Baal HaSulam, Introducere la Cartea Zohar: Atunci când examinaţi cele trei stări de sus, veţi găsi că una o necesită pe cealalaltă, într-un mod în care, dacă una ar trebui să fie anulată, celelalte ar fi anulate.

Plângerea cea mai frecventă şi de înţeles împotriva Creatorului este: De ce nu a creat El totul în forma finită? Aparent, aceasta era mai uşoară? De ce are El nevoie ca noi să suferim şi astfel, conştient sau inconştient, să-L blestemăm drept cauza suferinţei noastre? De ce El nu ne-a creat perfecţi, ci complet opus? De ce trebuie să ne dezvoltăm din rău în rău şi să recunoaştem asta iar şi iar? Devenim atât de conştienţi de acest lucru, încât ne provoacă disconfort şi devine rutină.

Poate Creatorul “a neglijat”, “a ratat” sau “a lăsat ceva nepotrivit”? Cum pot să provină din perfecţiune astfel de acţiuni imperfecte? “Plângerile clienţilor” sunt destul de exacte.

Pe de altă parte, dacă încercaţi să priviţi problema din partea Creatorului: de fapt, de ce are El nevoie să creeze cele trei stări ale creaţiei şi să ne conducă prin calea unei mari suferinţe de la prima la a treia stare? Cum a putut să devină posibilă starea a doua, căderea din Infinit în lumea noastră care este cea mai rea şi  contradictorie pe care o reconstituim? Cum poate El să gestioneze toate aceste sisteme, să fie inclus, “îmbrăcat” în ele, pentru a manifesta diferite forme de relaţii şi a ne da lecţii?

Înţelegem că părinţii din lumea noastră nu au de ales deoarece, aşa cum este spus:”impulsul din inima omului este rea din tinereţea sa”. Aici, rigoarea în ceea ce priveşte copiii este necesară. Dar, de ce Creatorul Atotputernic a recurs la astfel de metode?

Pe scurt, toate întrebările cheie referitoare la fiinţa creată se concentrează pe cele trei stări, pe spirala de perfecţiune (1) prin sistemele lumilor (2) la perfecţiune (3) şi, acolo este problema de viaţă şi de moarte, problema suferinţei, complet separată de conştiinţa spirituală. Noi nu putem justifica acest lucru cu mintea noastră.

Totuşi, dacă înţelegem adevărata relaţie dintre cele trăi stări, vom rezolva toate ptoblemele similare, elaborarea unei abordări sistematice pentru ele, atunci când ele se vor înfăţişa în faţa noastră. De fapt, Creatorul a creat prima stare perfectă, unică. Este imuabilă; nimic nu se petrece în contradicţie cu perfecţiunea. Totuşi, această perfecţiune nu se dezvăluie în Creator, ci în fiinţele create care primesc şi doar în starea lor interioară pe care o numim “a treia”. În prima stare, fiinţele create nu se simt deloc, ele nu există cu adevărat. Ele încep să se manifeste ca existente în măsura în care ele ating perfecţiunea. Trecând de starea actuală şi atingând gradele spirituale, în aceeaşi măsură, ele simt existenţa lor până ce urcă la înălţimea lor, la egalitate cu Creatorul.

Astfel, perfecţiunea inerentă în prima stare decurge din a treia, în care fiinţa creată o atinge. Dar la început, ele reprezintă un mic Reshimot, potenţial şi trebuie să treacă printr-un anumit proces pentru a ajunge, în final, la perfecţiune. Acest proces este a doua stare.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala, 05.01.2014, Scrierile lui Baal HaSulam

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: De ce nu reuşesc să păstrez sentimentul de unitate, “sfera de zmeură” care continuă să dispară?

Răspuns: Nu este grav dacă ea dispare. Trebuie să privim la interesul acţiunilor noastre şi, dacă pot adăuga un efort, sunt mai fericit că ea s-a piedut decât dacă o aveam deoarece, ce am este deja al meu. Dacă mă opresc chiar şi pentru o secundă în starea în care am ajuns, începe să putrezească.

În momentul în care încep să profit de starea mea, înţeleg că este o plăcere egoistă. Dacă apreciez schimbările stărilor, adică nu viteza, ci acceleraţia, viteza crescută a schimbărilor, atunci este o plăcere corectă. Dacă apreciez, pur şi simplu, starea în sine, atunci este deja o coajă.

Precum în fizică, un corp care se deplasează la o viteză constantă ce poate fi foarte ridicată este considerat ca fiind staţionar şi, pentru mine, nu este în mişcare. Nu poate fi considerat ca fiind în mişcare decât dacă accelerez schimbările. Deci, dacă viteza voastră creşte, puteţi fi fericiţi şi este o bucurie corectă. Este ceea ce numim “bucuria unei mitzvah”, deoarece adăugaţi constant, adică creşteţi tot mai mult dorinţele spre corectare.

Mai mult, nu trebuie să vă bucuraţi de o stare constantă. Trebuie să avansaţi ca un om bătrân care este aplecat, constant în căutarea unei deficienţe pentru a accelera viteza sa.

Întrebare: Cum putem păstra sfera de zmeură?

Răspuns: Sfera de zmeură nu poate fi păstrată decât prin efortul grupului şi cu ajutorul Forţei Superioare. Constant, trebuie să ne jucăm cu această sferă, ca şi cu un aluat în timpul coacerii matza, fără să ne putem opri din frământare, nici măcar o secundă, până ce o veţi pune la cuptor. Ea nu poate fi frământată mai mult de 18 minute: cele nouă Sefirot ale Luminii Directe şi cele nouă Sefirot ale Luminii Reflectate şi apoi, imediat în cuptor!

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala, 02.01.2014, Lecţia privind “9 etape”

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum este posibil să explicăm unei persoane, de exemplu, că lipsa noastră de echilibru cu natura poate influenţa biosfera?

Răspuns: Creaţia întreagă este un singur sistem! Lumea este globală;toate sistemele sunt reciproc unite. Atunci când întrebaţi cum fiecare dintre noi influenţează mediul natural sau provoacă un tsunami prin gândurile negative, coborâţi la nivelul persoanei care spune:Explică-mi, de ce există un cutremur în ocean, de a venit un val să acopere pe toată lumea? Deisgur, nu-i putem arăta asta.

În ce mod este posibil să abordăm oamenii pentru a le arăta totul? Eu însumi mă regăsesc într-o dilemă totală. Prin urmare, este de preferat să-i abordăm altfel.

Atunci când privim societatea, vedem cum începe să sufere, cum vechea clasă de mijloc este gata să dispară progresiv, coborând spre clasa de jos şi clasa de jos este deja sub pragul sărăciei. Spre astfel de persoane ne întoarcem.

Ei nu sunt interesaţi de întrebări elevate, deşi pot fi oameni instruiţi, ci mai degrabă o existenţă normală, liniştită şi calmă care-i interesează. Viaţa i-a bătut atât de tare, încât ego-ul a redus câmpul lor de percepţie la o stare niminală: Dă-mi…Am interiorizat astfel de admiraţie şi un astfel de respect pentru America, în timp ce există 43 de milioane de americani ce aşteaptă un singur lucru,  să mănânce un bol de supă gratuit şi să obţină un loc de dormit într-o cameră. 43 de milioane! În micul său cerc, persoana are nevoie ca totul să fie în regulă:să mănânce, să doarmă, să închidă ochii şi să nu vadă nimic. Oamenii care sunt aproape de această situaţie sunt mai sensibili şi absorb mai uşor metoda integrală pe care le-o aducem.

Întrebare: Dar, nu le aducem o formulă care este deja prea simplistă?

Răspuns: De ce? Sunt oameni normali care înţeleg şi resimt deja unde se îndreaptă omenirea. Şi astăzi, există mulţi oameni de acest gen! Nu sunt oameni care sunt născuţi în colonii (foşti deţinuţi) undeva, care au ieşit din peşteri sau au coborât din munţi, ei sunt oameni instruiţi, normali.

Din kab.tv, “O lume integrală”, 26.10.2013

Filed under: Diseminare, Educatie integrala, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: În orice sistem, există diferenţe care sunt considerate normă; prin urmare, este puţin probabil că totul poate să fie ideal într-un sistem integral.

Răspuns: Atunci când începem să fim implicaţi în echilibrarea sistemului printr-o societate integrală, descoperim că natura intră într-un echilibru dinamic cu noi. Ea ne dă exerciţiile necesare dezvoltării noastre, nu în detrimentul nostru ci în avantajul nostru. Este precum părinţii care dau unui copil tot soiul de jocuri care-i prezintă un anumit scop: asamblarea unui puzzle, Lego şi aşa mai departe.

Ne devine clar că natura se joacă intenţionat cu noi pentru a ne dezvolta. De acolo, de la condiţiile periculoase, începem să vedem relaţia sa subtilă faţă de noi.

Întrebare: Care sunt problemele şi exerciţiile pe care natura ni le poate prezenta ?

Răspuns: Acestea pot fi de toate tipurile. Tot ceea ce se întâmplă astăzi sunt exerciţii. Par a fi prea severe pentru că nu suntem pregătiţi pentru ele, suntem atât de în urmă în dezvoltarea noastră integrală, încât nu putem rezolva exerciţiile cele mai simple. Suntem precum elevii care au rămas într-o clasă şi au ratat toate materiile; examinăm înregistrările pe care natura ni le prezintă sub formă de fotografii şi nu înţelegem nimic. O persoană într-un grup înţelege totul pentru că ea priveşte lumea integral și în mod corect, prin centrul grupului. Pentru ea este un joc.

Şi, acest joc are un carater prietenos, bun şi deloc periculos! În ceea ce părea ameninţător şi letal în trecut, descoperim acum iubire şi grija naturii pentru dezvoltarea noastră.

Din kab.tv, “O lume integrală”, 26.10.2013

Filed under: Educatie integrala, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Până la corectarea finală în sine (Gmar Tikkun), întreaga noastră muncă spirituală este realizată în mediu, până ce acest mediu şi cu mine vom deveni un tot. Toate aceste niveluri sunt ca cercurile concentrice în jurul unui punct central.

De la cercul exterior, de la mine, egoist complet, intru întâi în primul cerc, în grup şi încep să mă deplasez în 125 de cercuri tot mai adânc. Cu cât mai mult sunt inclus în grup, cu atât mă apropii de Creator care se află în centrul lui. Punctul central este punctul aceste lumi, punctul central al lumii Infinitului. Totul revine la un punct, “punctul negru” de Malchut.

Toate stările pe care le studiem vorbesc despre modul în care suntem conectaţi, înconjuraţi în conexiune, devenind tot mai puternic calitativ şi cantitativ. În acest mod, nivelurile spirituale sunt măsurate. Este posibil să spunem că eu încep de la cel mai mare cerc şi apoi sunt în cercuri tot mai concentrate, centrate tot mai mult din punct de vedere al clarificării, conexiune şi unitate, însemnând calitativ.

Este posibil să spun asta, dacă pot să mă extind mai mult la oamenii din exterior, la educaţia integrală, deoarece Creatorul mi-a dat AHP pentru a munci, care îmi este necesar pentru a avansa. Eu fac contrariul, voi pleca din punctul central spre cercurile tot mai largi. Este posibil să spun, de asemenea: prin urmare, ies spre cercurile tot mai largi, spre mase, cu alte cuvinte mă transform într-o “creştere cantitativă”, în acelaşi timp cu munca cu această mare cantitate, mă adun cu emoţiile şi cunoştinţele mele tot mai mult spre centru, însemnând mai calitativ, tot mai aproape de un tot unic.

În acelaşi timp este posibil să spun că în acest loc am crescut şi am devenit tot mai mult precum Creatorul. Acolo, în punctul central, eu găsesc Creatorul şi devin ca El, începând dintr-un punct şi crescând tot mai mult.

Este posibil să exprim acest proces sub diferite forme, în esenţă nu este altă muncă, nu există alte realizări şi mijloace în afara mediului. Mediul este grupul, Rav, cărţile şi Creatorul care este ascuns în ele şi devine obiectivul nostru final. Altfel, nu ne putem orienta spre El.

Nu putem să ne întoarcem spre Creator dacă nu-I permitem să se stabilizeze în centrul conexiunii grupului. Tot restul va fi greşit. În plus, munca cu publicul extern mai larg este imperativă.

Din partea a doua a Lecţiei zilnice de Cabala, 23.12.2013, Zohar

Filed under: Diseminare, Lectia zilnica, Munca in grup, Perceptie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Creatura trebuie să fie inclusă între două sisteme pentru a se dezvolta şi a exista: coajă (Klipa) şi sfinţenie (Kedusha). De aceea există lumile ABYA de sfinţenie şi ABYA de impuritate, aşa cum este spus: Dumnezeu le-a creat una în faţa alteia. Sufletele sunt la mijloc şi, cum ele trec prin faze de dezvoltare, sunt influenţate alternativ de sisteme de puritate şi impuritate.

Prin urmare, cei care sunt hrăniţi de sistemul Klipa sunt numiţi morţi şi cei care sunt hrăniţi de sfinţenie sunt numiţi în viaţă. Astfel, influenţa lumilor ajută sufletele să se dezvolte în permanenţă, între viaţă şi moarte.

Ne dezvoltăm treptat, de la simpla dorinţă de a trăi o viaţă corporală materială, la dorinţa unui nivel spiritual. În viaţa spirituală, suntem independenţi de corp; ne ridicăm deasupra şi începem să simţim un nivel de viaţă diferit. Apoi, este viaţă atunci când suntem sub influenţa forţei de dăruire şi este moarte atunci când suntem sub influenţa forţei de primire. Asta ne învaţă cum să transformăm toate forţele intenţiei de a primi, plecând de la înclinaţia rea, la înclinaţia bună. Astfel, stabilim viaţa noastră spirituală.

Trebuie să înţelegem ce înseamnă aici principiul “Dumnezeu le-a creat una în faţa alteia”: dacă o dorinţă este evocată în noi, cealaltă dorinţă cade şi invers. Cele două sisteme nu pot funcţiona simultan. Astfel, ele funcţionează alternativ, conform planului superior care este în Lumea Atzilut.

Sistemele BYA de sfinţenie şi BYA de impuritate ne ajută să avansăm împingându-ne înainte. Dacă avansăm prin sistemul BYA de impuritate ne dezvoltăm “în timpul său” şi, dac[ avansăm prin sistemul BYA de sfinţenie, grăbim dezvoltarea noastră care este numită “voi grăbi”.

Din partea a doua a Lecţiei zilnice de Cabala, 01.01.2014, “Scrierile lui Baal HaSulam”

Filed under: Lectia zilnica, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Singura noastră problemă este stabilirea unei conexiuni potrivite. Pentru moment, nu suntem conectaţi deloc, dar când conexiunea  devine mai puternică şi mai precisă, vom avea nevoie să ştim cum să o realizăm.

Să presupunem că am milioane de şiruri de caractere de alăturat şi tu dispui de milioane de şiruri de alăturat şi trebuie să ştim cum să le unim corect, care şir se conectează la altul, în ce frecvenţă şi când, în ce ordine şi secvenţă.

 Esenţial este a se simţi importanţa obiectivului. Garanţia reciprocă este  sentimentul interior care ar trebui realizat, ce determină starea interioară a noii realităţi. Nu este doar un punct de conexiune între noi, se lărgeşte apoi şi devine un punct al noii realităţi. De aceea, avem nevoie de sentimentul importanţei care ne dă atât de mult şi care susţine şi favorizează punctul garanţiei reciproce, care devine mai târziu garanţia reciprocă între mine, care include întreaga lume şi Creator.

Este importanţa obiectivului, importanţa grupului şi importanţa prietenului. Trebuie să precizez constant lucrurile, să ştiu ce am nevoie în scopul de a creşte ideea de garanţie reciprocă la un moment dat: ce este redundant, adică ce nu am nevoie.

Importanţa muncii trebuie să fie mare şi noi trebuie să o evocăm în fiecare prieten.

În cele din urmă, ne întoarcem spre măreţia grupului care trebuie să impresioneze pe toată lumea într-un mod diferit, aprinzând gelozia, pasiunea, o dorinţă de respect, de control, cu alte cuvinte, folosind toate mijloacele pentru a ne încuraja şi a ne agita. Astfel, toată lumea ar trebui să muncească asupra tuturor. Garanţia reciprocă începe atunci când văd că este responsabilitatea mea ca prietenul meu să fie într-o stare de spirit bună fiind printre noi şi apoi, această garanţie reciprocă se dezvoltă tot mai mult.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala, 31.12.2013, Lecţie privind pregătirea pentru congres

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca spirituala, Perceptie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Ne trebuie timp şi răbdare pentru a înţelege conceptul de educaţie integrală. Am început să vorbim despre ea acum trei ani şi în acest timp unii oameni ne-au părăsit, alţii încă nu înţeleg acest concept şi mai sunt cei care nu vor să audă şi să ştie nimic de el. Auzim cu greu despre ce este vorba. Sper ca măcar în timpul acestei luni pe care o mai avem înainte de congres să fiu în stare să sparg această rezistenţă.

Este vorba de „zidul de fier” de care spunea Baal HaSulam! Înţelepciunea Cabala este educaţie integrală, dar noi nu vrem să acceptăm asta. Oamenii îşi exprimă obiecţiile faţă de ideea de educaţie integrală şi părăsesc grupurile şi nu pot înţelege munca noastră cu publicul. Este ceva natural, deoarece ne luptăm împotriva principalei concepţii a întregii lumi.

Aşadar daţi-ne timp să avansăm un pic. Să sperăm că va fi o breşă într-o lună şi că ideea că schimbarea depinde numai de garanţia reciproca va fi imprimată în toată lumea. Asta este ceea ce discutăm acum: Mijlocul pentru schimbarea spirituală este garanţia reciprocă. Vreţi această schimbare? Mergeţi înainte. Dar vă avertizez că dacă veniţi pentru asta, aduceţi bani – o bacnotă a garanţiei reciproce. Dacă bacnota voastră este valabilă în termeni ai garanţiei reciproce, veţi primi totul.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 12/30/13, Pregătirea pentru Congres

Filed under: Educatie integrala, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Este imposibil să verificăm şi să judecăm stările noastre în funcţie de sentimentele noastre. O femeie însărcinată uneori nu se simte bine, dar vrea ea să avorteze? Dimpotrivă, ea vrea să continue! Scopul este de a fi mamă, să aibă un copil şi să ţină copilul în braţele sale şi asta compensează şi justifică durerea şi disconfortul pe care le simte.

Corpul suferă, întreaga perioadă a sarcinii şi a naşterii nu este uşoară şi poate să fie tragică, periculoasă şi critică. Dacă un extraterestru, care nu ştie nimic despre viaţa noastră, ar vedea asta, ar fi şocat de tortura în care se află biata femeie, dar suntem fericiţi şi încântaţi de întregul proces al sarcinii şi naşterii unui copil.

Noi avansăm spre naşterea unui nou nivel, deci ce ne lipseşte pentru a fi fericiţi în fiecare stare? Ar trebui să vedem “Tu pregăteşti în faţa mea o masă, în prezenţa duşmanilor mei”, aşa cum este spus în Psalm 23:”duşmanii mei”, care sunt în mine deci, ei vor vedea.

Nu vreau să-i liniştesc prin asta şi invers, mai degrabă să-i tachinez şi să laud obiectivul. Dacă nu puteţi resimţi mai multe impresii decât cele pe care le-aţi simţit ieri, asta înseamnă că nu aveţi susţinerea grupului. Întregului grup îi lipseşte forţa unităţii, pentru a permite fiecăruia şi tuturor să supravieţuiască stării actuale.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala, 31.12.2013, Subiectul lecţiei: Pregătire pentru Congres

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Oamenii care vin la un grup nu posedă doar capacităţi diferite, dar au, de asemenea, probleme cu alt tip de dorinţă: cineva nu a terminat încă munca asupra dorinţelor sale de natură fizică, pentru altcineva sarcina esenţială este a lupta, de exemplu, cu setea sa de putere.

Răspuns: Nimeni nu se luptă cu nimic. Pentru o persoană care învaţă metoda integrală nu există luptă cu ea însăşi, pentru a-şi face sânge rece, a se auto flagela, chiar a-şi face un examen de conştiinţă. Nu există nimic de clarificat pentru ea, deoarece este ego-ul absolut. Este de preferat să nu deschidă această “cutie a Pandorei” şi să nu o examineze.

Singurul lucru care este necesar este să ieşiţi din voi înşivă în toţi ceilalţi, pentru a crea centrul grupului astfel că el va exista de la sine, fără a depinde de alţii. Este ceea ce numim “un balon de zmeură” care începe să strălucească printre toţi, ca urmare a rezultatului manifestărilor noastre altruiste.

Din kab.tv, “O lume integrală”, 26.10.2013

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→