Category Archives: Intrebare si Raspuns

Unde se găsește Lumea Spirituală?

Lumea Spirituală este chiar aici dar, atâta timp cât nu ai suflet, nu o vezi. Dacă nu te-ai fi dezvoltat dintr-o picătură de spermă, nu ai fi simțit nici această lume. Dar fiindcă corpul tău s-a dezvoltat din acest lichid seminal, tu simți prin el această lume. La fel se întâmplă și cu sufletul. Și el are o mamă și un tată.

Întrebare: Ce fel de legătură există între sufletul meu și rudele mele: tată, mamă, frați?

Răspuns: În sistemul general al unui singur suflet sunt părți care sunt mai apropiate de mine și părți care sunt mai îndepărtate de mine. Aproape sau departe în Lumea Spirituală este derivat din acest lucru. Nu este din întâmplare faptul că tocmai acești oameni au devenit părinții mei și nu alții. Nu este din întâmplare că m-am însurat tocmai cu această femeie și am cu ea tocmai acești copii.

Toate acestea sunt derivate din sistemul general care a fost deja creat și stabilizat. Este știut de la început ce va fi cu mine. Eu doar descopăr și pentru mine acest lucru. Dar toate aceste evenimemnte există deja în potențial, ca forțe potențiale.

Din Programul de Radio 103 FM – Israel

Arma de nădejde a bunătăţii

Întrebare: Cum putem explica publicului larg faptul că putem simţii în conexiunea dintre noi forţa care ne dă sentimentul vieţii?

Răspuns: Simţim sensul vieţii în conexiunea dintre noi, unde se revelează forţa naturii. Toată natura este dăruire, deci această forţă a dăruirii a creat toată creaţia.

În univers acţionează numai forţa dăruirii încă de la Big Bang şi până în zilele noastre, iar noi suntem realizările acestei forţe. Dacă învăţăm cum să ne înţelegem cu această forţă, vom trăi o viaţă bună.

Şi asta pentru că vedem că viaţa este dedicată renaşterii materiei. Dacă am ştii cum să aderăm la această forţă, am devine eterni. Nu ne-am prelungi viaţa, aşa cum medicina ne permite în aceste zile să trăim până la 200 de ani, deoarece este fără sens.

Putem obţine existenţa eternă, cu condiţia de a deveni apropiaţi acestei forţe a dăruirii. Iar asta este posibil numai conform cu legile fizice, cu condiţia să îi semănăm şi să devenim egali ei.

Există doar o metodă pe care o putem folosi ca să fim precum această forţă, o metodă care este inversă naturii noastre: să începem să ne unim şi să ne conectăm. Acesta este motivul actualei crize, care ne forţează să ne unim. Dar putem să prevenim loviturile, avansând şi ajungând la unitate fără să aşteptăm ca forţa rea să ajungă în apropierea noastră.

Acea minunată şi plăcută căldură pe care o simţim atunci când ne conectăm în timpul atelierelor, nu este doar plăcută ci de fapt are o mare putere care poate vindeca multe probleme din viaţa noastră. Putem simţi această căldură peste tot: în relaţiile noastre unii cu alţii, în magazine, la muncă, în familie, în comunicarea cu copiii.

Putem aduce această căldură în clasele din şcoli, unde învaţă copiii, putem să o aducem la locul de muncă, pe stradă, în guvern şi în întreaga lume, pentru a o direcţiona către noi într-o abordare prietenoasă. Putem lucra cu această forţă folosind-o ca o armă buna, ca un medicament general, care vindecă bolile lumii.

Putem să le promitem oamenilor că vom demonstra cum forţa conexiunii vindecă relaţiile noastre cu copiii la următoare întâlnire. Oricine care nu are relaţii bune cu copiii săi va dori să le îmbunătăţească. Atunci când îi părăsim le dăruim Reshimo Hitlabshut (reminescenţe ale Luminii), un sentiment de căldură, pe de o parte şi pe de alta Reshimo ale grosimii dorinţei (Aviut), un pic de foame şi apetit pentru următoarea întălnire.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 5/20/14, Scrierile luI Rabash

 

Pulsul accelerat al timpului

Intrebare: Știm cu toții că sentimentul de timp este foarte subiectiv. Cum poate fi atunci când o persoană trebuie să ia o decizie importantă, timpul este întins, astfel încât acea persoană trece prin mai multe stări și le pot lua în considerare?

Răspuns: E adevărat, mulți oameni experimentează acest fenomen. Chiar și în viața noastră obișnuită avem uneori impresia că simțim cum timpul este extins și, uneori, zboară și este comprimat.

Dacă îmi place, timpul trece neobservat, iar dacă nu mă bucură, eu nu am răbdare să aștept ca timpul să treacă. Dar timpul este chiar mai subiectiv decât credem. Întrebarea este dacă am putea simți timpul, dacă nu am trăi în conformitate cu pulsul nostru, care este de 80-90 bătăi pe minut, sau în funcție de ciclul nostru de respirație, ceea ce reprezintă 16-20 respirații pe minut. Dacă nu ar fi ciclul anotimpurilor în mineral, vegetal si animal ale naturii, am putea percepe timpul la nivelul de vorbire, în sentimentele noastre? Probabil că nu.

Poate percepem timpul la modul în care facem acest lucru pentru că este modul în care există fizicul nostru, nivelul animal care este influențat de percepția noastră umană a realității și determină percepția noastră de viață și realitate. O persoană dezvoltă și simte legătura cu trecutul său, prezentul și viitorul lui.

Spre deosebire de o ființă umană, un animal trăiește în prezent, dar este încă într-un fel conectat la viitor și este capabil să-l simtă. Animalele simt în viitor într-un mod mult mai clar decât oamenii pentru că sunt conectate la natură. Toate formele posibile viitoare există deja în natură, dar ele sunt ascunse de la noi.

Dacă vom reuși să anulăm dorinţa noastră de a primi, vom putea să transcendem la o percepție subiectivă a unei percepții mai obiective de timp, iar apoi vom putea să simţim în viitor. Singura problemă este că suntem în dorința noastră egoistă. Dar dacă reușim să o depășim și să ne înălţăm deasupra ei, conceptul de timp, mișcare şi spatiu poate fi complet inversat și să nu fie un obstacol în percepția noastră.

O persoană care încearcă să se elibereze de ego-ul său și începe să creadă că, dacă tot universul – toată materia minerală, vegetală, animală și nivelul de oameni – se află într-o dorință de a primi, și deci nu trebuie să opună forță împotriva sa, înseamnă o dorinţă de a dărui şi de a umple acea dorință de a primi. Apoi, ea vrea să știe această forță și transcende de la nivelul celui care primește plăcere la nivelul celui care vrea să ofere plăcere.

Pentru a urca mai sus dorința noastră trebuie să primim mijloace pentru a urca mai sus decât se află natura noastră. Este posibil pentru a ieși din cadrul universului, de a transcende momentul Big Bang-ului, și a reveni la starea care a precedat, la forţa care a creat creaţia?

Dintr-o dată ne dăm seama că, pentru a face acest lucru, nu avem nevoie de a accede la stele îndepărtate sau de a explora alte lumi. Vom găsi toate aici, unde suntem, în noi. Aceasta se datorează faptului că o persoană percepe totul într-un mod subiectiv. Prin urmare, atunci când lucrez la percepția realității mele, pe atitudinea mea față de ceea ce se întâmplă aici și acum, pot efectua exerciții prin care voi fi capabil să urc mai sus dorința mea de a primi, pentru că nu există nimic în afară de mine și totul există numai în percepția mea.

Eu voi fi în măsură să controlez dorința mea de a primi, pentru a ieși și a o restrânge , ceea ce înseamnă că nu voi permite să funcționez egoist, ci mai degrabă aş transforma-o în forța care mă motivează.

Ascensionând dorința mea de a primi înseamnă mijloace de acceptare a dorinţei de a dărui, sursa din care dorinţa este umplută. Dorinţa de a dărui este forța care a cauzat Big Bang și scânteia din care universul nostru s-a dezvoltat. Aceasta este forța care a creat toată materia și umplerea.

De fapt, această forță este peste tot, deoarece susține și funcționează materia, dar este ascunsă de la noi. Noi percepem doar rezultatele sale, forța de atracție și respingere. Fiecare acțiune are loc ca urmare a acestei forțe, ca scânteie de energie superioară care este sursa de viață.

Atâta timp cât am existat în ego-ul meu, timpul este pulsul meu care este total subiectiv și există numai atâta timp cât eu sunt în viață. Dar dacă vreau să urc mai sus de timp, atunci nu există nici o problemă, așa cum tot ce trebuie sa fac este pur și simplu să urc mai sus dorința mea.

[136007] De la KabTV lui „O viață nouă” 4/17/14

 

Două canale pentru perceperea realităţii

Dacă intelectul şi emoţiile noastre ar fi aranjate un pic diferit, atunci toată realitatea pe care o percepem astăzi ar părea complet diferită. Am putea trece prin pereţii care ni se par solizi…

Aceştia ar deveni deodată aer, iar ceea ce a fost aer din contra, ar deveni solid. Ar fi descoperite proprietăţi ale materiei în natură, care încă ne sunt necunoscute.

Întrebare: Am putea trece cu adevărat prin pereţi?

Răspuns: Cu siguranţă nu. Ideea este că cineva care studiază înţelepciunea Cabala descoperă fenomene ascunse în natură şi vede o imagine diferită a lumii. Începe să trăiască în aceasta în plus la existenţa normală din această lume. Se află simultan în două canale de percepţie a realităţii. Este ca şi cum ar fi două canale la televiziune. Primul canal este ceea ce percepem prin simţurile fizice. Al doilea canal este ceea ce percepem prin simţurile spirituale, numite: Keter, Hochma, Bina, Zeir Anpin, şi Malchut.

Similar cu aceste simţuri care sunt în corpul nostru, văz, auz, miros, gust şi simţ tactil, avem şi alte cinci tipuri de senzaţii care aparţin sufletului: Keter, Hochma, Bina, Zeir Anpin, şi Malchut.

Întrebare: Şi ce vedem în acest al doilea canal?

Răspuns: Vedem o altă lume în care există o reţea de forţe care guvernează lumea noastră, care transmite pe primul canal. Dacă vrem să descoperim cum este operată această lume, ce o mişcă, ce forţe o stăpânesc, unde este punctul de control, de unde se iau toate deciziile, toate acestea se află în lumea spirituală. Înţelepciunea Cabala ne învaţă cum să intrăm în ea, pentru a primi cu adevărat oportunitate de a ne conduce viaţa. Atunci ne trezim din visul în care am trăit tot timpul. Pentru că de fapt, dacă ne uităm la noi din afară, înţelegem în ce fel de vis ne aflăm dacă nu descoperim lumea superioară.

Întrebare: Dacă suntem adormiţi şi nu vedem viaţa reală, de ce nu există un fel de alarmă care să ne trezească, aşa cum o face ceasul care ne trezeşte în fiecare dimineaţa?
Răspuns: Există o alarmă de acest fel, este timpul morţii. Moarte ne întrerupe visul şi încetăm să mai visăm la această lume. Lumea pe care o vedem acum este cea mai de jos lume dintre toate lumile; nu există nimic mai jos decât ea. Totuşi, în ciuda a tot, ne dă o anumită senzaţie de viaţă, chiar dacă este foarte limitată şi înşelătoare. Este posibil să clarificăm şi sa analizăm acest sentiment pentru a-i vedea falsitatea. Cu ajutorul înţelepciunii Cabla învăţăm să ne schimbăm noile simţuri ca şi cum s-ar întoarce toate în diferite direcţii: în sensul acelor de ceas sau invers. Astfel, creăm toate combinaţiile posibile şi putem vedea forma altor lumi, lumi pe diferite niveluri de percepţie a realităţii. Pentru a face asta este necesar doar să învăţăm să ne conducem natura noastră, dorinţele noastre.

Din programul de radio Israel 103 FM din 02.01.2015

Să controlăm realitatea în timpul vieții noastre

Întrebare: Dacă lumea este felul în care eu îmi percep calitățile, ce se va întâmpla cu ea când o să mor?

Răspuns: Trebuie să încercăm să schimbăm realitatea înainte de a muri. Când omul moare, el este eliberat de percepția realității prin simțurile sale fizice.

Dacă nu a obținut simțirea unei alte realități până atunci și nu a început să o perceapă prin alegerea liberă, el nu are nicio altă realitate. De aceea, el trebuie să se întoarcă în această lume, la aceeași stare și primește o altă șansă de a obține controlul realității lui în timpul acelei vieți a lui.

După Înțelepciunea Cabalei, dacă un om transcede percepția realității în interiorul lui și încearcă să fie în ceilalți, el începe să vadă lumea prin ei și atunci imaginea pe care o vede este numită Lumea Superioară. Este așa fiindcă el vede realitatea prin simțurile de dăruire și nu de primire, prin ochii iubirii, nu ai urii.

Începi să urci deasupra corpului tău în funcție de condiția „iubește aproapele ca pe tine însuți” și vei vedea o realitate exterioară ție. Nu este aceeași lume pe care o percepi în tine prin cele cinci simțuri corporale: văz, auz, gust, miros, pipăit. Urci peste ele și simți realitatea exterioară ție, o simți în felul în care este de fapt, în forma ei adevărată.

Până atunci, tu percepi fiecare obiect în interiorul tău, în felul în care este reprezentat de sentimentele și emoțiile tale dar, dacă urci deasupra ta, transecezi limitele corpului tău și percepi totul în felul în care este. Asta înseamnă că simți Lumea Superioară Spirituală.

Din Programul de Radio Israel 103FM din 8/02/2015

 

Veniți repede în Țara Promisă

Întrebare: Unde suntem azi? Poporul lui Israel a ieșit din Egipt, a primit Tora pe Muntele Sinai, a înțeles că are un fel de sarcină, o misiune și, ce urmează? Ce fel de misiune e azi în fața noastră?

Răspuns: sarcina noastră actuală este să dezvoltăm poporul lui Israel în țara lui Iasrael astfel ca ei să știe ce vor trebui să facă pentru a se întreține și a continua să existe.

Când poporul nostru își va asigura existența, ei vor trebui să explice de ce există, pentru ce scop mai înalt. Numai dacă vom avea grijă de acest scop înalt și vom dori să aducem întreaga omenire la adeziunea cu Creatorul, vom merita să fim conectați cu El.

Această cunoaștere trebuie să ajungă la oameni și noi vom atrage Lumina care trebuie să ne ilumineze când mergem să ne întâlnim cu ei, prin dorința noastră de corectare și vom aduce exemplu întregii lumi. Dar, dacă nu ne conectăm, atunci aceeași Lumină ne va ilumina din spatele Ei.

Dacă nu suntem gata să atragem această Lumină, ni se va revela în forma ei opusă și, ca rezultat, vom trăi necazuri teribile, războaie, dezastre, un alt holocaust ca cel prin care am trecut în urmă cu 70 de ani.

Vedem de la zi la zi cum se dezvoltă situația din lume și cum devine din ce în ce mai rea. Toți în lume încep să vorbească despre antisemitism ca și cum acesta ar fi un fenomen normal. Nimeni nu mai acuză asta și nu-l mai consideră ca fiind ceva rău. Anglia, Scandinavia și Spania, mai ales ele, sunt recunoscute ca fiind deschis antisemite, ca și cum ar fi de la sine înțeles.

În fapt, au dreptate, până la urmă, noi nu am transmis lumii metoda corectării. Nu ne-am îndeplinit obligația.

Comentariu: Problema este că nu toți cred că aceasta este cu adevărat obligația noastră, funcția noastră.

Răspuns: Trebuie să ascultăm ce spun înțelepții, cabaliștii. Nu avem de ales. Nu vom obține niciodată adevărul atâta timp cât nu ne vom corecta și nu vom ajunge la revelare. Deci, nu putem sta și să așteptăm până când ne devine cunoscut adevărul. El nu ne va fi niciodată adus la cunoștință dacă nu avansăm spre el.

Salutăm pe toți din această lume care vor să se conecteze și să se unească. Nu trebuie să așteptăm până când se deschid cerurile și vedem Lumea Spirituală. Stați în cercuri cu alții și, în 20-30 de minute, veți vedea cum începem să simțim această putere înaltă. În centrul cercului, în centrul conexiunii noastre, vom simți originea unei forțe unice.

Acest lucru este posibil și trebuie făcut repede în tot poporul lui Israel! Problema este că nu degeaba acest popor este numit „încăpățânat”. În ciuda la toate acestea, voi nu trebuie să disperați pentru că, voi, poporul lui Israel, în relație cu întreaga lume, sunteți precum Cohenii și Leviții în poporul lui Israel.

Deși nu suntem gata pentru a fi Coheni și Leviți, nouă, poporului lui Israel care tânjește să fie Yașar El (Direct la Creator), ni se va cere să devenim ei (Coheni și Leviți), fiindcă lumea va cere asta de la noi.

În momentul în care vom începe să înțelegem serios această misiune și în momentul în care vom începe să îndeplinim această unificare a poporului lui Israel, întreaga lume se va așeza. Toată lumea se va uita la noi și va spune „Uitați-vă ce fac ei! Vom aștepta. Ei au pornit ceva special”.

Națiile lumii vor simți asta fiindcă în ei sunt rădăcinile spargerii cauzate de păcatul lui Adam Ha Rișon cu Pomul Cunoașterii și, dacă Israel începe să corecteze acest păcat, atunci națiile lumii vor simți asta „Oh, ei fac corectarea! Nici n-am știut că acest lucru a fost posibil de corectat și, să ne apropiem așa cum o fac evreii”.

Națiile lumii își vor schimba imediat atitudinea față de noi. Vom începe corectarea și acest lucru va fi cunoscut imediat întregii lumi. Nici nu va trebui să facem cunoscut acest lucru. Nu demult, am publicat un articol mare într-un ziar american cunoscut New York Times și după aceea, în ziarul englez The Telegraph și în ziarul italian Corriere de la Sera. Dar, în viitor, nu va fi nevoie de vreun fel de reclamă. Națiile lumii vor scrie ele despre asta fiindcă o vor simți ele însele.

Dar, dacă noi nu aducem această corectare și nu ne îndeplinim misiunea, antisemitismul, la care suntem acum martori, va continua să crească. Veniți! Să trecem rapid deșertul și să ajungem în țara lui Israel.

Din KabTv „Capitole din Tora cu Șmuel Vilozni” 2/2/2015

Suntem treji sau suntem încă adormiți?

Întrebare: Cabaliștii spun că atunci când un om descoperă lumea spirituală, el înțelege că toată viața lui anterioară a fost un vis. Ce înseamnă asta?

Răspuns: Uneori ni se pare că trăim într-un vis. Și uneori, visele sunt atât de puternice și de clare că au un mare impact asupra noastră, uneori mai mare decât ceea ce se întâmplă în viață. Aceste vise au un impact așa de adânc prin sentimentul pe care îl lasă.

Uneori, visul de noapte continuă evenimentele care au avut loc în timpul zilei și este greu de descifrat dacă omul este treaz sau adormit.

Întrebare: De fapt nu ne-am trezit?!

Răspuns: Întrebarea este dacă ne-am trezit cu adevărat sau doar visăm că ne-am trezit?

Dacă ne uităm la realitatea noastră, putem vedea atunci cât de limitați suntem. Percepem această realitate cu cele cinci simțuri: vedere, miros, auz, gust, pipăit și nimic altceva! Poate că sunt alte căi de percepere a realității indisponibile nouă?

Suntem lipsiți chiar și de realitatea percepută de animale. De exemplu, un câine percepe o lume a mirosurilor, un șarpe percepe lumea prin modele de căldură. Șarpele vede imaginea lumii făcută din pete calde și reci, ca pe pixelii de pe un monitor.

Trăim într-o lume în care e posibil să descoperi ceva nou în fiecare minut, dar nu simțim de unde vine. Universul crește, întreaga noastră viață se dezvoltă și, poate că asta are loc după un anumit program? Trebuie să existe un program al Creației?

Vedem că în lume totul are loc după legi clare și neschimbătoare. Dacă în viața noastră au loc unele evenimente întâmplătoare asta înseamnă că n-avem nicio idee de unde vin. Nu există dubiu că acestea au fost rezultatul legitim al unei formule.

Întrebare: Eu sunt în vis sau în viața reală?

Răspuns: Este imposibil de determinat.

Întrebare: Eu văd totuși o cameră în jurul meu, obiecte diverse, oameni?

Răspuns: Poți simți toate acestea la fel de bine și în vis. În vis și în realitate vedem totuși și unele imagini pe care, în acel moment, nu suntem în stare să le determinăm ca fiind reale sau false.

Numai după ce ne trezim putem spune dacă înainte am dormit. Până în prezent, trăim această viață și încă nu ne putem trezi. În această viață visăm că uneori suntem adormiți sau treji și, în afară de asta, nu știm nimic altceva. Poate că sunt niveluri mai înalte de somn și trezire acolo? Cabala vorbește despre astfel de niveluri.

Un om poate obține deschiderea ochilor prin studiul Cabalei și să se ridice la nivelul la care să i se reveleze întreaga realitate. Asta se întâmplă când el înțelege că a fost adormit toată perioada dinainte.

În timpul nostru, în generația noastră, suntem obligați să ne trezim și să ieșim din somnul în care suntem fără să înțelegem scopul vieții noastre. Cabala ne dă metodologia prin care ne putem trezi cu adevărat.

Din Programul radio 103 FM Israel din 8/02/2015

O zonă protejată de ego

Întrebare: Se spune că „dorința este în inimă copiilor lui Israel în orice moment, iar dacă ei ar fi cerut cu adevărat, ar fi fost recompensați cu prezența Divinității.” Ce înseamnă „Dacă ei ar fi cerut cu adevărat”?

Răspuns: O dorință puternică înseamnă că noi vrem doar un singur lucru, și nimic altceva: doar să fim incorporați unul în altul și în toți, așa încât să nu mai fie loc pentru nimeni în conexiunea dintre noi, și de fapt, se formează un vid spiritual. Noi avem o dorință arzătoare ca doar Creatorul să poată apărea în acel spațiu gol.

Un asemenea loc este descoperit între noi și nu aparține niciunuia dintre noi, iar în același timp, ne aparține tuturor. Nu există nimic din egoul nostru aici. Noi descoperim o dimensiune superioară în conexiunea dintre noi.

Egoul nostru este în exterior, iar noi ne adunăm înăuntru, așa încât, în centru este un spațiu gol care nu a existat înainte. Nu există așa ceva, un spațiu gol, dar aici este format, iar noi simțim că nu este nimic acolo, nici măcar Creatorul.

Am format o astfel de zonă, aruncând egoul nostru deoparte, iar dorințele noastre arzătoare de a fi incorporați unul în altul, sunt unite într-o intenție pură, prin repulsia noastră față de ego. Așa că, acest loc devine gol, și deja aparține unei alte dimensiuni.

Spațiul în care ne aflăm, aparține nivelului animat, iar zona goală este locul pentru formarea omului. Aici este locul unde Creatorul este revelat: primele 10 Sefirot, care suntem noi, cei incluși în această conexiune.

Din a două parte a Lecției zilnice de Cabală, 6/3/14, Shamati nr.66

 

Înalta rezoluţie a unităţii

Întrebare: Cum cineva vede tot ce cabaliștii au scris, printr-o singură formulă numită „unitate”?

Răspuns: Unitatea este că focusul unui apărat foto. Totul se întâmplă printr-un mic orificiu, care concentrează toate razele luminii. Dacă acest punct focal nu există, nu are loc pe unde să treacă lumina.

Primele aparate foto erau compuse dintr-un disc sensibil la lumina și o cutie cu o gaură mică. Asta e tot!

Principalul lucru era că toate razele de lumina erau concentrate în acest orificiu, și ajungeau la discul fotografic. De fapt, nimic altceva nu era necesar, decât acest orificiu foarte comprimat.

De asta avem noi nevoie. Această este natură unității, care comprima totul într-una; atunci întreagă poză poate intră în acest mic orificiu. Cu cât este mai mică gaură, cu atât imaginea este mai acurata și mai clară, de o mai înaltă rezoluție.

Asta este aparent opusul la ceea ce ni se pare nouă. Nouă ni se pare că este necesar să deschidem cel mai larg canal pentru lumina. Totuși, asta e de fapt realizat prin cel mai mic și compact orificiu.

Merită să ne gândim la acest exemplu, pentru că în el vedem o comparație între fenomenul fizic și fenomenul spiritual.

Întrebare: Ce trebuie să trecem prin acest orificiu?

Răspuns: Nu e necesar să trecem nimic. Lumina se află într-un repaus absolut. În momentul în care orificiul pentru unitate este creat, imediat Lumina va pătrunde și va trece dintr-o lume în altă.

În momentul în care reușim să ne conectăm între noi în forma unui astfel de orificiu, ceea ce înseamnă momentul în care noi toți reușim să ne strângem într-un întreg, devenim un canal pentru Lumina. Această unitate se transformă într-o conductă de Lumina. Și dacă această unitate nu există, Lumina nu pătrunde.

Întrebare: Deși pare atât de simplu, este greu de aplicat acest lucru! Cum construim acest orificiu?

Răspuns: Este o lege a naturii: dacă sunteți capabili, aplicați-o, dacă nu, nu. Este necesar să învățam din natură, de la nivele mineral, vegetal și animal, și să aplicăm aceleași legi, dar la nivelul uman, pentru a ajunge la armonie și o natură perfectă la nivelul nostru.

Aveți un exemplu, deci aplicați-l la nivelul vostru. Asta este dificil, dar va dăm ajutor. Cabaliștii din toate generațiile au scris despre asta; v-au dat un ghid; v-au adus la un grup; ceea ce va rămâne vouă este doar să îl aplicați. Este imposibil să se facă și mai mult pentru voi, pentru că atunci nu ar mai fi muncă voastră, ci cea a Creatorului, și atunci creația și-ar pierde sensul.

Semnificația întregii creații este ca un om independent să se înalte din ea. Pentru totdeuna, de când a fost Tzimtzum Alef (prima restricție), a fost luată o hotărâre: Invitatul trebuie să ajungă să dăruiască gazdei. Trebuie să facă asta singur, și nu e loc de niciun compromis aici. Prin conexiunea dintre noi, realizăm această stare, această decizie care a fost luată.

Dificultatea este doar că noi nu cerem Creatorului să ne ajute!

Din pregătire pentru Lecția zilnică de Cabală, 6/3/14

Erorile neintenționate care devin merite

Tora, „Leviticul” 10:1-10:3: Și fiii lui Aaron, Nadav și Avihu, și-au luat fiecare cădelnița, au pus foc în ele și peste el au pus tămâie și au adus în fața Domnului foc străin pe care El nu-l poruncise lor. Și focul a ieșit de la Domnul și i-a mistuit și ei au murit în fața Domnului. Atunci Moise a zis către Aaron „Asta este ceea ce a spus Domnul [când a vorbit] ‘Voi fi sfințit prin aceia care se apropie de Mine și în fața poporului Voi fi glorificat”și Aaron tăcea.

Focul este Lumina de Hohma la care fiii lui Aaron au încercat să urce, să se sfințească și să se ridice la următorul nivel. Dar ei nu au fost în stare să facă asta, fiindcă au făcut aceeași greșeală pe care o făcuse și Aaron. Dar această greșeală a fost necesară pentru a descoperi stratul de ego care încă era ascuns în întreaga tabără, în toți oamenii, în întregul grup.

Ca de obicei, totul a fost revelat prin greșeli. Nu se poate face nimic în legătură cu asta. În felul acesta sunt rezolvate problemele noastre.

În momentul în care Aaron și-a corectat greșeala cu vițelul de aur, următorul nivel a fost revelat imediat. Fiii lui, Nadav și Avihu au vrut să facă o urcare și mai înaltă. Este vorba de același Aaron dar la nivelul său următor numit „fii”.

Ei au încercat repede să adune la un loc toate sufletele sparte, incluzând și dorințe asupra cărora nu erau gata să facă muncă spirituală, să depășească aspirația lor de conectare între ele. Cu alte cuvinte, e nevoie tot timpul să se măsoare foarte precis la ce nivel cineva poate fi apropiat de altcineva.

Să presupunem că tu și cu mine suntem prieteni. Ne putem întâlni, putem sta la o cafenea sau să mergem împreună într-o excursie. Cu toate astea, dacă ar fi fost să vin să locuiesc la tine sau tu la mine, atunci ar fi apărut probleme mari între noi fiindcă în noi, în ființele umane, s-ar descoperi astfel de caracteristici egoiste cu care noi nu putem să ne descurcăm și să le depășim. În loc să am o dorință și mai mare să mă conectez cu tine, nu aș reuși să scap de gânduri ce nu pot fi depășite, astfel încât tu, până la urmă, mă vei părăsi.

Deci, totul trebuie făcut treptat. Fiii lui Aaron însă, au făcut o acțiune înainte de vremea ei. Dar dacă nu ar fi făcut-o, atunci răul nu ar fi fost revelat. Deci, în viața de grup, între oameni, în fiecare om, există totdeauna unele obstacole.

Ca regulă generală, în zilele noastre sentimentul spargerii este descoperit prin activitățile de grup. Nu este însă spargerea, ci descoperirea răului ascuns în noi și pe care trebuie să-l descoperim, să-l simțim și sub nicio formă să nu ne pară rău și să ne plângem de asta. În schimb, trebuie să fim bucuroși și să mulțumim pentru această descoperire și atunci să începem să lucrăm cu răul, să-l corectăm.

Întrebare: Rezultă că, deoarece nu au fost corectați, fiii lui Aaron par să fi sărit un nivel?

Răspuns: Fiecare nivel începe noaptea „..Și a fost seară și a fost dimineață, prima zi” (Geneza 1:5).

Deci totul începe cu descoperirea răului – totdeauna! În momentul în care Aaron a corectat păcatul vițelului de aur, imediat i s-a revelat următorul nivel: fiii lui care au vrut să adauge o conexiune și mai mare la ceea ce a făcut Moise cu Aaron și cu poporul.

Din KabTv „Secretele Cărții Eterne” 15/01/2013