Intrebare: Cand incepem sa experimentam presiunea egoismului nostru, loviturile care se primesc, care este modul corect de a aborda grupul? Pe ce ar trebui sa ma concentrez?

Raspuns: Daca o persoana nu are  o cerere interioara pentru grup, ce poate el spune? Tot ceea ce facem, facem de buna voie. Daca o persoana nu vede ca ar trebui sa se intoarca catre grup, nu o va face.

Eu apelez la grup daca ma simt neajutorat, daca vad ca nu exista nimic care ma poate salva, ca sunt incapabil sa ma transform singur si sa obtin ceva, daca realizez ca toata inteligenta mea si potentialul meu nu au nici o solutie pentru mine.

Doar atunci sunt pregatit sa apelez la prieteni pentru ajutor. Cererea iese la suprafata in mine cand caut si doresc sa ma rup de aceasta oribila stare de a fi. Asta se intampla cand desopar ca ma pot intoarce doar catre grup.

Apelez la el extern sau intern. Prietenii pot ca nici macar sa nu simta, dar eu doresc sa primesc sprijin si putere de la ei.Apoi ma intorc inspre ei cu o cerere.

Altfel, oare chiar pot sa  ascult sfatul si sa intreb grupul pentru ajutor? Fatarnicia nu va ajuta aici,e doar o risipa de respiratie. Doar cand o dorinta adevarata s-a maturizat in mine, atunci ma intorc inspre prieteni. Nu conteaza daca ei simt asta sau nu. Este forta dorintei mele in cererea mea care o face adevarata.

Din prima parte a Leciti zilnice de Cabala 2/23/2011, Scrierile lui Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

De acum inainte noi nu mai putem avansa asa cum am facut-o pana acum, legati la ochii indreptandu-ne spre o destinatie necunoscuta, fara intelegere, intelepciune si o cunoastere sigura, precum animalele alergand in directii nedefinite, fugind intr-un loc sigur sa scape de pericol. In felul acesta am avansat in cursul istoriei, dar astazi trebuie sa incepem sa evoluam ca oamenii ce suntem.

Un Om e cineva care “are  ochii” si vede drumul dinainte, cunoscand exact incotro se indreapta. In primul rand, cineva atinge starea sa viitoare de existenta in “ forma sa potentiala” si apoi o materializeaza in practica.

Formele la care trebuie noi sa trecem acum sunt formele similare Creatorului. De aceea, inainte de orice, trebui se sa le manifestam in conexiunea dintre noi, multumita careia noi acumulam noi proprietati. Apoi, in mod colectiv, noi vom realiza starea noastra viitoare in practica:  o conexiune stransa, puternica, a unuia cu celalalt, bazata pe daruire, in care Creatorul va fi revelat.

In aceasta maniera noi vom progresa pas cu pas, pana ce vom trece prin cele 125 de grade spirituale. Va insemna iesirea din exil spre libertatea absoluta. Incepand de astazi si de acum in colo, inaintarea noastra trebuie sa fie supravegheata si constinenta, fara sa repetam greselile anterioare pe care  in mod continuu si metodic le facem din timp in timp pe parcursul stagiilor umane ale evolutiei.

De fiecare data incercam sa facem ceva fara sa stim ceva despre viitor, liderului care a strigat mai tare i-a fost data oportunitatea sa altereze natura si societatea umana. Aceea persoana isi va infaptui ideile pana cand ori va fi dat jos de la putere or va muri natural, dupa aceea noi descoperim ca tot ce a facut a fost gresit. Iar ciclul se va repeata incontinuu, de la o eroare la urmatoarea.

Astazi, printre toate acestea, avem de a face cu o situatie dificila care are legatura  cu conducerea lumii si cu aceasta noua tendinta. Noi suntem capabili sa vedem ce obstacol enorm e pus in calea noastra si cat de inutili sunt sunt acesti conducator. In cele din urma ei vor fi inlocuiti cu un guvern meritos,similar Sanhedinului din vechime care este un consiliul spiritual autentic, stand in fruntea intregii umanitati.

Din partea a patra  a Lectiei zilnice de Cabala 12/29/2010, “Intelepciunea Cabala şi filozofia”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

In lumea noastră suntem obişnuiţi să acţionăm independent. Îmi folosesc toată puterea, ştiinţa, energia şi potenţialul de a fi unit cu mediul, abilităţile mele înnăscute, la fel precum şi obiceiuri privind dezvoltarea şi educaţia. Eu sunt sursa; eu sunt centrul. Prin mine însumi, acţionez şi îmi pavez drumul prin lume.

La fiecare pas făcut pe drum, vedem cât de eficientă este această abordare. În definitiv suntem născuţi de puterea egoismului, voinţa de a te bucura. Şi din moment ce folosim această dorinţă pentru a avea succes şi ca să obţinem beneficiu personal, de aceea folosim tot ce avem, atât capacitatea noastră interioară cât şi mijloacele exterioare.

Am putere, motivaţie, energie şi cutezanţă – toate calităţile ce îmi sunt încredinţate şi le folosesc dinspre interior spre exterior. Dar nu asta se întâmplă în timpul corecţiei sufletului. Dacă scopul meu stabilit, nu este să reuşesc în lumea asta, ci în lumea spirituală, dacă vreau să străpung în lume şi să o realizez,  atunci descopăr că nu sunt pregătit pentru ea în mod onest. Nu am forţele, înţelegerea, sau calităţile care îmi permit să mă apropii de unul singur şi să atac, să pătrund şi să cuceresc Lumea Superioară.

E nevoie de timp pentru a realiza asta. Dar apoi, văzând că instrumentele mele normale sunt lipsite de putere aici, simt slăbiciunea, mă dau bătut şi nu ştiu ce să fac. De obicei acestea aduc o persoană în faţa unei mari coborâri. Totuşi nu are mijloace  prin care să obţină ce îşi doreşte. Deci ce trebuie să facă?

Sunt două lucruri ascunse aici ce trebuie realizate:
1. Eu nu aparţin, nu corespund lumii spirituale în nici un fel, sub nici o formă. Acum, asta îmi este limpede. Şi acest moment de slăbiciune este un început bun. Cu toate astea, în esenţă, este vorba despre realizarea propriei mele naturi, care este detaşată de spiritualitate şi nu mă va ajuta în nici un fel. Nu am înclinaţii, mijloace, unelte sau posibilităţi pentru găsirea unei căi spre a fi unde vreau să fiu. Nu pot pricepe nimic din asta.

2.Sunt capabil să obţin o forţă care mă va ajuta şi o minte ce mă va direcţiona la obţinerea Lumii Superioare prin mediul înconjurător. În definitiv, mediul înconjurător este mijlocul prin care obţin Lumea Superioară, şi este prezent chiar lângă mine. Este grupul la care sunt adus direct de Sus şi cu ajutorul căruia pot primi  Forţa superioară pentru ca ei să mă poată influenţa.

Nu obţin lumea spirituală aspirând să trec din interiorul meu spre exterior. Nu o cumpăr, nu o absorb, nu pătrund în ea. Din contră, pentru a cuceri lumea spirituală, trebuie să mă adaptez eu însumi la ea.

Astfel atitudinea faţă de muncă şi rezultatul său, precum şi reconcilierile cu mine însumi şi faţă de Lumea Superioară sunt complet opuse cu munca pe care o facem în lumea noastră. Aici trebuie să obţin, sa iau, să cuceresc ceea ce îmi doresc în timp ce Lumea Spirituală este contrară, infinit gata pentru mine. Eu sunt deja în ea, şi tot ce trebuie să fac este să mă schimb pentru ca asta să mi se arate.
Din partea 1 a Lecţiei zilnice de Cabalan2/28/11, Scrierile lui  Rabash

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Intrebare: Este “Segula” (forta miraculoasa) o baza pentru intreaga crestere?

Raspuns: Segula este baza de pornire deoarece lumea spirituala este opusa lumii noastre, si astfel, este complet detasata de ea. Lumea spirituala nu este conectata cu nimic din lumea fizica. Nu poti face nimic cu lumea spirituala : nici sa atragi forte din ea, nici sa o afectezi in vreun fel. Nici fisele, nici « miracolele », nici atele rosii nu te vor ajuta sa contruiesti podul intre lumi.

Un contact prin care poti evoca impactul spiritual asupra ta este format doar legandu-te corect de profesor, textele cabaliste si grup cu conditia ca le folosesti ca sa iti dezvolti intentia, nevoia vitala si intelegerea a ceea ce doresti sa obtii in urma studiului.

Apoi, studiind cu un profesor, cu grupul potrivit si cu cartile autentice de Cabala, iti actualizezi intentia. Si daca asta nu te va ajuta, nimic nu te va ajuta. Daca nu ar fi existat Segula in lumea noastra, omul ar fi ramas un animal.

De aceea este atat de important pentru noi sa apreciem ceea ce inseamna aceste trei componente : profesorul, cartile si grupul si cum trebuie sa ma influenteze impreuna in garantia reciproca. Toate acestea se concentreaza pe necesitatea de a atinge spiritualitatea. Si spiritualitate poate fi obtinuta in timpul studiului care contine forta ascunsa. Aceasta forta trebuie sa lucreze pentru mine daca i-o cer.

Din partea a 4a a Lectiei zilnice de Cabala 2/23/2011, “Introducere la Panim Meirot uMasbirot”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Zohar - Niciun comentariu→

Trebuie sa ne schimbam pentru a-l putea atinge pe Creator intrucat il atingem in vasele noi ale perceptiei, in noile dorinte. Evident, dorintele in sine nu sunt noi, dar se conecteaza in interiorul nostru intr-un nou mod.

Avem dorinta de a primi placere si dorinta de a darui. Pentru a putea revela Creatorul, trebuie sa cream o astfel de conectare intre aceste dorinte in interiorul nostru care sa ne ajute sa il recunoastem. Creatorul are 125 forme consecutive de revelare, cand se revelaza din ce in ce mi aproape, mai mai precis si mai precis. Sunt 125 grade, de-a lungul carora urcam si il putem simti din ce in ce mai mult.

Cum il gasim pe Creator? Cu cat mai repede cream o conectare intre dorinta noastra de a primi placere si dorinta de a darui, unde dorinta de a darui va conduce peste dorinta de a primi la primul grad spiritual, dandu-i o forma asemanatoare Creatorului, il vedem instantaneu pe Creator prin aceste dorinte si unitatea lor.

Cu alte cuvinte, trebuie sa creez in interiorul meu proprietatea comuna intre dorinta de a ma bucura si dorinta de a darui astfel incat sa devina identice, egale, si adecvate Creatorului  la inceput, cea mai mica forma a revelatiei Lui. In acest caz, voi vedea, voi intelege si Il voi simti.

In lumea noastra, exista diferite fenome de asemenea. Ca sa le inteleg, trebuie sa devin mai inteligent, sa obtin simturi in plus, sa studiez mai mult. Apoi, voi incepe sa simt ce se intampla, in ce fel, si ce sunt aceste fenomene.

La fel se intampla in intelepciunea Cabalei. Pentru a trezi fuziunea, o raspandire reciproca a dorintei de a primi si a dorintei de a darui in fiecare din noi la primul grad spiritual si mai departe, la toate cele 125 grade, am nevoie de Lumina care sa faca aceste schimbari in mine. Eu singur nu pot face schimbarile deoarece ma aflu la cel mai mic grad; Nu am nici cea mai mica idee a ceea ce trebuie sa devin la urmatorul, ca si un copil care nu stie cum va arata peste un an.

De aceea ni s-a dat studiul. Trebuie sa stam si sa invatam de la sursele autentice, iar cea mai puternica sursa  de la care putem atrage Lumina este Cartea Zohar. Cand studiem aceasta carte impreuna, este „credinta deasupra ratiunii”, daca in timp ce facem asta toti se gandesc la cum sa se uneasca cu ceilalti. Asta pentru ca in conectarea dintre noi, cream forma Creatorului, potrivirea corecta dintre dorinta de a primi si dorinta de a darui astfel incat dorinta de darui sa conduca dorinta de a primi, adandu-i astfel forma corecta.

Daca as vrea ca asta sa se intample in timpul studiului, este suficient. Nu exista o porunca mai mare, si nu exista nimic mai vital. In acest caz, atrag Lumina iar ea va aranja aceste dorinte pentru mine.

Lumina este cea care face asta. Nu am nevoie sa stiu nimic altceva. Asa cum un copil mic doreste sa creasca si de aceea alearga, se joaca si face tot ce poate. La fel si eu, asemenea copilului, fac tot ce este necesar ca sa fac Lumina sa apara, sa ma reformeze, sa me duca inapoi la sursa, la Creator.
Din prima parte a  Lectiei zilnice de Cabala  2/18/2011, “Introducere la Cartea Zohar”

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Zohar - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum pot eu, pe parcursul perioadei de pregatire, cand inca nu am atins revelatia spirituala, sa determin ca in fiecare zi pretuiesc calitatea daruirii mai mult si mai mult?

Raspuns: O poti evalua prin senzatia ta interioara, ganduri, aspiratii si importanta grupului, prin cat de mult apreciezi si auzi/asculti prietenii; prin cat de puternica e nevoia de ei, tot timpul, ca o infuzie, iar daca nu ai primi sprijinul lor, tu ai da gres.

Acest sentiment este foarte important. A depinde de mediu inseamna a fi iber de ego! Tu trebuie sa faci tot posibilul sa depinzi  mereu de prietenii si sa ii simti pe cat de puternic posibil, astfel incat ei sa te influenteze si sa  te protejeze cat se poate de mult, ceea ce inseamna  sa primesti constant de la ei o iluminare speciala, un impact al fortei.

Noi trebuie sa incercam sa simtim ca doar asta ne pastreaza pe directia corecta. Daca mediul nu are impact asupra mea din exterior, eu pierd intentia/scopul catre Creator.

Apoi incearca sa conectezi totul intr-un singur loc, intr-o dorinta deplina: tu, prietenii si Creatorul. Eu, ei, Creatorul,  nu ar trebui sa existam separat, ca un varf al unui triunghi ; mai degraba noi trebuie sa venim impreuna intr-o singura dorinta, in acelasi loc.

Iar daca eu si ei suntem preocupati fiecare de celalat, ne purtam de grija si daruim unul altuia, inseamna ca facem loc intre noi pentru revelarea Creatorului. El devine revelat intre noi !

Daca mediul nu ma influenteaza, eu nu voi fi in stare sa ma rup de egoismul meu si sa ma gandesc la ceva in afara intereselor… Si astfel, depinzand de ei, inseamna eliberare de ego.

Daca societatea ma influenteaza, eu simt cum ma directioneaza spre scop.

[1] eu ma simt atras de scop;

[2] mediul ma influenteaza;

[3] eu tintesc catre Creator.

Nu poate fi altfel ! Altfel voi fi atras inapoi in egoismul meu. Voi simti de fapt cum ma scufunda si imi trage picioarele in jos. Dar mediul imediat imi va da  taria sa ma separ de el si sa urc  si apoi voi deveni una cu Creatorul.

De fiecare data cand simti ca incepe sa te traga in jos din ce in ce mai mult, mai repeta o runda [ 1~2~3  ].

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala 2/17/2011, “Introducere la cartea, Panim Meirot uMasbirot”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Cind ma simt respins de grup, ar trebui sa fiu rabdator si sa nu imi judec prietenii?

Raspuns: Ar trebui sa te judeci singur si nu pe ei, deoarece singurul motiv pentru care tu ii percepi intr-un mod negativ, se datoreaza egoismului tau care ii vede asa. Creatorul a adunat toti acesti oameni diferiti, intr-un grup si vrea ca tu sa te unesti cu ei. El evoca in tine sentimentul ca nu ii placi, si dorinta ta egoista te indeparteaza de unificare. Aceasta se numeste revelarea raului din interiorul tau, dupa cum este scris: “am creat inclinatia rea si am creat Torah pentru corectia acesteia”.

Acum trebuie sa atrag Lumina in timpul studiului, doar de dragul unui singur scop: sa ma unesc cu oamenii din grup, pe care ii resping. Nu am nevoie de nimic altceva. Daca atitudinea mea fata de ei se schimba ca rezultat al studiului, asta inseamna ca Lumina Torei m-a influentat si am dobindit calitatea de influenta.

Cu alte cuvinte, scopul nu este sa te unesti cu un prieten sau sa corectezi egoismul tau. Acestea sint doar mijloacele. Scopul este de a atrage calitatea Creatorului, imaginea sa, prin intermediul atragerii Luminii.

Acesta este motivul pentru care lucrurile sint aranjate astfel incit eu sa resping prietenii. Astfel voi avea nevoie de influenta Luminii, care imi va da calitatea Creatorului. Altfel nu este nevoie de asta. Ca sa spunem astfel, nu ar trebui sa ne gindim la nevoia de a corecta ceva, ci la faptul ca noi atingem scopul prin intermediul corectiei.
Din Lectia din 2/18/11, Scrierile lui Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

Cararea noastra spirituala incepe de la nivelul acestei lumi. De aici noi incepem gradual sa atingem natura sa, natura creatiei – dorinta de placere pentru tine insuti. Noi obtinem o parte a acestei dorinte pe calea dezvoltarii normale in egoismul material de la o generatie la alta.

Apoi ne infruntam cu necesitatea obtinerii dorintei pentru auto-satisfacere la nivel uman. Noi trecem nivelele inanimat , vegetal si animat intre granitele lor, dar singura cale prin care obtinem nivelul uman/vorbitor este sa ne opunem Creatorului.

Aici incepe munca spirituala: In conformitate cu Lumina si calitatile sale, noi trebuie sa transformam calitatea  noastra naturala – dorinta de a primi – prin principiul “ avantajul Luminii este obtinut din intuneric/obscuritate”. Aceste doua calitati se dezvolta in noi in mod egal – prima, iar apoi a doua prin urcare si coborare.

Se intampla in felul urmator:  La inceput un individ primeste o dorinta sau un impuls spre ceva necunoscut. Apoi el este adus la grup si la studii, unde incepe sa faca actiuni al caror rost nici macar nu il intelege inca. Oricum, ei evoca o mica iluminare asupra lui. Apoi el avanseaza.

La acest stadiu constructia spirituala HaVaYaH este deasemenea prezenta si o persoana dezvolata in interiorul ei mineralul, vegetalul, animatul si umanul al nivelului vorbitor. Cu timpul el incepe sa se gandeasca si mai tarziu poate chiar sa acorde atentie cuvintelor pentru otinerea calitatii de daruire. El incepe sa participle la acest joc, facand-o in mod constient, precum un copil. Si desi este doar un joc, este numit “ credinta deasupra ratiunii”. Este ca si cum o persoana se ridica deasupra ratiunii sale si se pare ca vrea  sa daruiasca. Intr-un final, spune ca aspira la iubirea pentru aproape.

Chiar daca se intampla “ca si cum “  –  el continua sa  actioneaze  impreuna cu grupul si este inspirat de prieteni , in  virtutea invidiei, de  o mare dorinta si dragoste de sine. El discuta despre calitatea daruirii si devine patruns de aceasta idée.Astfel el cheama Lumina care Reformeaza asupra sa. O persoana nu stie intregul adevar despre dezvoltarea spirituala, dar Lumina il influenteaza si de aceea treptat el se schimba.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala 2/22/11, Scrierile lui Rabash

Filed under: Egoism, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Munca in grup ia mult timp, dar omul poate sa masoare aproximativ gradul la care dorinta de a darui ii devine mai aproape, mai clara, mai reala si mai necesara. Incepe usor sa inteleaga ca trebuie sa ajunga cu adevarat la asta, ca daruirea este spirituala, ca Creatorul este forta de daruire si dragoste. Aparent, intentia altruista Lishma, detasarea de sine insusi este scopul.

Omul nu stie inca ce este asta. Inca nu intelege ca poate cu adevarat sa obtina asta. Evident, nu vrea asta, si totusi jocul ii construieste o atitudine mai serioasa de dauire in interiorul lui.

In acest fel crestem, asemanator copiilor. Prima data copilul se joaca de-a adultul, dar apoi treptat se maturizeaza si vedem cum incepem sa il tratam ca pe un adult, ca un individ complet format, cu o dorinta matura. Trebuie sa il tratam ca pe o persoana.

In felul acesta mergem de la dorinta naturala de placere la jocul de a darui, si actionam in mod deliberat, evocand Lumina care Reformeaza. Ne aduce la realizarea si la dorinta de a darui, si atunci intelegem ca intregul proces este indeplinit cu ajutorul catorva actori.

Nu suntem constienti prea mult de puterea lor , si asta de asemenea a fost deliberat aranjata, astfel incat sa nu fugim de ei. In realitate, mediul este Malchut al Lumii Infinitului, sistemul sufletelor. Cu cat mai mult pretuim mediul, cu atat mai clar ne imaginam includerea noastra in sistem. Participam la viata prietenilor cu toata puterea noastra, pentru ca niciodata nu ne vom putea ridica fara ajutor. Asta este posibil doar cu ajutor din afara, forta Luminii pe care persoana o atrage prin mediul sau.

Lumina ma influenteaza in masura in care ridic valoarea mediului in ochii mei. In acelasi timp mediul nu are nimic al sau. Prietenii doar vorbesc despre daruire, neavand nimic mai mult decat cuvinte. Dar daca o persoana se apleaca in fata discutiilor daca sunt adevarate, atunci este de ajuns. Jucand “ca si cand” evoca Lumina care Reformeaza este deasupra lui, calitatea de a darui, Creatorul.

Ca intreg, trecem prin aceste trei stadii:

1. Intentia egoista a lui Lo Lishma in care obtinem egoismul nostru. Este o stare foarte complexa, care nu mai este detasata de spiritualitate. Asta pentru ca singurul mod prin care poti vedea egoistul  din tine, este Lumina daruirii.

2.  Procesul de a ridica intentia altruista, unde ne jucam de-a  lumea spirituala este important.

3. Starea spirituala de Lishma unde calitatea de a darui deja conduce in noi peste calitatea de a primi.
Din prima parte a  Lectiei zilnice de Cabala 2/22/11, Scrierile lui Rabash

Filed under: Egoism, Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

Este necesar ca mereu să ne amintim că citim Zoharul numai pentru ca dorinţele noastre pentru unitate să se conecteze sub influenţa Luminii. Tot ce pot eu face este să aspir spre unitate şi să mă aştept ca,  prin citirea Zoharului si al Talmud Eser Sefirot, Lumina să ne conecteze împreună. Trebuie să îmi imaginez că în afară de mine, toţi sunt o unitate,  sunt unul. Iar eu sunt singurul care mai trebuie să fie inclus in ceilalti, in toţi.

Însă, nu sunt capabil să fac asta singur. Acest “click”, ce mă conectează pe mine cu toţi, nu se poate întâmpla decât prin studiu. Iată de ce, atunci când sudăm două fire, le poziţionăm unul lânga celălalt şi influenţăm punctul de contact cu o mare temperatură, unindu-le cu un aliaj topit ce le conectează.

De aceea eu mă aduc în contact cu grupul şi îmi imaginez că eu mă conectez cu ei. Şi mă aştept ca studiul să ne sudeze în punctul conexiunii noastre.

Din partea a doua a Lecţiei Zilnice de Cabala 21.02.11, Zohar.

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→