Daily Archives: 22 ianuarie 2024

Invidie bună

547.03Întrebare: Poate invidia să facă rău unei persoane pe calea noastră spirituală? În lumea corporală invidia este foarte dăunătoare. Cum te poate invidia cineva pe tine și pe prieteni în mod corect?

Răspuns: Invidia este atât o calitate foarte bună, cât și o calitate foarte proastă. Depinde cum o folosesti. Dacă invidia te încurajează, te face să avansezi rapid și să-i ajuți pe alții, atunci este o invidie bună. Foloseşte-o.

Întrebare: Totuși, cum să nu faci rău și cum să restrângi dorința de a invidia pentru a nu deteriora calea și viața unei persoane?

Răspuns: Invidiază într-un mod în care adopti calități bune de la prietenii tăi și le folosești pentru a le conecta cu ei.

Din Lecția zilnică de Cabala 24/01/24, Scrierile lui Baal HaSulam „Și dacă drumul ar fi prea departe pentru tine”

O mie de Creatori sau Unul singur?

610.2Întrebare: Există un Creator de care depinde totul. Există un Creator pe care trebuie să-L cunoaștem și să-L simțim după unirea într-un grup. Și există și un Creator care se află în interiorul unei persoane. Totul este un singur Creator, sau diferite forțe superioare, fiecare cu propriul său scop și potențial?

Răspuns: Putem număra o mie de așa-numiți Creatori, dar toate acestea sunt acțiunile Lui, nu El Însuși.

Nu există forțe superioare cu excepția Creatorului. Tot ceea ce pare a fi forțe care acționează asupra noastră apare doar pentru a ne induce în eroare. Nu există nimeni în afară de El.

Din Lecția zilnică de Cabala 9/1/24, Scrierile lui Baal HaSulam „Diferența dintre miez, sine și abundență adăugată”

Formă comună, percepție diferită

928Un loc real în spiritualitate este numit „locul realității”, deoarece oricine vine acolo în acel loc vede aceeași formă ca celălalt (Baal HaSulam, Shamati 98„Spiritualitatea se numește ceea ce nu se va pierde niciodată”).

Comentariu: Articolul spune că toți cei care vin în acest loc văd aceeași formă ca și celălalt. Dar am vorbit recent despre faptul că fiecare simte totul individual, în felul său.

Răspunsul meu: Nu contează. La fel ca în lumea noastră, ceea ce simți percepi individual. Dar, în principiu, este deschis tuturor.

Întrebare: Să presupunem că vedem cu toții masa, fiecare o experimentează diferit?

Răspuns: Desigur în felul său, dar percepem în continuare același obiect. De aceea se spune că sunt 70 de expresii. Pentru fiecare nivel, există 70 de feţe ale Torei.

Din Lecția zilnică de Cabala 8/1/24, Scrierile lui Baal HaSulam „Spiritualitatea se numește ceea ce nu se va pierde niciodată”

Salvarea celor dragi

962.3Întrebare: Oamenii de știință au stabilit și au confirmat următoarele prin multe experimente: „Când ești aproape de cineva de care îți pasă, respirația și bătăile inimii tale se pot sincroniza. Așa se stabilește legătura între un bebeluș și rudele sale și între cei care cântă în cor. Când cineva la care ții nu se simte bine, poți doar să-l ții de mână și îi va alina suferința.”

Credeţi asta?

Răspuns: Nu este nimic de crezut; aşa este.

Întrebare: Așa funcționează?

Răspuns:: Da, așa funcționează.

Întrebare: Care este baza unor astfel de miracole?

Răspuns: De ce sunt miracole?

Comentariu: Medicina nu ar funcționa, dar iau un bărbat de mână și deodată începe să se sincronizeze.

Răspunsul meu: Energiile tale interioare încep să curgă în el prin contactul tactil și să-l regleze.

Întrebare: Cum funcționează asta? Se acordează cu mine? Aceeași bătaie a inimii?

Răspuns: Da.

Comentariu: Există un punct foarte important aici, menționat de două ori: este „o persoană iubită”.

Răspunsul meu: O persoană iubită poate fi în spirit, în temperament sau în conexiune interioară.

Întrebare: Dar dacă nu este aproape de mine, pot lucra așa cu o persoană?

Răspuns: Nu, este puțin probabil.

Întrebare: Deci, apropierea chiar contează?

Răspuns: Corect.

Întrebare: Deci, dacă vrem să ajutăm o persoană care este bolnavă, trebuie mai întâi să mă adaptez să o văd ca pe cineva apropiat mie? Este posibil să te adaptezi pentru a te simți aproape de altul pentru a-l ajuta?

Răspuns: Da.

Întrebare: Cum funcționează acest sistem? Cum mă ajustez?

Răspuns: Trebuie să-i simți lumea interioară, unde este dezechilibrat și să încerci să-l influențezi să revină la o stare de echilibru.

Întrebare: Deci acum, îmi atribui responsabilitatea principală?

Răspuns: Tu ești cel sănătos. Ei bine, atunci depinde de tine să faci asta. El poate face un singur lucru – să se conformeze. Acest lucru nu este ușor. Dar restul este dictat de tine.

Comentariu: Adică dacă o persoană cere ajutor, treaba mea este să mă simt aproape de el.

Răspunsul meu: Să-l susțin!

Întrebare: Este aceasta treaba mea? El nu trebuie să facă altceva decât să ceară.

Răspuns: Așa aș spune.

Întrebare: Sunt vremuri grele pentru umanitate, dificile. Este greu pentru mase. Ca să-i ajutăm și să-i scoatem cumva din această stare, ce ar trebui să facem?

Răspuns: Aceasta este o problemă. Ce putem face? Să-i scoți din această stare nu este bine.

Dacă au fost puși în această stare, este pentru un motiv. Trebuie să ne gândim cum să-i aducem la cea mai bună stare, iar ieșirea din coborârea în care se află s-ar putea să nu fie cea mai bună cale de acțiune.

Întrebare: Deci nu este despre a oferi o îmbrățișare caldă sau de a face pe cineva să se simtă bine; mai degrabă, poate fi chiar o jignire?

Răspuns: Se poate. Nu putem înțelege asta încă.

Comentariu: Atât dvs., cât și știința Cabala continuaţi să spuneţi că lumea suferă, iar ştiința Cabala a venit să ajute oamenii într-un fel.

Răspunsul meu: Exact.

Întrebare: Pentru a ne ajuta să ieșim din suferință sau să ne ridicăm deasupra ei?

Răspuns: Ca să te ridici din suferință. Cabala ne oferă posibilitatea de a ne ridica trăgându-ne unii pe alții și sprijinindu-ne reciproc. Nu avem nevoie de nimic altceva. Numai prin ajutor reciproc ne putem ridica unii pe alții și ne putem ridica împreună.

Întrebare: Aceasta este toată știința? Ce este greu la asta?

Răspuns: Să-ți iubești aproapele ca pe tine însuți.

Întrebare: Asta este?

Răspuns: Asta este. Aici tragem perdeaua și stingem luminile.

Comentariu: O persoană încă crede că poate ajunge singură cumva la asta într-un fel.

Răspunsul meu: Cred că nu. Cu cât trăiesc mai mult, cu atât sunt mai sigur că o persoană nu poate ajunge la asta singură.

Întrebare: Ce ar trebui să faci pentru a ajunge să „iubești aproapele tău ca pe tine însuți?”

Răspuns: O persoană trebuie cel puțin să realizeze că, dacă nu pentru o apropiere de ceilalți, ca să nu mai vorbim voluntar, cu ochii închiși și îndreptându-se unul spre celălalt ca prin întuneric – dacă nu acționăm în acest fel, suntem cu toții condamnați.

Întrebare: Ar trebui să suprimăm orice rezistență la o astfel de atitudine față de ceilalți? Tot ego-ul lui, tot ceea ce trăiește?

Răspuns: Absolut totul! Asta este singura cale.

Comentariu: Iar știința Cabala pare să spună că atunci va veni momentul, când te ridici deasupra suferinței.

Răspunsul meu: Da.

Întrebare: Dar vom ajunge vreodată la asta?

Răspuns: Depinde prin ce fel de suferință trecem. O putem face mai devreme sau mai târziu.

Întrebare: Este suferința principalul lucru aici?

Răspuns: Suferința ne va forța.

Comentariu: Nu sunteţi foarte optimist.

Răspunsul meu: Nu am fost niciodată deosebit de optimist.

Comentariu: Aţi fost și mai puțin optimist cu privire la umanitate în ultima vreme.

Răspunsul meu: Nu sunt deloc optimist cu privire la umanitate.

Comentariu: Dar mereu spuneţi: „Prin suferință”.

Răspunsul meu: Numai aşa!

Comentariu: Deci noi înțelegem doar durerea.

Răspunsul meu: Prin lipirea fericirii

Întrebare: Nu putem acționa înainte de durere, înainte de glonț, înainte de băț?

Răspuns: Nu.

Întrebare: Atunci ce oferă această știință?

Răspuns: Explică legile naturale ale naturii și rolul omului în ea. Prin urmare, nu putem da vina pe natura. Învinovățiți-vă.

Întrebare: Dacă o învăț, mă va lăsa să acționez înaintea băţului sau a glonțului?

Răspuns: În măsura pe care o doriți, vă va lăsa.

Întrebare: Deci depinde de mine acum? Mi s-a dat un instrument și depinde de mine. Mai este posibil să acționezi înainte de a suferi?

Răspuns: Chiar și acum!

Comentariu: Tocmai v-aţi schimbat perspectiva. Aţi spus că practic, suferința împinge o persoană.

Răspunsul meu: Ei bine, dacă suferința de astăzi este deja suficientă pentru tine, poți fugi de ea către corectare și să atingi cea mai bună stare.

Întrebare: Deci măsura este importantă, pentru a putea spune: „Este suficient, am avut-o destul”, nu?

Răspuns: Corect.

Din KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman” 27/11/23

Suflet comun — Un sistem de dorințe

75.01Sufletul comun Adam HaRishon reprezintă întreaga umanitate, iar particulele sale există în fiecare dintre noi.

Este scris că sufletul lui Adam a fost împărțit în mod abstract în 600.000 de suflete. Dacă mai devreme populația lumii era de un milion de oameni, astăzi este de opt miliarde. Și această împărțire poate continua la nesfârșit.

Din punctul de vedere al Cabala, sufletul comun este un sistem de dorințe. În lumea noastră, dorințele sunt clasificate după cum urmează: hrană, sex, familie, bogăție, onoare, putere și cunoaștere. Totalitatea tuturor dorințelor de la cele mai mici la cele mai mari, este numită în Cabala sistemul lui Adam Harishon.

Fiecare persoană are o parte din sufletul comun și toată lumea trebuie să aibă grijă să o corecteze de la egoism la altruism.

Din KabTV „Cabala practică”, 2/1/24

Porunca fricii

591„Toate poruncile din Tora pe care Creatorul le-a dat lui Israel sunt scrise în Tora într-un mod general”, în versetul „La început Dumnezeu a creat”, până la versetul „Și a fost lumină”. Zoharul a explicat că versetul „La început, Dumnezeu a creat” este porunca fricii , iar pedeapsa ei și toate poruncile din Tora sunt incluse în ea (Zohar pentru toți, „Ieşirea lui Rabbi Shimon din peşteră” #188) .

Cea mai de bază poruncă este frica de Creator, deoarece întreaga Tora se bazează pe ea. Frica este că, dacă nu împlinești poruncile Creatorului, vei fi respins. Prin urmare, această poruncă este piatra de temelie.

Întrebare: Care este legătura dintre expresiile „Atotputernicul a creat la început” și „porunca fricii”?

Răspuns: Faptul este că natura noastră este egoismul absolut și singurul lucru care ne poate obliga să muncim, să facem ceva și să ne apropie de ceva este frica.

Adică, „La început Cel Atotputernic a creat” este dorința noastră de a primi, temându-ne constant că nu va fi umplută. Și apoi spune: până la cuvintele „și a fost lumină”. Lumina deja umple.

Se pare că frica unei persoane se schimbă, deoarece există o diferență între umplere: fie este pentru sine, fie de dragul Creatorului.

Din KabTV, „Introducere la Cartea Zohar” 24/12/23

Nu fi un elefant legat de un stâlp

424.02Întrebare: Adesea, elefanții sunt pur și simplu legați de un stâlp cu o frânghie subțire. Nu sunt în cuști sau cătușe, dar nu fug. Proprietarii de elefanți spun: „Când elefanții sunt mici, îi legăm cu aceeași frânghie. La această vârstă, este suficient să împiedici elefanții să fugă. Iar când cresc, ei cred pur și simplu că nu pot să fugă și nu încearcă niciodată să se elibereze.”

Probabil că suntem legați de această lume cu un „snur” subțire încă din copilărie și nu încercăm să scăpăm. Ce fel de sfoară este aceasta?

Răspuns: Obiceiul.

Întrebare: Sau știu că nu pot scăpa?

Răspuns: Și asta, de asemenea.

Întrebare: Care este factorul mai mare?

Răspuns: Cred că nu voi putea scăpa.

Întrebare: Deci, lumea asta ne înăbuşă?

Răspuns: Da, la început.

Întrebare: Vă rog să-mi spuneți de ce ne este frică să facem un pas. Știm că undeva există libertate, dar încă ne este frică să facem acest pas.

Răspuns: Pentru a face acest lucru, trebuie să ne depășim pe noi înșine, adică toate obiceiurile noastre, atitudinea față de lume, toate acestea trebuie cumva anulate.

Întrebare: Ne este frică?

Răspuns: Da, este instinctul animalic, la fel ca elefanții.

Comentariu: Aici avem o casă. Avem o susținere, dar acolo cine știe ce se va întâmpla? Ne chemi să ieșim, să facem acest pas.

Răspunsul meu: Nu eu sunt cel care cheamă, dar marii înțelepți ai Cabala spun că trebuie să ieșim din acest magnetism și să ne ridicăm deasupra lui. Și atunci vom vedea o altă lume și pe noi înșine altfel, și în general toată viața, întregul univers.

Întrebare: Ei au făcut acest pas?

Răspuns: Da.

Întrebare: Cum au avut curajul să facă acest pas?

Răspuns: Nu este curajul lor. Le-a fost dat de natură.

Se dă anumitor oameni de sus, din starea lor interioară, din conținutul lor interior. Toți ceilalți le pot urma sfaturile și pot acumula o anumită cantitate de energie care le permite să iasă din această atracție.

Comentariu: Încerci să ieși din acest magnetism, îi urmărești pe Cabalişti, îi urmezi în ceea ce spun ei și nu funcționează, nu funcționează, nu funcționează – de ani de zile!

Răspunsul meu: Este acumulativ. Acesta este un proces de acumulare a energiei și a eforturilor necesare, care în cele din urmă ne vor permite să depășim limitele gravitației.

Întrebare: Cum să nu disperi, pentru că a trecut atât de mult timp?

Răspuns: Nu avem altă modalitate de a părăsi acest stâlp de care suntem legați cu un „snur”.

Întrebare: Adică, în ciuda timpului, deși disperarea s-a instalat deja, continuăm să încercăm să facem acest pas?

Răspuns: Cu siguranță.

Întrebare: Și totuși, întrebarea rămâne: cum să nu disperi?

Răspuns: Nu există altă cale de ieșire.

Întrebare: Ar trebui să ajungi la acest gând că nu există altă cale de ieșire?

Răspuns: Da, nu există altă cale. Vei avea noroc, ca să spun așa; vei acumula putere și te vei elibera, vei rupe „frânghia” și vei alerga ca un mic elefant pe câmpul vieții. Iar dacă ai ghinion, vei rămâne legat de sfoară până data viitoare.

Întrebare: Cuvântul „norocos” nu este ofensator?

Răspuns: Nu cunoaștem toate legile lumii și de aceea o spunem aşa.

Întrebare: Ce ne va ajuta să ne dublăm sau să ne triplăm puterea?

Răspuns: Asta studiem. Aceasta este unitatea noastră, studiul legilor lumii superioare. Ca rezultat, acumulăm o anumită cantitate de energie pentru a ieși pe o orbită liberă.

Întrebare: Este o evadare de grup mai remarcabilă decât o evadare individuală?

Răspuns: Da, cel mai probabil.

Întrebare: Dar este posibilă și evadarea unei persoane?

Răspuns: Vedem acest lucru la vechii cabaliști și chiar în timpurile recente, ca Baal HaSulam și alții. Au fost capabili să scape de gravitația egoistă, pământească.

Întrebare: Vă rog să-mi spuneți de ce credem că este așa. La urma urmei, încă nu am scăpat.

Răspuns: Pentru că altfel, esența vieții pământești își pierde orice fundament.

Întrebare: Viața pământească are sens doar dacă facem acest pas?

Răspuns: Da.

Întrebare: Și pentru asta există?

Răspuns: Da.

Întrebare: Deci, spuneţi că sensul vieții este să faci acest pas și să te desprinzi de acest „șir”?

Răspuns: Da.

Întrebare: Ce este acest spațiu în care intrăm când ne desprindem?

Răspuns: Acesta este un spațiu liber în care putem acționa conform legilor sale, legile acestui spațiu liber.

Întrebare: Care sunt ele?

Răspuns: Aceasta este libertatea de gravitație, de egoism.

Întrebare: Gravitația este egoistă?

Răspuns: Da.

Întrebare: Și când sunt eliberat, ce este acolo?

Răspuns: Acțiuni libere, viață liberă, plutire liberă. Într-adevăr, ca un elefant în aer.

Întrebare: Deci acum toate acțiunile mele sunt egoiste, sunt condus și nu sunt liber aici? Și acolo?

Răspuns: Acolo ești liber.

Întrebare: Vreau asta în secret, nu-i așa?

Răspuns: Nu cred că asta ne dorim.

Comentariu: Toată lumea vorbește despre libertate, și cumva, și-o imaginează.

Răspunsul meu: Nu știu de ce are nevoie de libertate. Omul nu știe. Vrea doar să scape de „frânghia” lui. De ce? Foarte posibil din prostie copilărească. Nici noi nu știm ce urmează.

Întrebare: Dar eliberarea, este eliberarea de egoism?

Răspuns: Da.

Din KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman” 30/11/23