Ziua Memorială a lui Baal HaSulam, Rav Yehuda Ha-Levi Ashlag este un eveniment special. La urma urmei, este dedicată unei persoane unice, un suflet cu totul special care a coborât pentru a ne conecta cu Creatorul. Nu mai avea nevoie de această muncă pentru el, ci doar pentru noi.

Baal HaSulam a deschis calea pentru posibilitatea contactului cu spiritualul pentru sufletele care coboară în această lume în ultima generaţie. Noi suntem cele mai grosolane suflete, cu cel mai mare egoism, ceea ce până acum nu a putut fi corectat. Și datoria noastră este să-l corectăm cu ajutorul metodologiei pe care ne-a lăsat-o Baal HaSulam.

Învățătura lui Baal HaSulam, metoda lui de corectare, este o lumină foarte mare pe care fiecare persoană o poate atrage spre sine. Baal HaSulam a vorbit, ne-a explicat, ne-a învățat și ne-a descris toți pașii pentru înaintarea corectă a sufletelor noastre către corectare, astfel încât să le putem conecta împreună și astfel să ne realizăm destinul.

Datorită lucrării lui Baal HaSulam, chiar și cea mai obișnuită persoană care urmează metoda sa poate ajunge la conexiunea cu Creatorul, ca și cum ar fi un expert remarcabil al Torei. Și înaintea lui, numai mari experți ai Torei au primit această recompensă.

Corectarea sufletelor în procesul dezvoltării umane a mers pas cu pas. Înainte de Baal Shem Tov, era nevoie să fim oameni foarte înălțați, cu suflete neobișnuit de înalte, pentru a atinge forța superioară și a obține conexiunea cu Creatorul. Iar după Baal Shem Tov, într-un fel a devenit mai ușor, luminile superioare s-au apropiat de sufletele inferioare. Prin urmare, sufletele joase au mai multe oportunități de a atinge măreția luminii, măreția Creatorului.

Cu cât umanitatea progresează mai mult, cu atât ne este mai ușor să ne apropiem de sursele luminii superioare și să le dezvăluim.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 10/7/22, “Ziua memorial a lui Baal HaSulam”

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

Pocăința (Teshuva) este conținutul principal al Zilei Ispăşirii  (Yom Kippur)), deoarece acesta este principalul lucru pe care trebuie să-l facem pentru a ne întoarce la locul, la starea, în care am existat înainte de păcatul lui Adam. Acesta este scopul și ţelul nostru, datoria noastră de a ne întoarce exact în locul în care am fost și de unde am căzut.

Eram cu toții în adeziune cu Creatorul, în interiorul Lui ca un embrion în pântecele mamei. Apoi am căzut din această etapă de adeziune, în egoismul nostru, iar acum trebuie să ne întoarcem de la un pol la altul.

La urma urmei, acum toată lumea se gândește doar la sine și nu se poate gândi la altcineva decât dacă este profitabil pentru el. Cu toate acestea, nu suntem capabili să avem grijă de ceilalți în mod altruist, pur și simplu să ne iubim și să ne ajutăm unii pe alții dându-ne pe noi celorlalți.

Pentru a ne întoarce la starea în care ne aflam, trebuie să ne schimbăm natura egoistă, pe care am primit-o ca urmare a spulberării și separării, ca urmare a căderii de pe acel loc înalt.

Rabash scrie: „Pocăința se referă la Adam HaRishon înainte ca păcatul să fie îmbrăţişat, iar el a fost îndepărtat din cauza păcatului. Prin urmare, fiecare, pentru că este o parte din sufletul lui Adam HaRishon, trebuie să se apropie încă o dată de spiritualitate”, adică să se întoarcă la rădăcina lui, la starea în care se afla înainte de păcat.

Aceasta este o stare extrem de înaltă în care ne aflăm în interiorul Creatorului și ne lipim de El ca un embrion în interiorul mamei. Este imposibil chiar şi să ne imaginăm o astfel de stare exaltată, dar trebuie să ajungem la ea și cu siguranță o vom face. De aceea suntem atât de fericiți să fim într-un grup care învață și tânjește să implementeze această revenire și suntem ferm încrezători că o vom atinge în curând.

Înainte de toate, trebuie să studiem ce gânduri și sentimente există astăzi în noi, iar apoi vom învăța cum să ne corectăm inima și mintea pentru a ne apropia de starea în care eram înainte de a păcătui, înainte de a cădea și de a ne îndepărta de Creator. Cum s-a întâmplat că am căzut din spiritualitate de parcă ar fi fost un avort spontan și mama a pierdut copilul? Același lucru ni s-a întâmplat și când am căzut și ne-am îndepărtat de Creator. Dar astăzi avem o oportunitate fericită de a ne întoarce înapoi la El!

Din Lecţia zilnică de Cabala 10/4/22, “Yom Kippur—Ziua ispăşirii”

Filed under: Educatie, Educatie integrala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “Nouă grupuri de studenți la drept din UC Berkeley semnează un regulament ilegal ”

Antisemitismul este rasism, care este ilegal în Statele Unite. Antisionismul, adică „țintirea statului Israel, conceput ca o colectivitate evreiască”, conform guvernului SUA, este o manifestare a antisemitismului și prin urmare ilegală. Totuși, acest lucru nu a împiedicat nouă grupuri de studenți de la Facultatea de drept din UC Berkeley să semneze o declarație deschis rasistă împotriva sioniștilor, a oricui îi susține și a Statului Israel în mod colectiv. Cele nouă organizații se angajează să interzică „vorbitorii care și-au exprimat și au continuat să susțină opinii… în sprijinul sionismului, al Statului de apartheid al Israelului și al ocupației Palestinei” și să sprijine mișcarea BDS. Ei au semnat-o, pretins în scopul „de a proteja siguranța și bunăstarea studenților palestinieni”.

Ai putea argumenta că nouă organizații studențești din peste o sută care există în Facultatea de drept din UC Berkeley sunt o mică minoritate, dar cu doar câțiva ani în urmă, ideea de a alcătui o astfel de declarație ar fi fost de neconceput, cu atât mai puțin să o semnezi.

De asemenea, dacă considerați că deși antisemitismul este ilegal în SUA, nimeni nu a luat nicio măsură împotriva acestor grupuri în afară de condamnarea lor, și asta de asemenea a fost exprimat în principal de evrei, este clar că opiniile antisemite sunt mult mai profunde sub suprafață. Dacă această tendință continuă și pare să se accelereze, nu va trece mult timp până când observația studentului de la Berkeley Law, Kenneth Marcus să devină realitate, că incidentul este un semn că „spaţiile universitare merg ca infamul apel al naziștilor judenfrei – fără evrei.”

Când am vorbit studenților din California în 2004 și i-am avertizat că aici vor ajunge lucrurile, ei nu m-au crezut. Când am vorbit în 2014 cu organizațiile care încercau să lupte împotriva antisemitismului în campusurile din SUA și le-am avertizat că aici ajung lucrurile, nu m-au crezut. Acum sunt alarmați că se întâmplă, dar totuși rezistă singurei soluții la situația lor: propria lor unitate.

Trebuie spus în cuvinte simple: dacă evreimea americană nu se unește, și unitatea poate începe cu studenții evrei, cererea de a face Berkeley să fie liberă de sioniști se va răspândi în toată țara. Cererea nu se va limita la interzicerea sioniștilor explicit, ci și a celor care ar putea fi susținători ascunși ai sionismului și anume toți evreii.

Așa cum Spania i-a expulzat pe toți evreii pentru că îi bănuia că aspirau în secret să convertească creștinii la iudaism, oricine susține sau ar putea sprijini sionismul va deveni un suspect și prin urmare, un paria. Așa cum nu i-a ajutat pe evrei să declare, sincer de altfel, că nu încercau să convertească creștini, nu îi va ajuta pe evreii americani să afirme că nu susțin sionismul sau statul Israel.

Antisemitismul este deja omniprezent în „Țara libertăţii”. Dacă un student arab arată sprijin pentru Palestina, Afganistan, Arabia Saudită sau orice altă țară explicit musulmană, acel sprijin este protejat cu înverșunare de către grupurile pentru drepturile omului și de către Facultatea și Administrația Universității, ca expresie legitimă a libertății de exprimare. Dar în campusuri, același drept este refuzat studenților evrei care susțin Israelul; acestora le este frică nu numai să arate sprijin pentru statul evreiesc, ci chiar să se identifice ca evrei sau să poarte însemne evreiești precum Steaua lui David.

Cea mai bună lecție pe care ar trebui să o învețe studenții evrei este motivul pentru care sunt urâți. Ei simt că nu au făcut nimic rău, dar acest lucru nu este în mod clar punctul de vedere al multora dintre colegii lor și mulți alții se alătură acuzatorilor lor. Ciclul istoriei evreiești nu s-a schimbat de la înființarea națiunii: ei sunt bineveniți, tolerați, urâți și în cele din urmă expulzați (sau exterminați) oriunde merg.

Singurul antidot împotriva urii împotriva evreilor este unitatea evreiască – nu împotriva antisemitismului, ci a grijii de dragul grijii. Solidaritatea a fost singura noastră sursă de forță, deoarece vocația noastră este să dăm dovadă de unitate exemplară, responsabilitate reciprocă și grijă față de ceilalți ca pentru noi înșine.

Puterea noastră este în unitatea noastră, deoarece universul este o entitate unită și numai oamenii se simt despărțiți. Poporul evreu a devenit o națiune când a reușit să se unească deasupra separării lor și să devină asemănător cu restul naturii; de aceea a fost însărcinat să fie un exemplu.

De atunci, omenirea și-a fixat ochii asupra noastră și ne urmează exemplul. Când suntem despărțiți, suntem vrând-nevrând un exemplu de diviziune, așa că lumea ne acuză că incităm la conflicte. Când suntem uniți, suntem un exemplu de unitate, așa că lumea ne îmbrățișează.

Acesta este mesajul pe care încerc să-l transmit studenților evrei din America din 2004. Dacă îmbrățișează mesajul și se unesc, va fi cea mai valoroasă lecție pe care o vor învăța vreodată și lumea le va mulțumi pentru aceasta.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “Moştenirea unui uriaş ”

Astăzi, 7 octombrie, în urmă cu șaizeci și opt de ani, a murit Rav Yehuda Ashlag, cel mai mare cabalist și gânditor al timpului nostru și unul dintre cei mai mari din toate timpurile. El a devenit cunoscut sub numele de Baal HaSulam (autorul Sulamului [scării]) după comentariul său Sulam la Cartea Zohar. El a trăit ambele războaie mondiale, le-a prezis cu mult timp înainte și a avertizat evreii din Polonia că o calamitate îi așteaptă cu mult înainte de Holocaust. A scris despre asta, a vorbit despre asta și a organizat evadarea a sute de familii din Polonia în ceea ce era atunci Palestina și mai târziu a devenit statul Israel. Eforturile lui au fost zădărnicite. Familiile au fost intimidate să rămână în Polonia, iar scrierile lui au fost interzise.

Ulterior, Baal HaSulam s-a mutat singur în Palestina și a muncit la fel de sârguincios pentru a răspândi mesajul unității între evrei și al unității în întreaga lume. Totuși, și în Palestina scrierile lui au fost interzise și a fost amenințat că va fi închis dacă va continua să-și răspândească ideile.

Din fericire, multe dintre scrierile sale au supraviețuit, astfel încât să putem afla despre măreția sa și să-i realizăm mesajul. Astăzi, este imperativ să înțelegem moștenirea lui și să-i realizăm învățătura pentru că, printre altele, a detaliat cum putem evita un al Treilea Război Mondial nuclear.

În ultimii ani ai vieții sale, Baal HaSulam și-a dedicat timpul pentru a scrie comentariul său monumental la Cartea Zohar, singurul comentariu complet de la scrierea Zoharului în urmă cu aproape două milenii. În anii anteriori lucrării sale la Zohar, el și-a împărțit timpul între scrierea unui comentariu cuprinzător asupra scrierilor lui ARI, care a devenit cunoscut sub numele de Studiul celor Zece Sefirot, și scrierea de eseuri despre evenimentele și procesele contemporane care au modelat istoria lumii.

În anii ‘30, cu mult înainte ca oamenii să vorbească despre globalizare sau interconectarea națiunilor, Baal HaSulam a scris o serie de eseuri care avertizează împotriva exploatării, deoarece suntem dependenți unul de celălalt. Două eseuri în special, „Pacea” și „Pacea în lume” au analizat starea umanității, încotro se îndreaptă și ce trebuie făcut.

În iunie 1940, a publicat o lucrare pe care a vândut-o pe stradă ca pe un ziar obișnuit. Conținea articole de opinie în care el a analizat situația din lume în perspectiva războiului mondial care se desfășoară în Europa și în alte părți și a subliniat pericolul care îi aștepta pe evreii polonezi. Din păcate, era prea târziu pentru a-i salva. Dacă l-ar fi ascultat în anul 1920, probabil că lucrurile ar fi fost foarte diferite.

În anii 1950, cu puțin timp înainte de moartea sa, a scris ceea ce a prezis pentru lume, dar nu a reușit niciodată să-l publice. El spera că acum, după ce lumea a văzut ororile armelor nucleare, oamenii vor fi dispuși să se ridice deasupra ego-ului lor și să se unească. El a avertizat, de asemenea, că, dacă nu o vor face, omenirea s-ar cufunda într-un al Treilea, și chiar al Patrulea Război Mondial, ambele ar fi nucleare, iar relicvele vor trebui totuși să se ridice deasupra egoului lor și să se unească pentru a pune capăt urii si războiului.

Moștenirea lui Baal HaSulam sunt eforturile sale de a ajuta umanitatea să se unească. Astăzi vedem cât de esențial este să înțelegem mesajul său de unitate și să-l răspândim, deoarece este singurul mesaj care poate preveni un al Treilea Război Mondial.

Cabaliștii au fost întotdeauna înaintea timpului lor. Predecesorii lui Baal HaSulam, de asemenea au fost înțeleși greșit în timpul vieții lor. Sper că înțelegem mesajul lui Baal HaSulam nu la câteva secole după trecerea sa, ci acum, cât mai este timp să evităm o tragedie globală.

Pentru scrierile lui Baal Hasulam (neincluzând Cartea Zohar și Studiul celor Zece Seforot), citiți Scrierile lui Baal HaSulam, Vol. 1 și Vol. 2.

Pentru a afla mai multe despre lucrările cabaliştilor și rezistența la mesajul lor de-a lungul veacurilor, citiți  Un pod foarte îngust: Soarta poporului evreu

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate - Niciun comentariu→