Michael Laitman pe Times of Israel: “Ce s-a schimbat în poporul Israel din 7 octombrie?” (Times of Israel)

În urma evenimentelor tragice din 7 octombrie și a războiului care se desfășoară de atunci, poporul Israel a devenit mult mai unit. Sper sincer că vom continua să creștem unitatea în cea mai mare măsură posibil, adică o stare de „iubiți-vă aproapele ca pe voi înşivă” prin care tendința de unitate se va răspândi în întreaga umanitate.

În ciuda suferinței care ne-a determinat să ne unim, este totuși frumos să descoperim un rezultat brusc al grijii și aprecierii reciproce.

Astfel de stări aduc asupra noastră anumite corectări. Mulți oameni din toate categoriile sociale simt brusc că cea mai bună poziție în care să se afle este una de unitate. Soldații simt că locul lor este pe câmpul de luptă, dorind de bunăvoie să rămână și se simt mai bine decât dacă ar fi în centrul țării. Au existat mai multe cazuri în care soldații s-au întors acasă de câteva zile, spunând că se simt mult mai vii atunci când sunt cu prietenii lor în serviciu.

Cine ar fi crezut că în generația noastră, oamenii ar părăsi de bunăvoie centrele urbane înfloritoare și cartierele suburbane plăcute, pentru zonele de luptă periculoase punându-și viața în pericol? Învățăm o lecție majoră și sper că va rămâne cu noi. Mă rog astfel ca această nouă unitate să se întărească, să nu ne întoarcem la dezbinare și ca puterea unității să se răspândească în întreaga umanitate.

Mai importante decât conflictele externe care izbucnesc din necesitate sunt conflictele interioare împotriva adevăratului dușman: înclinația egoistă care există în interior. În orice moment, un gând de sabotare ne poate lua prin surprindere, făcându-ne să ne respingem și să ne distanțăm unul de celălalt. Tocmai în acest moment trebuie să luptăm pentru succesul unității noastre față de diviziune.

Am încredere totuși, că, pe măsură ce devenim mai conștienți de răul pe care ni-l provocăm lăsând să se materializeze impulsurile noastre separatoare, vom deveni mai pregătiți să le gestionăm mai bine. Ne vom strădui apoi în mod voluntar în direcția opusă – pentru a ne sprijini, încuraja, respecta și a ne păsa unul de celălalt – și vom insufla un nou spirit pozitiv de unitate între noi și în lume.

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce înseamnă mila în ochii creaturilor?

Răspuns: Mila în ochii creaturilor este atunci când toată lumea te iubește.

Comentariu: Dar acest lucru este doar în simţirea interioară, deoarece în exterior ei s-ar putea să nu mă iubească.

Răspunsul meu: Nu este nimic de vorbit în exterior. Vorbim doar despre sentimentele noastre interioare, cele mai profunde.

Din Lecția zilnică de Cabala 24.01.24, Scrierile lui Baal HaSulam „Și dacă drumul ar fi prea departe pentru tine”

Filed under: Fara categorie - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum are loc schimbarea între Lo Lishma (pentru sine) și Lishma (pentru Creator)? Se poate face în orice moment, în fiecare gând, în fiecare dorință?

Răspuns: Nu, acest lucru se întâmplă doar ca urmare a muncii pe termen lung a unei persoane asupra sa.

În principiu, vine ca un dar de la Creator.

Din Lecția zilnică de Cabala 8/1/23, Scrierile lui Rabaş „Ce sunt adevărul și minciuna în muncă?”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum este primirea pentru a dărui conectată cu credinţa deasupra raţiunii și în rațiune?

Răspuns: Practic, acestea sunt acțiuni foarte apropiate.

Întrebare: Și totuși, primim pentru a dărui în rațiune sau mai presus de rațiune?

Răspuns: Mai presus de raţiune. Adică, intenția noastră este de dragul dăruirii, iar acțiunea este primirea. Se dovedește că acțiunea este opusul ei însăși.

Întrebare: De asemenea, trebuie să ne ridicăm deasupra rațiunii dobândite de dragul dăruirii pentru a dezvălui un nou nivel de rațiune? Sau aceasta este acțiunea finală?

Răspuns: Nu, nu este definitiv; acestea sunt grade. O astfel de muncă are loc la fiecare grad. Adică, rațiunea pe care o dobândim de dragul dăruirii devine insuficientă la un moment dat. Este corectă, dar insuficientă.

Din Lecția zilnică de Cabala 3/1/24, Scrierile lui Baal HaSulam „Primirea pentru a dărui”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Un leu și un taur iau cina împreună. Leul primește un apel de la soția sa: „Vei fi acasă curând?” „Da, dragă, voi fi acolo în curând”, spune leul.

Taurul îl privește surprins: „Ei bine, tu ești un leu, regele tuturor animalelor. Eu răspund soției mele: „Nu este treaba ta, voi veni când vreau eu”. La care leul îi spune: „Nu ne compara, soția ta este o vaca, iar a mea este o leoaică”.

Răspunsul meu:: Este bine!

Întrebare: Este respectul pentru o soție un comportament de leu?

Răspuns: Da.

Întrebare: Ce vreţi să spuneţi prin respectarea unei soții?

Răspuns: Mă refer la iubire, înțelegere și conexiune reciprocă. Toate acestea ar trebui să fie prezente. Și demonstrez totul cu voce tare și deschis.

Întrebare: Nu ești atent la taurii care spun: „Ce faci? Ești un leu, regele animalelor. De ce vorbești cu ea așa?”

Răspuns: Nu.

Întrebare: Vă rog să-mi spuneți ce este mai întâi: cresc o leoaică acasă sau o leoaică mă face până la urmă leu? Ce se întâmplă mai întâi aici?

Răspuns: Cred că aici este opusul adevărat, leoaica te face un leu. Dar vreau să spun asta: ce s-ar întâmpla dacă ai vorbi așa cu fiica ta sau cu fiul tău? Ai coborî vocea și ai vorbi încet. De ce nu şi cu soția?

Trebuie să simți întotdeauna că ești deasupra tuturor și prin urmare, trebuie să fii sub toată lumea.

Întrebare: Asta este frumos! Acesta este comportamentul unui rege adevărat?

Răspuns: Da.

Întrebare: Atunci am o întrebare. Cum de s-a întâmplat în lume ca regi și dinastii să dispară? În schimb, au ieșit politicieni și în mare parte, nu atât de drăguți.

Răspuns: Toți sunt corupti.

Întrebare: Cum s-a întâmplat asta? Ce s-a întâmplat cu toate acestea: cu nobilimea regală, cu o asemenea atitudine față de ceilalți?

Răspuns: Acest respect s-a stins treptat de-a lungul a sute de ani și a făcut loc mândriei.

Un rege ar trebui să fie un rege. Merge prin moștenire; trece prin transmitere ancestrală. Dar apoi totul s-a schimbat în vânzare și cumpărare.

Întrebare: Când a fost tăiată această genă? Ce s-a întâmplat acolo? Unde a avut loc schimbarea? Dacă vorbim de sus. Spuneţi că atitudinea respectuoasă, noblețea, este starea de sus.

Răspuns: Cred că a fost undeva în Roma Antică, atunci  când au început să vândă, să cumpere și să se otrăvească reciproc, apoi totul a mers în jos. Înainte de aceasta, imaginea regelui era practic vicarul lui Dumnezeu pe pământ.

Întrebare: Tot spuneți că într-un fel sau altul trebuie să ajungem la echivalența cu Creatorul. Aceasta este ceea ce se numește întoarcerea la nobilime?

Răspuns: Da.

Întrebare: Este posibil? Tocmai aţi spus că totul se prăbușește.

Răspuns: Este imposibil.

Întrebare: Atunci cum să te întorci la nobilime?

Răspuns: Această nobilime va fi înlocuită de popor. Când oamenii s-au proclamat vicerege al Creatorului pe pământ în împlinirea tuturor legilor superioare, atunci se ridică la nivelul Creatorului și pacea va fi restabilită pe pământ.

Întrebare: Ce ar trebui să devină oamenii pentru a ajunge la această stare?

Răspuns: Ar trebui să existe iubirei unul pentru celălalt. Aceasta este singura condiție. Masa de oameni ar trebui să fie ca una.

Întrebare: Chiar vedeţi asta? Nu vedeţi regii, vedeţi poporul ca un întreg?

Răspuns: Da, totul a dispărut.

Întrebare: Deci, când spunem „ca o singură inimă” sau „ca unul” asta vreţi să spuneţi?

Răspuns: Da.

Întrebare: Se va întâmpla?

Răspuns: S-ar putea să greșesc; Nu stiu. Dar în principiu, după raționamentul meu, așa ar trebui să fie.

Din KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman” 27/11/23

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Există o poveste despre un bătrân orb care stătea la umbra templului, când un trecător l-a întrebat: „Iartă-mă pentru întrebarea mea, dar cum ai devenit orb?” „Sunt orb de la naștere”, a răspuns bătrânul. „Cu ce te ocupi?” a întrebat trecătorul. „Sunt astronom”, a răspuns el. „Mă uit la soare și la stelele.” „Dar nu le poți vedea!”, a exclamat surprins trecătorul. — Înțeleg, răspunse bătrânul. „Ele sunt aici.” Și și-a dus mâna la piept.

Poate cineva să trăiască așa: orb, dar nu orb și ca urmare ești văzător; surd și în același timp auzi muzică și poți fi muzician? Poate o persoană să nu-și simtă inferioritatea?

Răspuns: Desigur. Pentru că toate simţurile noastre în principiu, provin din egoismul nostru. Dacă nu am avea aceste simțuri, am putea fi complet diferiți.

Întrebare: Dacă acest organ de simț este luat de la mine, să spunem că sunt orb ca acest bătrân care spune: „Sunt astronom”, atunci cum să nu simt că sunt orb?

Răspuns: Privește în tine.

Întrebare: Ce voi vedea acolo?

Răspuns: Vei vedea totul: cerul, stelele, totul! În interiorul tău.

Întrebare: Și dacă să spunem sunt surd, pot fi muzician? Voi auzi muzică?

Răspuns: Orice vrei. Nu ai nevoie de cele cinci simțuri ale tale. Nu ai nevoie de corpul tău! Dacă nu am avea un corp, am fi atât de fericiți și perfecți.

Întrebare: Deci, în acest caz nu simt nicio inferioritate dacă trăiesc cu mine însumi?

Răspuns: Da.

Întrebare: Va rog, învățaţi-mă. Cum să trăiești așa? Cum să realizezi acest lucru? Sună atât de bine.

Răspuns: Acest lucru nu poate fi explicat.

Întrebare: Apoi ultima întrebare despre înțelept. El a spus: „Sunt astronom, chiar dacă sunt orb”. De ce înghețăm când ne uităm la stele?

Răspuns: Pentru că aceasta este partea opusă a universului în care existăm. Și ne vorbește imediat despre infinitul ei și mărginirea noastră.

Întrebare: Deci, văd infinitul în asta? Și poate fi găsit în sine, așa cum a găsit el?

Răspuns: Îl poţi găsi în tine. Vă puteți conecta cu aceste stele. Puteți simți cum există.

Întrebare: Și cu asta se pare că mă mișc în această stare de infinit?

Răspuns: Da.

Din KabTV „Ştiri cu Dr. Michael Laitman” 16/11/23

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: În articolul „Scopul societății”, Rabaş scrie că o persoană ar trebui să fie mândră că i s-a oferit șansa de a intra în contact cu Cabala practică, deoarece timp de mii de ani a fost ascunsă și oamenii nu au avut ocazia să o cunoască. Cum ne putem da seama de importanța acestei oportunități?

Răspuns: Pentru a face acest lucru, trebuie să lucrați în grup și să vă întăriți din ce în ce mai mult conexiunea cu prietenii.

Rabaş oferă recomandări despre cum să stabiliți grupul, cum să fiți în conexiune unul cu celălalt și cum să începeți să vă apropiați de calitățile Creatorului. Așa vom ajunge treptat la o stare în care vom simți Creatorul.

Din KabTV „Cabala practică”, 5/12/23

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Este doar o zi în care stăm aici jos,

Și tot câștigul pe care îl obținem este durere și vai,

Apoi, lăsând nerezolvate ghicitorile vieții noastre,

Și împovărați de regrete, trebuie să plecăm. …

O rasă neluminată a omenirii,

Sunteți un nimic, construit pe vânt gol!

Da, un simplu nimic, plutind în abis,

Un gol înaintea ta și un gol în spate!

(Omar Khayyam, The Rubaiyat, #3 și #424).

Întrebare: Omar Khayyam a ajuns în cele din urmă la înțelegerea sensului vieţii, că tot de ceea ce s-a bucurat și pentru care a trăit este nimic. Este aceasta o concluzie corectă?

Răspuns: În general, da. Desigur. Pur și simplu își amintește cât de mult efort a depus în asta și cum a aspirat. Și până la urmă, s-a dovedit că toate acele eforturi nu au meritat. Acest lucru este evident din toate lucrările sale.

Întrebare: Asta dacă vorbim despre el. Dar dacă vorbim despre orice persoană? Dacă o persoană realizează brusc că toate acestea nu sunt nimic, atunci, în opinia mea este o mare tragedie. Sau nu?

Răspuns: Nu, omul ar trebui să fie deja pregătit în avans că totul are un început și un sfârșit și totul este de fapt nimic. Și el calm, este de acord cu asta.

Întrebare: Și atunci ce este „ceva”?

Răspuns: Să trăiești viața în pace între prieteni și împreună cu ei, să înțelegi și să realizezi că sensul vieții constă în acceptare.

Întrebare: Deci, dacă accept ceea ce mi se dă, poate asta aduce bucurie și pace?

Răspuns: Satisfacție.

Întrebare: Și dacă vreau mai mult, dacă vreau ceva mai mare?

Răspuns: „A dori mai mult” nu este bine.

Întrebare: În general, care este esența vieții umane? Dacă la asta am ajuns, cu siguranță nu ar fi doar bip și plecat, bip și plecat?

Răspuns: Trebuie înțeles că omul este foarte limitat; trebuie să se împace cu viaţa și să nu ceară mai mult pentru sine. Și trebuie să încerce să-i ajute pe ceilalți și să accepte ajutorul de la ei, și astfel să existe.

Întrebare: Există bucurie și fericire în asta și în toate componentele?

Răspuns: Până la urmă, da. Vedem că nu te poți aștepta la nimic mai mult de la nimic altceva.

Întrebare: Unde este Forța superioară aici? Unde este Creatorul în toate acestea?

Răspuns: În satisfacția unei persoane tocmai din aceste conforturi pe care le poate dobândi în existența sa măsurată, limitată.

Întrebare: Deci, într-un fel spun că tot ce mi-a fost dat de Tine este bine? Și asta este, aceasta este bucuria mea? Și Creatorul este aici?

Răspuns: Acolo se află Creatorul, în faptul că ești de acord cu El și nu ceri mai mult.

Din KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman” 9/11/23

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→