Întrebare: Cum se poate verifica dacă cineva are o intenție corectă?

Răspuns: O verifici prin atitudinea ta corectă față de prietenii tăi. Așa cum vă relaționați cu prietenii dvs., așa vă relaționați cu Creatorul.

Și nu te minți pe tine însuți că îl tratezi diferit pe Creator: „Îl iubești pe El, dar prietenii…..” Nu există așa ceva pentru că în atitudinea ta față de prieteni, îți modelezi atitudinea față de Creator. Nu invers!

De la „Videoconferința” KabTV

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Baal HaSulam, “Esența Înțelepciunii Cabalei“:Astfel, nu există un element al realității sau fenomen al realității într-o lume inferioară care să nu-și găsească asemănarea în lumea de deasupra ei, la fel de identică ca două picături într-un iaz.

Și se numesc „rădăcină și ramură”. Aceasta înseamnă că elementul din lumea inferioară este considerat o ramură a modelului său găsit în lumea superioară, care este rădăcina elementului inferior, deoarece aici a fost imprimat și făcut să fie acel element din lumea inferioară.

Rezultă că rădăcina, numită „avere”, o obligă să crească și să-și asume atributul în cantitate și calitate, ca și în cazul sigiliului și amprentei sale. Aceasta este legea rădăcinii și ramurilor care se aplică fiecărui detaliu și apariție în realitate, în fiecare lume, în relație cu lumea de deasupra ei.”

Vorbim despre o ierarhie care se manifestă clar de sus în jos, de la lumea infinitului până la lumea noastră la fiecare nivel, cu toate calitățile și cantitățile ei.

Dacă luăm chiar și cea mai mică parte a creației și vrem să-i descoperim structura, vom găsi în ea structura întregii creații. Cu acuratețe absolută! Prin analogie, universul nostru fiind un atom enorm, toate părțile sale sunt compuse din atomi. Poate că acest lucru nu este foarte clar, dar, în general, am putea înțelege așa.

Deci, există o rădăcină și există o ramură. Nivelul superior se numește întotdeauna rădăcină și gestionează inevitabil nivelul inferior: ramura.

Deci, totul de sus în jos și de jos în sus este legat după legi precise, există într-o ierarhie clară și reprezintă impresii de sus în jos și de jos în sus pentru că totul este format din zece părți, din zece Sefirot.

Nu este absolut nicio problemă aici pentru că totul este calibrat cu precizie. Structura lumii spirituale este destul de necomplicată, simplă și integrală.

De la KabTV „ Fundamentele Cabalei” 10/6/19

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

De ce, pe drumul spre sfințenie, spre revelarea Creatorului, spre contopire, spre corectarea întregii creații, trebuie să hrănim dorințe impure, Klipot? De ce sunt necesare? Trebuie să înțelegem că Creatorul a făcut în mod intenționat spargerea pentru a amesteca dorinţele egoiste  și dorințele de dăruire.

Și când lucrăm, imaginându-ne ce înseamnă impuritatea (Klipa) și ce înseamnă sfințenia și cum să scoatem sfințenia din Klipa, din aceasta creștem și dobândim minte, sensibilitate și înțelegere a ceea ce a făcut Creatorul, de ce a creat El o creație făcută din lumină și întuneric, din dorința de a primi și dorința de a dărui și de modul în care ne separăm unul de celălalt.

Întreaga noastră viață este o căutare plină de frustrare și bătăi de cap. Și toate acestea pentru a putea extrage scântei din toate aceste tensiuni între primire și dăruire, între lumină și întuneric. Numai lumina sau întunericul singur nu ne pot ajuta, ci doar atunci când ne ciocnim unul de celălalt, ca și cum am lovi piatră pe piatră, scoţând scântei.

Aceste scântei sunt cele care ne umplu și ne conduc la o înțelegere atât de înaltă asupra materiei, încât prin ele începem să atingem Creatorul. Nu există în creație abilități de a-L atinge direct pe Creator, de a-L înțelege și de a-L simți.

Dar tocmai datorită acestei frecări, care produce scântei care luminează întunericul, putem începe să înțelegem calea pregătită pentru noi de Creator.

Trecem printr-o mulțime de stări dificile, apoi brusc, în întuneric și neînțelegeri, fulgerări de iluminare, apoi încă una și încă una, acestea ne permit să începem să-l recunoaștem pe Creator.

După ce am aprins câteva astfel de scântei, simțim deja cum să facem cunoștință cu Creatorul și cu acțiunile Lui.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 10/27/21, Scrieri ale lui Baal HaSulam, Shamati #36 „Ce sunt cele trei corpuri în om?”

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Este imposibil să avansezi spre scopul creaţei în linie dreaptă. Ne vom abate întotdeauna de la el, o dată într-o direcție și apoi în cealaltă. Este ca o rachetă care zboară spre o țintă, care se abate în mod constant cu un anumit unghi, dar se corectează constant în raport cu ținta.

La fel facem şi noi: ne abatem de la calea dreaptă, corectăm abaterea, ne abatem din nou și ne corectăm din nou până ajungem în sfârșit la scop.

Vedeți, nu putem simți dacă suntem pe traiectoria corectă. Avem întotdeauna nevoie de un fel de abatere care să ne permită să ne evaluăm starea. Dacă nu simt o abatere de la cale, atunci sunt într-o stare neutră, zero, fără nicio posibilitate de a merge înainte.

Toate simțurile noastre, văzul, auzul, mirosul, gustul și atingerea, sunt toate construite pe contrastul dintre două calități, pe diferența dintre adevăr și minciună, amar și dulce. Numai în această formă începem să înțelegem unde ne aflăm.

Ne plângem de probleme în familie, la locul de muncă, în grup; trecem prin multe stări diferite, uneori rele și alteori bune. Dar acest lucru nu este întâmplător, tocmai pentru că doar din cauza contrariilor, din cauza contrastului dintre lumină și întuneric, ne putem evalua pe noi înșine.

Și cu cât înaintăm, cu atât această estimare este mai fină și abaterea devine mai mică. Începem cu abateri mari și apoi amplitudinea lor se îngustează din ce în ce mai mult. Iar raportat la scop abaterile devin destul de microscopice dar extrem de importante în același timp. Adică, pe măsură ce ne apropiem de obiectiv, amplitudinea abaterii de la plus la minus devine din ce în ce mai importantă.

Este la fel ca în orice știință, un specialist de nivel înalt va vedea un abis de condiții în cea mai mică întrebare. Pentru o persoană obișnuită, doar lucrurile foarte mari sunt vizibile.

În timp ce lucrăm în grup, trebuie să încercăm să vedem aceste fluctuații, diferențe și schimbări între bine și rău în relațiile dintre noi și să le distingem unele de celelalte. Nu poate exista bine fără rău și rău fără bine în viața de familie sau în viața de grup. Dar toate acestea nu sunt date astfel încât să ne concentrăm serios asupra lor, ci astfel încât să percepem aceste schimbări ca pe un mijloc de a atinge Creatorul și de a-L menține constant în atenţie

Creștem rezoluția atât de mult și obținem o asemenea acuratețe ca și cum am fi măsurat anterior abaterea în metri, iar acum am îmbunătățit scara la milimetri. Devenim mai delicati și mai sensibili la schimbările care au loc în fiecare dintre noi și în noi toți împreună.

Iar aceasta nu este doar o schimbare a rezoluției, ci acestea sunt lumi diferite. Astfel urcăm din lumea Assiya la Yetzira, Beria, Atzilut, Adam Kadmon și ajungem în lumea infinitului. Totul este cât de subtil distingem diferența dintre primire și dăruire, dintre Creator și creație, dintre lumină și întuneric în toate variațiile lor.

Se spune despre asta: „Înțelepciunea vine cu experiența”. Cu cât lucrăm mai mult, cu atât ne dezvoltăm o sensibilitate mai mare față de toate aceste fenomene într-o asemenea măsură încât începem să simțim spiritualitatea.

Lumea spirituală este chiar aici! Creatorul și Shechina sunt prezenți aici, totul este spiritual aici. Dar unde este? De ce nu putem vedea nimic? Pur și simplu nu avem sensibilitatea pentru asta, ca și copiii mici care nu văd jumătate din ceea ce observă părinții lor. Și trebuie să dezvoltăm o astfel de sensibilitate pentru dăruire, pentru relațiile speciale dintre oameni.

Numim această relație specială dintre oameni Shechina și numim puterea conținută între ei Creatorul. De aceea se spune: „Creatorul a spus: ‘ca și cum El M-ar fi făcut’”. Construim o stare în care ÎL dezvăluim pe Creator.

Cu toții ne conectăm în Creator și de aceea aceasta se numește linia de mijloc.

Din partea a 2-a a Lecţiei zilnice de Cabala 10/22/21, Scririle lui Baal HaSulam, Shamati #29 “Când gândurile vin la o persoană”

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Omul se naște ca o creatură mică ale cărei simțuri se dezvoltă treptat împreună cu activitatea sa mentală. Simte lumea din jurul său, o explorează și se explorează pe sine prin această lume: cum reacționează el la mediu, cum depinde acesta de el și cum depinde el de mediu.

Acesta este subiectul psihologiei, adică studiul reacției omului la revelarea realităţii în acele proprietăți, calități, sentimente și minți în care se poate dezvolta în cadrul lumii noastre.

Cu alte cuvinte, psihologia poate fi definită ca totalitatea cunoștințelor omului despre lumea în care s-a născut și s-a dezvoltat. În consecință, „existența determină conștiința”. Diferența dintre Cabala și psihologie este că Cabala armonizează o persoană cu simțiri deasupra lumii noastre. Lumea noastră există în calitatea egoistă a primirii – așa o cunoaștem și o simțim. Dacă nu ieșim din această proprietate, așa cum se întâmplă de obicei cu oamenii, atunci o vedem prin proprietăți egoiste și evaluăm realitatea înconjurătoare în consecință.

Dacă studiem super-psihologia sau – fără să luăm în considerare deloc psihologia – suntem angajați în Cabala, atunci intrăm într-un domeniu complet diferit al înțelegerii lumii. Cabala calibrează o persoană astfel încât să evolueze pentru a atinge calități opuse lumii materiale. Dacă percepem lumea noastră în proprietatea egoistă de primire cu care ne-am născut și ne-am dezvoltat, atunci este psihologie. Și dacă ne ridicăm de la egoism la dăruire, iubire și ieșim din „eu-ul” nostru, ieșim din ceea ce numim un om în lumea noastră, atunci este Cabala.

Și apoi, în această nouă proprietate, dezvăluim relații complet diferite între noi și forțele naturii. Începem să înțelegem ce este un suflet – relația dintre un om și forța superioară care îl dezvoltă.

Prin urmare, putem spune acest lucru: proprietatea egoistă a lumii noastre în care ne-am născut și ne-am dezvoltat ne aduce înțelegerea acestei lumi și a noastră înșine. Noi numim asta psihologie. Iar dobândirea proprietății mai înalte decât lumea noastră – proprietatea dăruirii, proprietatea îndreptată de la mine către lumea înconjurătoare care îl aduce pe cineva la nivel spiritual – se numește știința Cabalei.

Din KabTV “Stări Spirituale” 10/15/21

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Michael Laitman, La Quora: “Care este cauza principală a antisemitismului și a urii colective față de poporul evreu și credința acestuia?“

Potrivit înțelepciunii Cabalei, poporul evreu poartă metoda de corectare a umanității, iar fenomenele negative din lume ies la suprafață din ce în ce mai mult din cauza eșecului poporului evreu de a implementa această metodă.

Cu alte cuvinte, conform Cabalei, evreii sunt responsabili pentru corectarea lumii. Nereușind să accepte o astfel de responsabilitate și, în schimb, căutând să găsească succesul în această lume, ura împotriva evreilor locuiește subconștient în neevrei.

Antisemitismul va continua până când poporul evreu își va corecta legăturile până la un punct în care se va uni „ca un singur om cu o singură inimă” și, prin răspândirea metodei unei astfel de corectări, își vor realiza destinul ca „o lumină pentru națiuni”.

Dacă poporul evreu va reuși să-și îndeplinească misiunea, aceasta va acționa ca o adevărată soluție pentru antisemitism. Acesta este unul dintre punctele pe care înțelepții Cabalei le-au declarat de-a lungul generațiilor. Poporul evreu trebuie să fie corectat și conectat, iar printr-o astfel de unitate, iubirea se va răspândi în restul lumii. Atunci, toate națiunile îi vor respecta și onora pe evrei.

Pe baza videoclipului, „Care este soluția la antisemitism?” Scris/editat de studenții Cabalistului Dr. Michael Laitman.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum vedeți dezvoltarea Cabalei în viitorul apropiat?

Răspuns: Acum există un proces de acumulare, un proces de acumulare, în urma căruia lumea va începe să vadă clar și să realizeze că se află într-un cerc vicios al dezvoltării sale și nu se întâmplă nimic nou, cu excepția agravării tuturor proceselor.

Nu există nicio cale de ieșire din această stare, deoarece suntem ghidați de natura egoistă, care transformă orice realizări ale umanității într-o utilizare vicioasă.

Din păcate toate acestea trec prin noi, iar oamenii vor trebui totuși să realizeze că acest proces se bazează pe egoismul nostru și pe atitudinea noastră consumeristă față de orice.

Trebuie să ne schimbăm cumva natura, altfel ne vom agrava starea continuu. Chiar dacă ieșim din ea, de exemplu ca urmare a unui război mondial, tot nu vom ieși din egoism, ne vom învârti totuși înăuntrul lui, ne vom înăbuși în ură unul față de celălalt, ne vom înjura și ne vom lupta între noi ca niște băieți în curte. Deci trebuie să ne dăm seama de asta.

Știința Cabalei explică întregul proces, întregul program al naturii; prin urmare, trebuie să o dezvăluim omenirii și apoi, pe de o parte, totuși, îi vom vedea lumina sub influența loviturilor și a destinului și, pe de altă parte, sub influența explicațiilor noastre despre cum să ajungem cu adevărat la o viaţă perfectă.

Mi-ar plăcea să văd o astfel de dezvoltare. Dar, în principiu, totul stă în alegerea noastră, în alegerea întregii omeniri, așa cum scrie Baal HaSulam în „Ultima generație” și în alte articole.

Sper din tot sufletul să vă implicați mai activ în distribuția prin internet și să folosiți toate oportunitățile pentru a explica lumii, fiecăruia, care este viitorul lui bun.
De la „Videoconferința” KabTV

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Secretarul general al ONU a numit șase probleme care duc omenirea spre abis.

Prima este absența păcii. A doua este schimbarea climatică. A treia este inegalitatea între țări. A patra, problemele dintre sexe. El spune că în țările în care bărbații și femeile sunt egali, există pace și stabilitate. A cincea este lipsa accesului egal la internet. Jumătate din populație nu are acces la internet. Iar al șaselea este conflictul dintre generații. Șaizeci la sută dintre tineri se consideră înșelați de propriile guverne.

Ce părere aveți despre aceste șase probleme care duc omenirea spre abis, după cum spune el?

Răspuns: Nu văd nimic groaznic în nicio problemă.

Secretarul general al ONU trebuie să spună ceva, și asta face. Trebuie să vadă ceva, se presupune. Asta vede el.

Întrebare: Atunci, după părerea dumneavoastră, care este principala problemă?

Răspuns: Doar educație. Și tocmai asta nu face ONU! Asta e tot. Pe lângă educație, nu este nevoie de nimic.

Întrebare: Și când vorbești despre o problemă globală a educației, ce vrei să spui prin asta?

Răspuns: În toate statele, în toate instituțiile de stat, de la școlile primare la casele de bătrâni și mai sus, oamenii trebuie doar să explice ce înseamnă atitudinea corectă unul față de celălalt. Și asociați toate problemele cu asta.

Adică, o atitudine proastă unul față de celălalt stă la baza tuturor problemelor.

Și acest lucru este prezentat unei persoane de la o vârstă fragedă, explicând în mod constant asta. O va auzi și va înțelege treptat din ce provine problema. Totul se întâmplă doar pentru că oamenii sunt lacomi și le pasă doar de ei înșiși. Natural, aici se raportează la egoism.

Întrebare: Dacă o persoană află că este un egoist și că toate problemele vin din asta, ce îi va face asta?

Răspuns: Cel puțin a cunoaște problema este jumătate din soluție. În primul rând, nu-l va mai căuta în altă parte. Nu va crea diverse comitete și nu va inventa probleme în locul aceleia.

El va ști că întreaga problemă este în natura umană și trebuie corectată cumva. Vom anunța un concurs internațional pentru a rezolva această problemă. Vom vorbi despre asta peste tot. Aceasta este problema tuturor. Mă întreb cine va face propuneri pentru rezolvarea acesteia.

Și vom discuta despre asta peste tot, pe rețele și așa mai departe. Vom face publicitate persoanelor care participă la aceasta. Să numim câștigătorii care doresc să ajute gratuit. Și în acest fel vom crea o mișcare la nivel mondial.

Întrebare: Va schimba această mișcare o persoană? Să presupunem că el înțelege că baza tuturor problemelor omenirii este egoismul, pe care noi toți îl avem.

Răspuns: Treptat vom putea explica oamenilor că tocmai aceasta este problema. Și că se rezolvă doar într-un mod special, prin forța interioară a naturii, al cărei efect asupra noastră îl putem trezi. Și în acest fel această problemă poate fi rezolvată.

Eu cred că omenirea nu are altă cale. Stiu asta. Și se va asigura doar că nimic nu ajută, că nu se poate face nimic. Dar dacă toți spunem că trebuie să ne schimbăm, că suntem răi, dar trebuie să ne schimbăm în bine și așa mai departe, atunci este ca o rugăciune. O sa mearga.

De la KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman” 9/23/21

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Cometariu: Scopul psihologiei este de a îmbunătăți calitatea vieții materiale. Și scopul Cabalei, așa cum scrie Baal HaSulam, este să dezvăluie Creatorul creaturilor din lumea noastră.

Răspunsul meu: În principiu, suntem plasați într-o cantitate foarte interesantă de impact asupra noastră de către o singură forță, forța superioară a naturii. Îl poți numi Creatorul sau doar natura în general.

Dacă nu ne îmbunătățim calitatea dăruirii și a iubirii pentru lumea din jurul nostru, nu ne suprimăm calitatea egoistă și nu dezvoltăm calitatea altruismului în noi înșine, atunci ne aflăm în cadrul psihologiei.

Acest lucru poate fi spus atât cu privire la om, cât și, într-o oarecare măsură, cu privire la nivelurile animale, vegetative și chiar nemișcate ale naturii, care sunt sub nivelul „omului”. Studiindu-le, studiem practic psihologia lumii noastre, reacțiile de interacțiune dintre toate organismele și forța de guvernare a naturii.

Dar dacă vrem să ne schimbăm pe noi înșine în conformitate cu forța superioară a naturii, atunci intrăm deja în tărâmul Cabalei.

Psihologia este concepută pentru a-i face pe oameni să se simtă mai bine și mai încrezători în lumea noastră și numai în cadrul limitat pe care natură ne-a dat inițial.

Alternativa la aceasta este ca o persoană să se dezvolte peste aceste limite, să se ridice deasupra egoismului său, să înceapă să exploreze lumea în calitatea de dăruire îndreptată către ceilalți și nu către sine și apoi va începe să studieze a doua latură a lui. Esență, care se numește „suflet”.

Știința Cabalei se ocupă de asta, astfel încât o persoană să poată trece dincolo de lumea noastră, să afle ce există cu adevărat în afara ei. Până la urmă, în limitele lumii noastre, el se simte doar pe sine și ceea ce surprinde în sine.

Dar, din moment ce dispozitivul nostru de percepție este foarte limitat, atunci, dezvoltându-ne la calitatea interconectarii, a iubirii, a dăruirii, a umplerii lumii altora, începem să simțim realitatea într-un mod diferit. Simțim o forță care există în afara noastră și ne afectează din exterior.
De la „Spiritual States” de la KabTV 15/10/21

Filed under: Criza, globalizare, Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “În cine putem avea încredere dacă nimeni nu este de încredere?”

Una dintre glumele mele preferate din Aventurile lui Tom Sawyer a lui Mark Twain este atunci când Tom este definit ca „un erou strălucitor… animalul de companie al bătrânilor, invidia celor tineri” și au fost „unii care credeau că va fi președinte totuși, dacă scapă de spânzurătoare”. Cu aceste câteva cuvinte, Twain a surprins esența leadershipului în lumea noastră. Cei care ajung în vârf sunt cei mai înverșunați, cei mai hotărâți și cei mai nemiloşi. Astăzi, această din urmă calitate a devenit atât de intensă încât nu ne mai putem încrede în liderii noștri și cu siguranță, nu avem încredere în ei că au în vedere interesul nostru cel mai bun.

Nu acuz niciun lider în special, nici măcar lideri în ansamblu. Pur și simplu, într-o lume egoistă, în care oamenii se luptă să se răstoarne unii pe alții în drumul lor spre vârf, cel din vârf este în mod clar cel care a călcat în picioare și a doborât mai mulți oameni decât oricine altcineva. Concis, pentru a ajunge în vârf într-o lume egoistă trebuie să fii cel mai mare egoist.

Deci, de unde știm în cine să avem încredere? Nu știm și nu putem ști. Tot ce știm este că suntem în întuneric.

Într-o cultură a egoismului dezechilibrat, orice teorie a conspirației pare rezonabilă, în timp ce adevărul nu poate fi găsit nicăieri. Când fiecare persoană care spune sau scrie ceva încearcă să promoveze o agendă ascunsă, nu ai de unde să știi cine are dreptate, ce s-a întâmplat cu adevărat sau dacă chiar s-a întâmplat ceva.

Singura modalitate de a obține o oarecare claritate în știri și bunăvoință de la liderii noștri este să spunem „Destul!” la sistemul nostru actual și să construim ceva complet independent. Principiul călăuzitor al unui astfel de sistem ar trebui să fie „numai informații”, fără comentarii. Comentariul înseamnă că informațiile au fost deja denaturate. Informarea înseamnă să spunem doar ce s-a întâmplat pe cât posibil, nu de ce și nu cine este de vină și pe cine ar trebui să lăudăm.

Concomitent, trebuie să începem un proces cuprinzător autodidact. Trebuie să știm nu numai ce se întâmplă, ci și de ce deformăm și denaturăm totul. Cu alte cuvinte, trebuie să știm despre natura umană și despre modul în care prezintă în mod inerent chestiunile, în conformitate cu propria sa viziune subiectivă, care răspunde propriului interes. Pentru a ne „curăța” de această deformare, trebuie să învățăm cum să ne ridicăm deasupra interesului nostru personal și să dezvoltăm o atitudine la fel de favorabilă față de ceilalți. Aceasta este singura noastră garanție că interpretarea noastră a lucrurilor va fi uniformă și corectă.

Odată ce ajungem la o astfel de atitudine, vom descoperi că lucrurile rele pe care le vedem în lumea noastră reflectă propria noastră răutate interioară.

Reaua noastră voință față de ceilalți creează o lume în care rea-voința guvernează, și astfel lumea este plină de răutate și cruzime. Prin urmare, tot ce avem nevoie pentru a crea o conducere pozitivă – și pentru a elimina în general rea-voința din lume – este să generăm bunăvoință în noi. Când nutrim bunăvoința față de ceilalți, vom umple lumea cu bunăvoință. Drept urmare, lumea se va umple de bunătate și compasiune. Schimbându-ne pe noi înșine, vom crea o lume care este opusă lumii pe care am creat-o prin dorința noastră de a guverna, de a patrona și, adesea, de a distruge alți oameni.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→