nu te va crede. De ce ar face asta? Ea nu se vede în interior.
Asta presupune o dezvoltare specială, foarte lungă, nu în termenii evoluției umane ci, mai degrabă, în termenii efortului ațintit înspre venirea în contact cu Lumina. Numai atunci o persoană începe să înțeleagă aceste noțiuni corect: nu în termeni ai psihologiei umane ci în termeni exaltați (spirituali), relativ la Lumină.
Într-un asemenea caz, o persoană se găsește într-un grup special. Ea se măsoară nu împotriva oamenilor de pe stradă ci împotriva unei societăți unice care tânjește după Creator și este deja gata să absoarbă valorile spirituale. Ea măsoară invidia, ambiția, ura și măsura egoismului ei relativ la acestea. În acest fel începe o persoană să se studieze ea însăși: cine și ce este.
Creatorul este ascuns și nu poate apărea unei persoane deoarece, în acest caz, persoana ar vrea să fie drăguță în ochii Lui, pentru a fi parte din asemenea Măreție. El ține viața în mâinile Lui, pot eu să îl igonor dacă El este revelat?
Deci, creatorul se înlocuiște El însuși cu grupul. Eu stau împotriva prietenilor, în opoziție cu ei, ceea ce îmi dă posibilitatea să mă refer la ei conform cu valorile spirituale. De fapt, aceste valori spirituale îmi sunt contrare, deoarece aparțin prietenilor pe care îi urăsc și îi resping.
Asta îmi dă oportunitatea să câștig o conștientizare a răului și să încep să mă cunosc eu însumi, în timp ce stau înaintea realității spirituale. Grupul, mediul, revelează detaliile spirituale ale percepției, proprietățile și valorile ei. Respingând grupul, le resping și pe ele. De aceea, eu descopăr adevărul.
Dacă continui pe cale, studiez cu prietenii și particip la acțiunile lor ațintite împotriva dorinței egoiste, pentru a ne unii intern, atunci, gradual, încep să apreciez stările pe care le suferim împreună, ca și valorile despre care vorbim. În măsura cererii mele, primesc Lumina Înconjurătoare (Ohr Makif) prin grup și încep să mă leg cu prietenii din ce în ce mai mult. În timp ce fac asta, descopăr că ei sunt cei printre care eu descopăr Lumina, pe Creator.
Și totul se leagă într-un întreg; totul devine una: Kli (vasul), Lumina și toate Kelim-urile unite. La sfărșit, totul devine un singur concept, o singură realizare.
Din prima parte a Lecției zilnice de Cabala 12/27/10, “Ce este un păcat mic sau mare în muncă”
Doar citind Cartea Zohar, o persoană are multe rezultate, evocând numeroase fenomene și schimbări. O persoană nu înțelege ce citește, dar încearcă să înțeleagă, condusă de natura sa, chiar dacă din punct de vedere al Cabalei asta nu este necesar deloc. Poate să citească cu intenția corectă sau cu una care nu este așa de corectă.
O persoană trebuie să înțeleagă că atitudinea sa față de grup este o oglindă în care se vede ea însăși, și că această oglindă nu o minte. În timp ce lucrăm la circularea Cabalei, chiar putem țipa unul la celălalt din când în când. Totuși, esența importanței stă în atitudinea personală către prieteni, care demonstrează o abordare mai puțin corectă sau chiar incorectă.
Scrierile lui Rabash, “Ce este Inundatia in munca”: trebuie sa o luam asupra noastra pentru a crede in intelepti…
Vrem sa dobindim o libertate de alegere, pentru a atinge Creatorul. Chiar acum urmam fara sa vrem ordinele naturii. Reshimot se trezesc in noi si ne dam seama de ele ca si cum ar fi propriile noastre dorinte, deoarece nu-L simtim pe Acela care ne obliga sa facem asta. Totusi, scopul creatiei este ca noi sa atingem Forta care ne obliga, cit si scopul si programul sau in relatie cu noi. Ar trebui sa luam de la aceasta, toate fortele si parametrii pentru cresterea noastra, cu scopul de a dori independent, de a intelege si de a realiza fazele dezvoltarii.
Succesul in atingerea scopului nu depinde de vreo abilitate speciala a unei persoane. Sintem surprinsi sa descoperim ca nimic din ceea ce exista de fapt in fiecare dintre noi, nu patrunde in spiritualitate.
Ce inseamna „sa te dizolvi intre natiunile lumii”? Dorintele tale egoiste pling dupa aspiratia ta pentru spiritualitate si se sparg in dorinta ta interioara, “Isra-El.” Toate acestea sint propriile tale dorinte, GE (dorinta de a darui) si AHP (dorinta de a primi), care sint amestecate la un asemenea grad, incit este imposibil sa le separi.