Suntem într-o societate, înconjurați de mulți oameni diferiți. În ceea ce privește munca spirituală, atunci când o persoană dorește să se contopească cu Creatorul, lucru care se realizează tocmai în intenție, societatea poate fi împărțită în trei părți.

O parte este poporul lui Israel (Isra-El), care tânjește direct către Creator.

A doua parte sunt „egiptenii”, adică o societate de oameni cărora nu le pasă deloc de spiritualitate. Ei fac în mod natural ceea ce simt că este bine pentru ei. Este posibil să nu înțeleagă ceea ce fac și pentru ei nu contează. Principalul lucru este că se simt bine.

A treia parte este „Erev rav” (mulțime mixtă), adică oameni care cred că ar trebui să se supună poruncilor fără intenție.

Intenția este o imagine complet diferită. Omul trebuie să se ridice deasupra egoismului său, să atragă lumina superioară către sine, să transforme egoismul în altruism și să schimbe absolut totul în sine și să înceapă să simtă Creatorul, lumea superioară.

Aceasta este o lucrare spirituală imensă și foarte dificilă. Prin urmare, există oameni care cred că nu ar trebui să se facă. Au căzut odată de la nivelul intențiilor corecte de dragul altora și de dragul Creatorului în intenții egoiste pentru ei înșiși.

Din emisiunea de pe KabTV „Stări spirituale” 22.04.2019

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe Quora: “Cum putem să găsim sau să facem ca destinul nostru să devină realitate?“

Fiecare va trebui într-adevăr să cercetăm și să alegem care este adevăratul nostru destin. Care este adevăratul nostru destin?

În cele din urmă, vom descoperi că adevăratul nostru destin nu se găsește în viețile noastre înguste de aici, adică nu este în atingerea vreunui fel de realizare fizică sau profesie. Astăzi, ajungem la opt miliarde de oameni pe planetă și nu este nevoie să ne concentrăm pe profesii, așa cum am făcut în trecut, unde oamenii își vedeau destinele în a deveni mari artiști, oameni de știință, medici, antreprenori și altele asemenea.

Există o nouă nevoie crescând în umanitate, care necesită abordarea destinului la un nivel diferit.

Adevăratul destin al oamenilor în această lume este să se conecteze pozitiv deasupra tendințelor de divizare ale ego-ului uman și să descopere un nou nivel de viață în această conexiune. Cu alte cuvinte, acolo unde egoul uman cere împlinirea, în detrimentul altor oameni și al naturii, adevăratul nostru destin stă în a ne ridica deasupra acestei tendințe date de natură, și a descoperi o lume nouă neîngrădită de directivele și limitările ego-ului.

Noul nivel de viață pe care îl putem descoperi în conexiune pozitivă unul cu altul deasupra înclinaţiilor noastre egoiste, este o viață spirituală. „Spiritual” înseamnă viață deasupra limitărilor și condițiilor noastre fizice, deasupra limitelor timpului, spațiului și mișcării. „Corporalitatea” este definită de forțele egoiste ale primirii, iar „spiritualitatea” înseamnă forțele altruiste de a da și a dărui.

Scris / editat de studenții Cabalistului Dr. Michael Laitman.

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Încă din copilărie, încep să ne atragă atenția întrebări precum „Cine este cel mai bun?”. Există multe emisiuni TV în care o celebritate adultă vorbește cu un copil de trei ani care trebuie să arate cât de inteligent este, cât de bine se joacă sau cât de frumos vorbește. Copiii cântă și părinții care stau în spatele scenei plâng cu lacrimi.

Ei subscriu la filosofia de a concura și de a câștiga ceea ce face viața completă, vibrantă și semnificativă; încep de la o vârstă fragedă. Ce părere aveți despre asta?

Răspuns: Sunt puternic împotrivă. La urma urmei, nimic nu ne poate asigura viitorul fericit, cu excepția atitudinii corecte față de conexiunea dintre noi. Numai dacă aceste concursuri s-au desfășurat pentru a arăta cum apropierea unii de alții îi ridică pe oameni, îi face mai buni și mai curați și câtă fericire aduce!

Orice ai putea spune, au existat câteva exemple bune de construire a personajelor în Uniunea Sovietică. Este bine să cultivați ajutor reciproc, conexiune și suport in oameni. Aici trebuie să îndrumăm un copil în mod constant, chiar dacă este complet împotriva ego-ului omului, împotriva naturii noastre.

Deși existau încă bande, violatori, ucigași și așa mai departe, totuși, în propagarea virtuților bunătății, asistenței reciproce, dragostei și altruismului, în acest sens, Rusia era, într-un fel, înaintea întregii planete.

Comentariu: Cu toate acestea, trebuie să spun că viața acestor tinere talente care cântă ca Robertino Loretti, care conduceau multimea la o vârstă fragedă, au avut destine foarte grele, nu numai în Uniunea Sovietică, ci și în întreaga lume.

Răspunsul meu: Ei bine, li s-a promis atât de mult! Ce și-au imaginat a fi viitorul lor! Ei sunt doar copii, nu înțeleg cum se poate totul sfârși și cum va fi după aceea. Când vocile lor dispar și nu mai sunt populare, publicul nu le mai venerează ca pe un fel de idol, asta este!

Comentariu: Doar câțiva au mai mult sau mai puțin o soartă bună. Restul acestor tinere talente ajung să fie consumate în acest foc.

Răspunsul meu: Într-adevăr. Și ce este mai rău, ajungi să crești ego-ul copilului. Nu este vorba dacă poate sau nu să aibă succes mai târziu în viață cu talentul său. Problema este că el nu mai primește răspunsul de la alții pe care obișnuia să-l primească.

El a fost dezvoltat până la punctul de a crede că va primi de milioane de ori mai mult de fiecare dată. Dintr-o dată, totul începe să scadă și bietul copil nu știe unde să se adreseze sau ce să facă.

Comentariu: Mi-ar plăcea să transmit toate acestea părinților care și-au pus copiii pe aceste etape cu atâta bucurie.

Răspunsul meu: Este minunat, dacă nu cunoașteți tragedia care așteaptă pe fiecare dintre acești copii odată ce talentul lor este lăsat fără răspunsul corespunzător, fără aplauze, odată ce el sau ea nu mai este popular/a.

Întrebare: Ce concluzii putem trage din toate acestea? Că aceste spectacole ar trebui înlocuite cu alt gen?

Răspuns: Desigur. Transformă-i în cineva daruitor altora. Numai în daruire putem găsi stări din ce în ce mai înalte, când cineva cere din ce în ce mai mult de la sine, fără nici o întoarcere posibilă.

Comentariu: Ar fi uimitor!

Răspunsul meu: Este posibil să arăt asta. O putem dezvolta în continuare. O putem promova. Ceea ce ar lua cineva din asta este mai puțin important. Cel puțin aceste exemple vor rămâne. Atunci o persoana nu ar rămâne fără nimic.

Întrebare: Deci susțineți o astfel de iluzie cinematografică pentru a continua?

Răspuns: Da, desigur.

Comentariu: Dar acum există „televiziune de realitate”. Despre viață și adevăr!

Răspunsul meu: Este adevăr egoist. Este încă o minciună. Este finit. Aceasta duce la tragedii. Dar nu aici. Vi se arată adevărul și, cu natura voastră, începeți să înțelegeți că nu puteți implementa acest adevăr. Ceea ce vedeți sunt idealuri. Iar aceste idealuri sunt necesare.

Comentariu: Deci sunteți împotrivă să arătați partea urâtă a adevărului, să lăsați gunoiul sub steagul „reality TV”?

Răspunsul meu: Nu. Acest lucru nu ar viza niciodată o persoană în direcția corectă. La urma urmei, o persoană este egoistă. Dimpotrivă, trebuie să ne jucăm cu el așa cum facem cu copiii noștri.

Întrebare: Ca să crească jucându-se cu aceste exemple frumoase și idealiste?

Răspuns: Da. Este exact ca un joc cu un copil, cum să faci adulți din întreaga umanitate! Toată umanitatea sunt copii! Deci, de ce nu ai acționa cu ei așa cum faci cu proprii copii?

Din emisiunea de pe KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman”, 21.07.2021

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Educatie integrala, Intrebare si Raspuns, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: În blogul dvs., ați scris: „Nu suntem capabili să tolerăm egalitatea, să o măsurăm. Ea nu există deloc pentru noi. Înțelegem ce înseamnă să fii deasupra sau sub alții, dar acolo unde începe egalitatea, pierdem senzația. Prin urmare, echilibrul este dat de sus, ca linie de mijloc, și vine împreună cu revelarea unei forțe superioare”. Ce înseamnă aceasta?

Răspuns: Nu există nimic mai contrar naturii noastre decât egalitatea, deoarece individualitatea fiecărei persoane este ștearsă. Asta nu poate fi tolerat.

Există oameni care se obișnuiesc și se bucură de egalitate, cum ar fi, de exemplu, soldații din armată. Dar, în același timp, trebuie să existe încă un anumit obiectiv legat de educaţie. Soldații din armată sunt doar soldați. Ei trebuie să-și îndeplinească funcția mecanică și, în acest sens, se îndreaptă către un scop comun pentru ei.

Dacă vorbim despre dezvoltarea societății, despre cum să avansăm către un ideal, atunci nu ne putem asigura că toți oamenii vor fi absolut egali. Nu vom face din toată lumea un soldat pentru că atunci societatea ar îngheța pur și simplu și nu se va dezvolta.

Prin urmare, trebuie să le oferim oamenilor posibilitatea de a-și arăta individualitatea, astfel încât fiecare să aibă șanse egale să se dezvolte independent și să ofere totul societății.

Din emisiunea de pe  KabTV “ Stări Spirituale” 29.04.2019

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Omul s-a dezvoltat de-a lungul istoriei și, la un moment dat, a avut timp să se gândească la sensul vieţii. Dorința de a înțelege forțele ascunse ale naturii s-a trezit acum 3.800 de ani în locuitorii Babilonul antic.

Sursele primare spun că, înainte de aceasta, întreaga omenire era ca o singură familie, deși înțelegem că până la momentul în care au fost scrise, viața existase deja de zeci de mii de ani, iar oamenii se omorau reciproc. Nu este clar: ce înseamnă „ca o singură familie”?

Răspuns: Faptul este că relațiile de prietenie dintre babilonieni s-au datorat unei anumite dezvoltări istorice. În acele zile din Mesopotamia, între Tigru și Eufrat, condițiile externe au favorizat o viață pașnică. Abundența apei și inundarea râurilor au contribuit la o recoltă bună.

Oamenii mâncau pește, usturoi, pâine de orz copt și creşteau vaci și oi. Natura era atât de generoasă cu ei, încât nu erau nevoiți să-și câștige roadele unul de la altul. Prin urmare, au trăit în echilibru relativ unul cu celălalt.

Tora spune că „exista o singură limbă și un singur dialect pe întregul pământ”. Aceasta înseamnă că oamenii s-au înțeles. Nu este vorba despre limbă. Nu aveau nevoie de mai mult decât aveau.

Pe de o parte, natura i-a favorizat și, în schimbul unui mic efort din partea lor, le-a dat totul. Pe de altă parte, ei nu erau încă atât de egoiști încât să ia de la natură mai mult decât era necesar. A fost o existență corectă, frumoasă, naturală. În Cabala, această stare este numit nivelul zero al egoismului.

A existat o înțelegere completă între babilonieni, ca într-o familie normală. Apoi, brusc, s-a întȃmplat o creștere a egoismului și imediat au dorit să se împartă în clase: bogați, săraci, puternici și așa mai departe. Deci, printre ei au apărut tot felul de diferenţieri.

Din emisiunea de pe  KabTV “Stări spirituale” 13.05.2019

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

În știri (The Guardian): „O universitate germană oferă „ granturi pentru trândăvie ”s olicitanților care se angajează serios să nu facă nimic.

„Universitatea de Arte Frumoase din Hamburg a promovat trei locuri de burse de 1.600 de euro…. Solicitanții … vor trebui să convingă un juriu că domeniul ales de „inactivitate activă” este deosebit de impresionant sau relevant.

„Formularul de cerere constă doar din patru întrebări: Ce nu doriți să faceți? Cât timp nu vrei să o faci? De ce este important să nu facem acest lucru în special? De ce ești persoana potrivită să nu o faci? …

„Ideea din spatele proiectului a apărut dintr-o discuție despre contradicția aparentă a unei societăți care promovează sustenabilitatea în timp ce valorează simultan succesul, a spus Von Borries. „Acest program de burse nu este o glumă, ci un experiment cu intenții serioase – cum poți transforma o societate structurată în jurul realizărilor și realizărilor?” …

„Toate aplicațiile vor face parte dintr-o expoziție numită Școala inconsecvenței: către o viață mai bună…. Se va structura în jurul întrebării: ‘De ce mă pot abține, astfel încât viața mea să aibă mai puține consecințe negative asupra vieții altora?’ ”

Comentariul meu: A fi leneş nu este ușor. De fapt, nu este o sarcină simplă. O persoană care se poate simți liberă, neimprimată de orice obligații este în primul rând o persoană creativă.

De obicei, astfel de oameni tind să fie creativi. De unde au venit știința, arta, muzica și artele vizuale? Din tipul de oameni care nu au trebuit niciodată să facă nimic în viața lor, aristocrații.

Întrebare: Nu au fost nevoiți să meargă la muncă?

Răspuns: Nu. S-au întâlnit, au călătorit și au vorbit. Au ținut baluri, s-au angajat în tot felul de activități muzicale și așa mai departe. Acest lucru a dat naștere științei, artei și tot ceea ce există, cu excepția muncii fizice.

Prin urmare, dacă vrem ca oamenii să aibă atitudinea corectă față de căutările spirituale ale unei persoane, vreau să spun căutarea spirituală din această lume, atunci trebuie să le acordăm timp pentru a face acest lucru, să le oferim astfel încât să nu fie nevoiți să lucreze 15 ore o zi ca acei săraci programatori și mulți, mulți alții o fac.

Dimpotrivă, trebuie să ne asigurăm că au timp liber. Pentru ca ei să călătorească, să discute lucruri, să stea și să vorbească, astfel încât să poată fi ca aristocrații. Nu trebuie să fim aristocrați, cu milioane în spate, dar trebuie să simțim că avem un venit sigur și că ne permitem nu tocmai să fim leneși, dar să nu trebuiască să muncim. Aceasta este singura modalitate de a crea opere de artă, literatură și muzică specială.

Aceasta ar trebui să fie atitudinea unei persoane față de lume. În caz contrar, nimic nu va ieși din ea. Vedeți ce se întâmplă în vremurile noastre!

Dacă oamenii se leagă de lume în acest fel și se organizează astfel, asigură persoane speciale care pot crea un nivel de viață rezonabil, vom vedea un mare beneficiu din așa-numitul „a nu face nimic”.

Acești oameni creativi ar trebui să fie ca proprietarii de pământ, nobili, care odată aveau un venit garantat.

Întrebare: Lumea are nevoie de ei? Lumea spune: „Sunt tâmpiți”.

Răspuns: Lumea nu se poate lipsi de ei. Ei dau lumii exact atitudinea corectă față de viață, față de creație, față de Creator, față de orice. Se comportă corect. Adică au timp pentru toate. O persoană creativă nu ar trebui să simtă presiunea din exterior, doar din interior, dacă apare.

Întrebare: Și care este atitudinea ta față de lene?

Răspuns: Lenea este cea mai utilă calitate la o persoană. Datorită faptului că cineva nu vrea să fie leneș, el face o mie de lucruri diferite, complet inutile. Prin urmare, este scris în Tora, „Stai și nu face nimic”. Este mai bine decât să alergi și să cauți ceva de făcut. Și acest lucru este adevărat.

Pentru a găsi atitudinea corectă față de viață, trebuie să fii leneș. Să nu faci nimic străin, nimic inutil. Doar când simți cu adevărat: „Trebuie să fac asta”, atunci fă-o. Și veți simți cum vă forțează viața, Creatorul este acolo înăuntru și El vă cere acest lucru.

Comentariu: Ați ridicat cuvântul „lene” aproape la nivelul celei mai harnice persoane.

Răspunsul meu: Da, ar fi mai bine dacă am face acest lucru. De ce avem nevoie de toate lucrurile pe care le-am creat? Uită-te la lumea asta!

Și acum Creatorul trebuie să folosească ajutorul a tot felul de pandemii pentru a curăța această mizerie, pentru a curăța aceste grajduri.

Întrebare: Ce semnificație ați pus doar în cuvântul „lene”?

Răspuns: Opriți-vă în mod imprudent, „gândind” să creați ceva. Oprește toate acestea, așează-te. O sa treaca. E mai bine asa. Lăsați natura, lăsați Creatorul, lăsați totul din jurul vostru să se dezvolte. Dacă este necesar, veți vedea că este necesar și vă veți ridica și o veți face. Dar numai în măsura în care este cu adevărat necesar, nu pentru egoismul vostru interior, ci pentru întreaga societate umană.

Este foarte important. Pentru că trăim în regnul animal, iar animalul face doar ceea ce are nevoie. Acesta este instinctul lor. Și dacă nu, atunci mint, stau, merg, comunica de fapt.

Și alergăm ca furnicile tot timpul. Ei bine, sper că ne vom îmbunătăți!

Din emisiunea de pe KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman” 26.11.2020

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Educatie integrala, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe Quora: “Cum poate fi redusă rata ridicată de divorțuri din SUA? “

Pentru a reduce rata divorțului și pentru a ne asigura că cuplurile căsătorite se ridică deasupra oricărui argument, conflict și criză, trebuie să revizuim modul în care suntem educați și influențați.

Pe măsură ce creștem, trebuie să învățăm ce înseamnă să trăim ca membri ai unei familii fericite, cum să ne conducem viața de familie în mod optim și cum să depășim orice tip de conflicte care apar.

Principiul cheie pentru conducerea cu succes a unei familii poate fi găsit în povestea biblică despre creația noastră – că un om a fost creat inițial și apoi împărțit în doi. Cum, atunci, se pot conecta două ființe separate ca una singură? Răspunsul este în concesie reciprocă.

Fiecare partener ar trebui să știe că fiecare poate realiza mult mai mult în viață dacă este conectat pozitiv și că o viață solitară ar fi mult mai dură.

Concesiunea implică concesiunea ego-ului nostru soților noștri. Ego-urile noastre sunt dorințele noastre de a beneficia personal în detrimentul altora. Prin urmare, prin recunoașterea ego-urilor noastre, suntem supuși corectărilor acestui ego și dobândim în locul său o formă pozitivă de iubire, dăruire și conexiune. Ego-urile noastre devin apoi impulsuri care ne ajută să ne conectăm pozitiv. Adică, atunci când recunoaștem ego-urile noastre respingând tendința de a ne conecta, tocmai în astfel de puncte putem să ne exercităm concesiunile și să dezvoltăm calități mai înalte de iubire și de dăruire ale înclinaţiilor noastre egoiste.

Procedând astfel, avansăm mai repede și mai conștient către scopul vieții noastre: de a deveni o ființă umană în sensul deplin al termenului, adică unde „uman” („Adam”) provine din expresia „similar celui mai înalt” („Adameh le Elyon”) în Cabala sau, cu alte cuvinte, asemănarea cu Creatorul – calitatea iubirii, dăruirii și conexiunii care umple întreaga realitate din afara noastră. Dobândind o astfel de calitate, intrăm în starea de eternitate și perfecțiune.

Prin urmare, pentru ca să funcționeze căsătoria, ar trebui să aplicăm un scop mai înalt căsătoriei: să servească ca un fel de laborator pentru a ne exercita relațiile de iubire, dăruire și conexiune pozitivă mai presus de toate argumentele, conflictele și crizele care ies la suprafaţă.

Scris / editat de studenții Cabalistului Dr. Michael Laitman.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Elon Musk, fondatorul SpaceX, Tesla și acum cea mai bogată persoană din lume, anunță planurile de a construi un oraș autonom pe Marte, oraș care poate supraviețui si se poate dezvolta independent de Pământ.

El nu intenționează să se supună legilor de pe Pământul în afara Pământului, ci în schimb vrea să se bazeze pe principiile autoadministrării „stabilite pe baza bunei voințe”. Până în 2050, vrea să trimită aproximativ un milion de oameni pe Marte și să construiască un oraș acolo.

Răspunsul meu: Pentru ce? Chiar dacă oamenii trăiesc bine acolo, în pace și prietenie între ei, tot vor muri, pentru că aceasta este natura organismelor biologice. Si apoi, ce? Deci vor trăi pe Marte.

Care este scopul? Să demonstreze că oamenii în costume spațiale pot trăi sau se pot îngropa undeva sub pământ și ca pot trăi în  condiții artificiale?

Comentariu: Înțeleg că speranța lui este să construiască un astfel de oraș al viitorului sau o astfel de țară a viitorului, pe Marte.

Răspunsul meu: Pentru aceasta, oamenii trebuie schimbați.

Comentariu: Poate crede că vom face o mare si complete dezordine pe Pământului până în 2050.

Răspunsul meu: Asta este sigur!

Comentariu: Vom avea astfel de războaie aici …

Răspunsul meu: Acest lucru se va întâmpla mult mai devreme.

Comentariu: Toată lumea va visa să scape de această planetă undeva în altă parte, pentru că va înțelege că este imposibil să supraviețuiești pe această planetă, adică când va fi doar iadul aici.

Răspunsul meu: Dacă este iad aici pe Pământ, atunci vom construi același iad si în altă parte.

Întrebare: Deci nu trebuie sa mergem nicăieri de pe această planetă, a noastră?

Răspuns: Nu, nicăieri. Va trebui să facem viața corectă și bună pe această planetă. Nu există alt loc pentru noi in Univers, decât Pământul. Putem ajunge cu mari dificultăți pe alte planete, dar nu vom putea trăi acolo. Alte planete, nu sunt, conform a mii de parametri si analize, adaptate sustenabil pentru viața oamenilor. De asemenea, oamenii nu se vor putea adapta la aceste condiții. Acesta ar fi  primul aspect.

Și al doilea aspect este: Misiunea omului nu este aceea de a-și păstra esența animala. Trebuie să se ridice deasupra naturii animalice, astfel încât să poată zbura în spiritul său, din stea în stea.

Întrebare: Înseamnă că acum, așa cum sunt, mă pot muta pe o altă stea?

Răspuns: Desigur.

Întrebare: Pot să fiu pe si pe Marte chiar acum?

Răspuns: Nu aveți nevoie de costume spațiale, de o atmosferă, nu aveți nevoie de nimic. Este nevoie doar de dorințe corecte, atunci când nu interferezi cu sistem diferit, dar poți fi inclus în sistem astfel încât să nu aduci nici o interferență în acel sistem.

Întrebare: Ce este interferența, cum o definesc? Sunt gândurile mele distructive?

Răspuns: Desigur, sunt gândurile egoiste.

Întrebare: De aceea acest loc  nu mă lasă să intru in el? Pentru că am gânduri distructive asupra sistemului?

Răspuns: Da.

Întrebare: Ce înseamnă că suntem atât de conectați la Pământ?

Răspuns: Toate condițiile sunt create aici, încât să putem exista în această lume, în această planetă și acest sistem, cât și  în egoismul nostru, care ne stabilește aceste limite  corporale.

Cu toate acestea, starea este una artificial creata, astfel încât să ne putem schimba rapid și să ne pregătim pentru o stare deasupra condițiilor de pe pământ. Atunci, cu aceasta noua stare, ne vom putea mișca după bunul plac, oriunde in univers.

Când ieșim din granițele egoismului, începem să vedem un univers diferit. Condițiile planetare și stelare nu mai există acolo. Există doar forțe acolo. Materia nu contează deloc. Nu vedem si percepem materia, vedem doar un câmp de forțe egoiste și altruiste. Și depinde deja de cât de mult începem să interacționăm între și cu aceste forte.

Ne construim apoi universul, cel numit spiritual, pentru că acesta este deja construit deasupra egoismului; il construim pe altruism și începem să-l construim prin noi înșine.

Întrebare: Ce simte o persoană obișnuită dacă se află în aceste forțe?

Răspuns: Simte că trăiește într-un sistem de forțe deja spirituale, forțe altruiste și nu în cele egoiste. Adică, are o direcție complet diferită a minții, gândurilor, sentimentelor și relațiilor – față de semeni, față de aproapele sau.

Pe baza acestui fapt, vede deja stări ale materiei complet diferite. Toate acestea se vor revela curând.

De ce am vrea să mutăm egoiștii undeva, pe altă planetă? Ce vor face egoiștii acolo? Vor face o mizerie și pe Marte. Toate acestea nu sunt nici posibile și nici nu au dreptul de a se întâmpla ca și acțiuni.

Întrebare: Crezi că este mai bine să investești toți acești bani în educație, în reeducarea oamenilor, în corectarea lor?

Răspuns: Fără îndoială! Acesta este scopul nostru, ar trebui să fie scopul nostru – reeducarea umanității și crearea unei umanități complet noi, cu spiritualitate în ea. Omenirea așa cum este astăzi nu are nici un viitor. Vedem acest lucru din ce în ce mai clar, de la o zi la alta.

Din emisiunea de pe KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman”, 11.01.2021

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe Quora: “ Vă temeţi de moarte? De ce da, sau de ce nu?“

Moartea trupului fizic nu are nicio relevanță pentru adevăratele noastre vieți, care nici nu încep, nici nu se încheie cu existența sa.

Când murim, începem doar să ne simțim într-o altă stare. Astfel, nu ar trebui să ne temem de moarte. Este mult mai benefic dacă ne gândim cum să ne continuăm existența.

Moartea este, de asemenea, detașată de frica de moarte. Voința de a trăi este eternă și absolută. Este dorința de a ne conecta la sursa vieții – calitatea iubirii, a dăruirii și a conexiunii – și de a exista în conexiune cu aceasta.

Existența noastră animală, pe care în prezent o cunoaștem și o simțim ca fiind viețile noastre, este o mică stare de existență care ni se acordă pentru a atinge simțirea unor niveluri de existență mult mai măreţe, mai extinse și eterne.

Scris / editat de studenții Cabalistului Dr. Michael Laitman.

Filed under: Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Baal HaSulam, Shamati 34, „Avantajul țării”: Ce ar trebui să facem pentru a ajunge să-l iubim pe Creator? În acest scop, ni se oferă remediul angajării în Tora și Mitzvot [porunci], pentru că lumina din ea îl reformează.

Trebuie să atingem starea în care vom simți permanent Creatorul. Revelația permanentă a Creatorului ne asigură că vom fi în eternitate, în perfecțiune, în plăcere, în umplere și realizare. Singurul lucru pe care trebuie să-l facem este să atingem revelația Creatorului.

Există lumina care îi permite să simtă severitatea stării de separare. Puțin câte puțin, pe măsură ce omul se îndreaptă spre dobândirea luminii Torei, în el se creează ura pentru separare. Începe să simtă motivul care îl determină pe el și sufletul său să fie separați și departe de Creator.

Omul are senzații foarte precise și exacte de apropiere de Creator sau depărtare de El, dar nu știe cum să le coordoneze împreună cu dezvoltarea sa. Dar acest lucru nu este un lucru rău, deoarece nimic nu dispare. Nu dispărem și nu plecăm nicăieri, nu din această viață sau moarte.

Tot ce trebuie să facem este să urcăm la nivelul următor, în care vom pluti în energie constantă și iubire generală.

Din emisiunea de pe KabTV „Fundamentele Cabala” KabTV, 22.12.2019

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→