Daily Archives: 11 februarie 2021

Interveniți în soarta celuilalt

600.02Întrebare: Conform legii garanției reciproce, se dovedește că fiecare poate schimba soarta celuilalt, dar nimeni nu își poate schimba niciodată propria soartă. Este interesant de înțeles cum cineva poate interfera în soarta celeilalte persoane? Este aceasta o metodologie specială?

Răspuns: Da. De fapt, suntem un corp spiritual comun și suntem absolut integrați unul cu celălalt. Nu mă pot schimba pe mine însămi, dar îl pot influența pe celălalt, iar celălalt mă poate influența. În acest fel, într-o stare de garanție reciprocă, ne putem „hrăni” reciproc.

Întrebare: Omul începe prin faptul că vrea să se schimbe?

Răspuns: Firește. Pentru aceasta, el începe să dăruiască, îi influențează pe ceilalți. Nu are altă opțiune.

Din emisiunea de pe KabTV „Întrebați un cabalist”, din 31.12.2018

Cum ne dezvoltă Providența?

528.02Întrebare: Susții că nu avem liber arbitru, că suntem marionete în mâinile Creatorului. Atunci cum putem să dezvoltăm punctul din inimă?

Răspuns: Cum se dezvoltă un copil, deși nu știe nimic despre dezvoltarea lui și nu întreabă despre asta? El face ceva, sparge ceva, aleargă și așa crește.

La fel este și la noi. Am fost plasați într-o cameră cu nouă prieteni și acum trebuie să ne dezvoltăm împreună. Nu contează dacă alergi cum fac copiii, dintr-un colț al camerei în altul, sau dacă te joci  cu mingea sau cu blocuri de lego, acțiuni care sunt aparent neimportante.

Aceste acțiuni, însă, nu sunt inutile, așa își dezvoltă copiii providența. Imaginați-vă că și noi, când vom ajunge la un astfel de grup de „copii” din grupul de zece și ne vom angaja în acțiuni aparent prostești, vom începe să ne dezvoltăm. Dar nu o vom face în condiții diferite.

Din emisiunea de pe KabTV „Fundamentele Cabalei”, din 25.11.2018

Mândrie pozitivă

507.04Întrebare: Iubirea de sine înseamnă mândrie?

Răspuns: Iubirea de sine nu este nici măcar mândrie. Este pur și simplu egoism. Mândria este atunci când omul extrage ceva din sine și crede că acest lucru îl ridică deasupra celorlalți.

Întrebare: Pot fi mândru că îmi depășesc natura, atributele naturale? Să presupunem că dobândesc forță datorită eforturilor mele în grup. Deci, sunt mândru că am puterea de a ridica importanța prietenilor și a scopului, nu?

Răspuns: Dacă este vorba despre importanța prietenului, importanța scopului, importanța Creatorului, adică tot ceea ce ne conduce la scopul creației, atunci, desigur, este mândrie pozitivă. Tocmai despre asta era scris: „Și inima lui era înaltă în căile Domnului”.

Din emisiunea de pe KabTV „Stări spirituale” din 22.04.2019

Sub influența luminii superioare

944Întrebare: Cabala ne învață că este posibil să convoc forța superioară prin dorința mea. Este vreo dorință anume, sau una specială?

Răspuns: Forța superioară formează în noi atributul Bina, credința deasupra rațiunii, un atribut spiritual al dăruirii care se transformă în iubire pentru aproape.

Acestea sunt categorii total altruiste care nu sunt tipice lumii noastre și care pot fi convocate doar prin influența luminii superioare. Lumina superioară este atrasă de diferite acțiuni din grup, din studiu și de tot ceea ce ne învață înțelepciunea Cabalei ca mijloc de primire a proprietăților superioare.

Dacă cineva dobândește atributul de dăruire, intră într-o anumită zonă de senzații numită lumea superioară și simte forțele care cooperează între ele și cu ele și începe să înțeleagă aceste forțe. În asta se angajează înțelepciunea Cabalei.

Din emisiunea de pe KabTV „Fundamentele Cabalei”, din 23.12.2018

“Cum a afectat pandemia sistemul de educație?” (Quora)

Dr. Michael LaitmanLaitman, pe Quora: Cum a afectat pandemia sistemul de educație?

Pandemia ne-a arătat fața urâtă a sistemelor noastre de educație.

Aceste sisteme ar fi trebuit să-i educe pe copiii noștri să devină independenți și responsabili în învățarea lor și să știe cum să se conecteze pozitiv între ei și cu profesorii lor, precum și participarea voluntară și responsabilă la studiile lor, prin diferite mijloace de comunicare.

Din păcate, dimpotrivă, observăm contrariul: faptul că aceste sisteme nu reușesc să pregătească copiii pentru a fi independenți și responsabili. De aceea, pe parcursul pandemiei, am văzut că o mulțime de copii ignoră conexiunea dintre ei și cu profesorii lor și mulți se raportează la ceea ce studiază ca fiind lipsit de sens și inutil. O astfel de abordare a contribuit la o prăbușire generală a sistemelor.

Ar trebui să tratăm această criză educațională, pe care pandemia a dezvăluit-o, ca oportunitate de a ne revizui sistemele educaționale. Astăzi, nu este nevoie să creștem copii pentru a ocupa pur și simplu posturi de muncă, dintre care, de cele mai multe nu vom mai avea nevoie. În schimb, sistemele noastre de educație ar trebui să își adapteze obiectivele în a forma copiii în ființe umane fericite, de succes și încrezătoare, în sensul deplin al acestor termeni.

Pentru a deveni cu adevărat fericiți, de succes și încrezători, trebuie să trăim într-o societate în care participăm activ la construirea unor conexiuni pozitive între noi, deasupra nenumăratelor noastre impulsuri separatoare. În consecință, ar trebui să încurajăm copiii să participe din ce în ce mai mult la societate, deoarece participarea și contribuția socială devin rapid cele mai importante componente în construirea unei societăți formate din indivizi fericiți, de succes și încrezători.

Scris / editat de studenții cabalistului Dr. Michael Laitman.

“Pentru ce ar trebui să trăiesc?” (Quora)

Dr. Michael LaitmanLaitman, pe Quora: Pentru ce ar trebui să trăiesc?

Care este înţelesul vieţii? Este să ne ridicăm la un nivel la care devenim una cu sursa vieții noastre – în timp ce suntem în viață.

În înțelepciunea Cabalei, acea sursă are diferite nume, inclusiv „Creatorul”, „natura”, „lumina superioară”, „forța superioară” și altele. Este în esență o forță de iubire și dăruire, care a emanat totul, iar  în Cabala studiem cum a creat totul printr-un proces numit „cele patru faze ale luminii directe”, o serie de cauze și efecte care duc la crearea și dezvoltarea noastră aici în lume.

În timp ce ne aflăm în realitate, o cunoaștem ca „lumea noastră”, adică o percepție și o senzație a realității prin simțurile vederii, auzului, mirosului, atingerii și gustului, scopul nostru este să ne întoarcem de unde am venit, până când ajungem la adeziune cu sursa vieții noastre. Cabala numește procesul de a ne întoarce înapoi de unde am venit, „urcarea scării de jos în sus”.

Când vom ajunge la destinația finală a vieții – adeziunea la sursa vieții noastre, Creatorul – vom experimenta nou descoperita armonie eternă și perfecțiunea. Mai mult, tot ceea ce experimentăm în prezent, un număr tot mai mari de probleme, crize, suferințe și lipsă de împlinire, sunt toate elemente necesare unui proces de maturizare, care ne pregătește treptat să devenim dispuși și gata să urcăm scara, înapoi la sursa noastră.

Bazat pe lecția „Fundamentele Cabalei” cu Cabalistul Dr. Michael Laitman pe 16 decembrie 2018. Scris / editat de studenții Cabalistului Dr. Michael Laitman.

Nu ar fi mai bine să avem un al doilea potop?

630.2Întrebare: Spui cuvinte frumoase și gânduri corecte. Dar cum le putem pune în practică? Cum putem schimba întreaga lume? Cât timp va dura? Milenii? Iar rezultatul nu este garantat. Nu ar fi mai bine să avem un al doilea potop și începem de la capăt?

Răspuns: Dacă poți, încearcă. Însă, adevărul este că suntem controlați. Nu putem face nimic. Singurul lucru care ni se dă este să înțelegem cu ajutorul suferinței noastre actuale că ne lipsește conexiunea.

Să încercăm totul împreună. Este posibil.

Din emisiunea de pe KabTV „Întreabă un cabalist” din 20.03.2019

“Ciclul vicios al succesului și al urii” (Linkedin)

Noul meu articol pe LinkedinCiclul vicios al succesului și al urii

Noi evreii am avut întotdeauna succes, cu mult peste proporția noastră în populația lumii. Același lucru este valabil și pentru Israel, statul evreu. Suntem lideri mondiali în tehnologie, în medicină, în dezvoltarea și fabricarea de armamanet și arme sofisticate și chiar excelăm în agricultură și soluții pentru apă.

În străinătate, evreii se află în fruntea industriei financiare americane și nu numai în America. Mulți actori și comici celebri sunt evrei, noi strălucim în politică, drept și, dacă te uiți la lista laureaților Premiului Nobel de-a lungul anilor, vei găsi acolo un număr enorm de evrei.

Există un motiv foarte bun pentru care lumea este în mare parte neimpresionată de realizările noastre și, atunci când o face, le împiedică. Aceste realizări nu sunt ceea ce vrea lumea de la noi. Dacă ar fi, ne-ar mulțumi, dar nu. Lumea așteaptă ceva total diferit de la evrei: oricât de puțin probabil pare, lumea se așteaptă de la noi să proiectăm unitatea și nimic altceva.

Ai crede că, din moment ce am contribuit atât de mult la lume, lumea ne-ar aprecia. Nu. De fapt face opusul: învinovățește industria noastră a armamentului că a început războaie și pe finanțatorii dintre noi că au provocat crize financiare și că au luat banii oamenilor. Lumea ne învinuiește că răspândim valori proaste prin industria de divertisment și că manipulăm politicienii în favoarea Israelului. Și cel mai recent, lumea ne învinovățește că am vaccinat atât de repede populația israeliană în loc să administrăm vaccinul palestinienilor. De ce nu ne apreciază lumea? De ce ne urăşte?

Există un motiv foarte bun pentru care lumea este în mare parte neimpresionată de realizările noastre și, atunci când o face, le împiedică. Aceste realizări nu sunt ceea ce vrea lumea de la noi. Dacă ar fi, ne-ar mulțumi, dar nu. Lumea așteaptă ceva total diferit de la evrei: oricât de puțin probabil pare, lumea se așteaptă de la noi să proiectăm unitatea și nimic altceva.

Atenția globală pe care statul evreu și poporul evreu o primesc în mod constant au o rădăcină foarte profundă. Strămoșii noștri au venit din toate acele națiuni, care acum ne observă fiecare mișcare. Nu avem o rădăcină comună; strămoșii noștri provin din numeroase triburi și popoare din toată vechea Semilună Fertilă. Acești oameni erau adesea dușmani asumaţi, dar sub conducerea lui Avraam, au construit un grup solid și o coeziune unică, ce nu a mai fost atinsă niciodată înainte sau după, cu excepția evreilor. Descendenții lui Avraam și-au dezvoltat și rafinat unitatea până au reușit să transforme oameni complet străini, care se urau reciproc, într-o națiune unită.

Pentru a realiza o astfel de unitate miraculoasă, ei au trebuit să formeze o conexiune mai puternică decât a realizat vreodată orice națiune și acea unitate a transformat un mic grup într-o putere formidabilă. Conducătorii celor mai puternice națiuni i-au respectat întotdeauna pe evrei, le-au dat libertate și i-au lăsat să se conducă singuri. Babilonienii, grecii și romanii i-au lăsat pe israeliți să se conducă singuri în Israel. Ei au cucerit Israelul și s-au amestecat în viețile noastre doar dacă i-am invitat, întrucât nu am mai vrut să rămânem uniți.

Dar când ne-am unit, am fost „o lumină pentru națiuni”. Conexiunea dintre străinii care au format primul grup al lui Avraam și națiunile din care provin este încă acolo, îngropată adânc în ei. Acesta este motivul pentru care națiunile nu se pot opri din a ne observa fiecare mișcare. De aceea, numai noi, reprezentanții a nenumărate popoare, am putea deveni „o lumină pentru națiuni”, un exemplu de „pace mondială” în interiorul națiunii noastre. Până în prezent, asta vor să învețe națiunile de la noi – acea unitate magică, ce a transformat mii de indivizi ostili într-o națiune solidă. În subconștientul lor se simte profund că le datorăm acest lucru, deoarece suntem nedespărțiți de ei și, în adâncul sufletului, asta simțim și noi.

Dar, de când am căzut în ură neîntemeiată, nu am demonstrat decât dispreț și desconsiderare unul față de celălalt, opusul a ceea ce lumea așteaptă de la noi. Într-o astfel de stare, indiferent de ceea ce facem, lumea ne va urî, deoarece negăm că este singurul lucru de care are nevoie de la noi.

În loc să demonstrăm unitatea, am căzut într-un cerc vicios de succes și mari realizări care duc la mȃndrie, ceea ce ne face să ne împărțim și mai mult între noi, ceea ce intensifică și mai mult ura lumii față de noi. Trebuie să înțelegem că orice ne separă intensifică ura lumii față de noi, și nimic nu ne separă mai mult decât succesul. Din acest motiv, orice facem, care este considerat în prezent o realizare, fiți siguri că în cele din urmă ne va fi împotrivă. Este un ciclu vicios de succes și ură, iar singura modalitate de a-l rupe este să ne concentrăm atenția numai asupra unității noastre.

 

“Justiția este oarbă, atȃt timp cât nu este vorba despre Israel” (Linkedin)

Noul meu articol pe LinkedinJustiția este oarbă, atȃt timp cât nu este vorba despre Israel

Israel is once again singled out as it was recently announced that it is threatened to be put on the docket 0f the International Criminal Court in The Hague for alleged war crimes. Meanwhile, the actions of blatantly oppressive regimes are being conveniently overlooked. So how can the “special treatment” toward the Jewish nation be explained if not by the motivation of antisemitism? We have to understand where the hatred comes from. It is not the result of what we do, but what we fail to deliver: unity to the world.

The international community looks at us through a magnifying glass. They hate us and want to see an end to the Israeli enterprise. Hostile organizations are rising up and multiplying against us day by day, and those who showed some restraint in the past, in line with the previous US administration’s friendly policies toward Israel, now feel more comfortable to act in step with the new White House.

We can continue fighting those who are not on our side, our instinctive reaction is to hate back, but this only confuses our vision and blurs our thoughts. We need to understand hatred from a deeper level, from an internal goal-oriented role demanded of the Jewish people.

We are the ones who fail to rise above the hatred and rejection between us, and the nations of the world reflect the state of our relations. In fact, the hostility against us is not because of our necessity for self-defense, but due to our lack of awareness of what the world demands from us: to connect and provide the world with the system for ultimate connection.

The nation of Israel was created differently from all other nations. Ours is a nation established to serve as a source for humanity’s future connection, for and of every nation in the world. It is why Israel was created and it is our destiny. Moreover, it is what the world subconsciously expects of us. They instinctively feel Jews know how to achieve peace and prosperity in the world and are not sharing it with them, so their complaint is manifested as antisemitism.

Understanding our background is therefore key to understanding that the Jewish people is not a nation in the common sense of the word, but a group of people from many different tribes and cultures who subscribed to an idea. This common vision was the fact that there is one force that governs the universe, the force of unity, the only power that can connect us above our differences.

We agreed to unite “as one man with one heart” at the foot of Mt. Sinai, and received the code of law for conducting a society whose members are united at heart. The task we were given is as valid now as it was then, and the world demands that we carry it out. Is Israel detrimental to the world? We are as long as we do no not overcome our deep divisions and get closer to each other. Thus, the only solution to end the animosity against the Jewish nation is becoming one unified people. As Kabbalist Yehuda Ashlag wrote during WWII in his 1940 paper The Nation:

“It is also clear that the enormous effort that the rugged road ahead requires of us mandates unity that is as solid and as hard as steel from all parts of the nation, without exception. If we do not come out with united ranks toward the mighty forces that are standing on our way to harm us, we will find that our hope is doomed in advance.”

Therefore, if we can find this desire to unify within us and fan its flames, we will become a positive force that will permeate the world and hatred against us will vanish.

JUSTIŢIA ESTE OARBĂ, ATȂT TIMP CȂT NU ESTE VORBA DESPRE ISRAEL

Israelul este din nou izolat, deoarece recent a fost anunțat că este amenințat că va fi dus în faţa Curții Penale Internaționale din Haga pentru presupuse crime de război. Între timp, acțiunile regimurilor flagrant opresive sunt ignorate în mod convenabil. Deci, cum se poate explica „tratamentul special” față de națiunea evreiască, dacă nu prin motivația antisemitismului? Trebuie să înțelegem de unde vine ura. Nu este rezultatul a ceea ce facem, ci a ceea ce nu reușim să oferim: unitatea lumii.

Comunitatea internațională ne privește printr-o lupă. Ne urăsc și vor să vadă sfârșitul întreprinderii israeliene. Organizațiile ostile se ridică și se înmulțesc împotriva noastră zi de zi, iar cei care au arătat o anumită reținere în trecut, în conformitate cu politicile amicale ale administrației americane anterioare față de Israel, se simt acum mai confortabil să acționeze în pas cu noua Casă Albă.

Putem continua să ne luptăm cu cei care nu sunt de partea noastră, reacția noastră instinctivă este să urâm cu aceeaşi măsură, dar acest lucru nu face decât să ne înceţoşeze viziunea și să ne estompeze gândurile. Trebuie să înțelegem ura de la un nivel mai profund, orientat spre rolul intern cerut de la poporul evreu.

Noi suntem cei care nu reușim să ne ridicăm peste ura și respingerea dintre noi, iar națiunile lumii reflectă starea relațiilor noastre. De fapt, ostilitatea împotriva noastră nu se datorează necesității noastre de autoapărare, ci datorită lipsei noastre de conștientizare a ceea ce lumea ne cere: să ne conectăm și să oferim lumii sistemul pentru o conexiune finală.

Națiunea Israel a fost creată diferit de toate celelalte națiuni. Este o națiune stabilită pentru a servi ca sursă pentru conexiunea viitoare a umanității, pentru și din fiecare națiune din lume. De aceea a fost creat Israelul și acesta este destinul nostru. Mai mult decât atât, este ceea ce lumea așteaptă subconștient de la noi. Ei simt instinctiv că evreii știu cum să obțină pacea și prosperitatea în lume și nu o împărtășesc cu ei, așa că doleanţa lor se manifestă ca antisemitism.

Înțelegerea trecutului nostru este, prin urmare, cheia pentru a înțelege că poporul evreu nu este o națiune în sensul comun al cuvântului, ci un grup de oameni din multe triburi și culturi diferite care au subscris la o idee. Această viziune comună constă în faptul că există o forță care guvernează universul, forța unității, singura putere care ne poate conecta deasupra diferențelor dintre noi.

Am convenit să ne unim „ca un singur om cu o singură inimă” la poalele Muntelui Sinai și am primit codul de lege pentru conducerea unei societăți ai cărei membri sunt uniți în inimă. Sarcina care ni s-a dat este la fel de valabilă acum ca atunci, și lumea ne cere să o împlinim. Este Israelul dăunător lumii? Suntem, atât timp cât nu depășim diviziunile noastre profunde și nu ne apropiem unul de celălalt. Astfel, singura soluție pentru a pune capăt animozității împotriva națiunii evreiești este de a deveni un singur popor unit. Așa cum a scris cabalistul Yehuda Ashlag în timpul celui de-al doilea război mondial în lucrarea sa din 1940, Naţiunea:

„Este, de asemenea, clar că efortul enorm pe care drumul accidentat din față îl cere de la noi impune o unitate, care să fie la fel de solidă și dură ca oțelul, din partea întregii națiuni, fără excepție. Dacă nu ieșim cu rânduri unite în faţa forțelor puternice care ne stau în cale să ne facă rău, vom descoperi că speranța noastră este dinainte sortită pieirii”.

Prin urmare, dacă putem găsi în noi această dorință de a ne uni și de a-i aprinde flăcările, vom deveni o forță pozitivă care va pătrunde în lume, iar ura împotriva noastră va dispărea.

#israel #InternationalCriminalCourt #Antisemitism

“Permisiunea de a răni” (Linkedin)

Noul meu articol pe LinkedinPermisiunea de a răni

Marele comentator al secolului al XI-lea, RASHI a scris: „Odată ce autorul unui rău primește permisiunea de a face rău, el nu face nicio distincție între cel drept și cel rău”. Exemple? Sunt destule: Hitler și Holocaustul, Torquemada (de origine evreiască) și expulzarea evreilor din Spania, Titus și ruina celui de-al Doilea Templu și nenumărate altele. Au existat de asemenea alte exemple, deși puține, când un autor al răului a primit permisiunea, dar ulterior aceasta i s-a refuzat. Un astfel de exemplu este povestea lui Haman și minunea mântuirii evreilor în Persia, după care sărbătorim Purimul.

Când privim la aceste perioade fatidice din istoria națiunii noastre, remarcăm un numitor comun. Poporul Israel este deosebit de divizat, conducând până la ridicarea celui care face rău și deseori sabotarea realizărilor rivalilor lor coreligionari. Când se întâmplă acest lucru, în cele din urmă un sabotor extern ajunge la putere și amenință să distrugă Israelul. În acel moment, se întâmplă unul dintre cele două lucruri: dacă poporul Israel se unește, se salvează; dacă nu, ei suferă pedepse de neimaginat.

Este un fapt bine documentat că diviziunile brutale au copleşit poporul Israel înainte de ruina celui de-al Doilea Templu. Poate mai puțin cunoscut, dar la fel de adevărat este și faptul că acesta era și cazul înainte de ruina Primului Templu. Mai târziu, înainte de expulzarea lor din Spania, evreii spanioli erau dezorganizaţi deoarece mulți dintre ei s-au convertit la creștinism (și au devenit adesea antisemiti), în timp ce alții au vrut să-și mențină credința. În cele din urmă, Marele Inchizitor Tomás de Torquemada, el însuși de origine evreiască, i-a convins pe regele Ferdinand și pe regina Isabella să semneze Edictul de expulzare care i-a alungat pe toți evreii din Spania.

Un proces similar de diviziune evreiască a avut loc în Europa înainte de ascensiunea partidului național-socialist (nazist), atunci la putere în Germania. Evreii germani, care erau în mare parte bogați și liberali, detestau pe evreii polonezi care erau în mare parte ortodocși și săraci, în special pe cei dintre aceștia care imigrau în Germania, și atât evreii liberali cât și evreii ortodocși îi urau pe sioniști, care erau în majoritate socialiști dacă nu chiar comuniști și laici. Aceștia din urmă, la rândul lor, îi detestau atât pe evreii ortodocși cât și pe burghezi, în timp ce se refereau la evreii capitalişti germani. Când naziștii au ajuns la putere, le-au oferit evreilor şansa să iasă din Germania, prin ceea ce a devenit cunoscut sub numele de Acordul de transfer, unde evreii germani își puteau păstra o mare parte din averea lor și erau expediați în Palestina. Dar detestarea evreilor germani față de sionism și de ideea unui stat evreu a fost atât de intensă, încât marea majoritate a acestora a preferat să rămână în Germania și să iasă din vȃltoare sau să meargă în altă țară dacă era posibil. În cele din urmă, știm, nu a fost posibil să emigreze într-o altă țară, nu au ieșit din furtună și restul evreilor europeni au pierit împreună cu ei.

Singura excepție faimoasă când evreii au reușit să se ferească de o soartă tragică a fost când s-au unit în sprijinul reginei Esther și în acest fel au zădărnicit planul lui Haman de a-i distruge. Și aici, planul de distrugere a evreilor a început cu plângerea lui Haman că evreii sunt dispersați și dezbinați, iar mântuirea evreilor a venit după ce s-au unit în ultima clipă.

3 noiembrie 2020 marchează o altă dată fatidică în analele națiunii noastre. De zeci de ani sciziunile din rȃndul poporului evreu s-au adâncit, iar partidele și fracțiunile din interiorul poporului au împărțit națiunea în nenumărate bucăți, atât între cele două comunități majore din Israel și din SUA, cât și în interiorul celor două comunități. Astăzi nu numai că există o diviziune profundă între Israel și evreii americani, dar majoritatea evreilor americani ar prefera încetarea existenței statului Israel cu totul.

O astfel de diviziune profundă necesită ridicarea unui alt făcător de rău și într-adevăr, acesta s-a ridicat. Nu are nicio importanță dacă numele său este Joe Biden sau Barack Obama, care trage corzile din culise. Ceea ce contează este că Israelul nu numai că și-a pierdut singurul aliat din lume, care se întâmplă să fie şi cea mai puternică țară din lume, ci că acum acel aliat s-a întors împotriva lui.

Permisiunea de a face rău nu înseamnă că persoana care face răul va avea în mod necesar succes. Cu toate acestea, înseamnă că nu avem la dispoziție alte arme decât unitatea noastră. Nu putem face nimic pentru a schimba traiectoria tragică a sorţii noastre, dacă nu ne unim. Unitatea a fost întotdeauna motivul căderilor noastre şi tot unitatea a fost mereu cauza realizărilor noastre. Este dincolo de scopul unui scurt articol pentru a explica de ce, dar este vital să recunoaștem acest fapt simplu – uniți ne ridicăm, divizați cădem. Pentru explicații mai elaborate consultați linkul de mai jos.

Pentru mai multe informații despre acest subiect, vă rugăm să consultați ultima mea publicație, „Alegerea evreiască: Unitate sau Antisemitism: Fapte istorice despre antisemitism ca reflectare a discordiei sociale evreieşti