Întrebare: Cum iţi imaginezi că este starea ideală a grupurilor? La ce avem nevoie să ajungem?

Raspuns: Durerile creşterii vor continua. Nu există nicio modalitate de a evita acest lucru până când grupurile nu dobândesc temelia lor spirituală.

Odată ce va exista o fundaţie pentru fiecare grup, o „perna spirituală” pe care o vor percepe în forma sa constantă, înţelegând şi simţind scheletul lor spiritual, cele zece Sefirot ale lor, care sunt baza lor, şi in interiorul lor vor percepe starea superioară,lumea superioară, guvernarea şi adaptarea, atunci va fi posibil să spunem că ele există în mod independent, înţeleg că nu există dezechilibre, şi împreună participă la o conexiune comună, un sistem comun.

Altfel, ce fel de sistem comun este acesta? Toată lumea se înţelege numai pe sine în conformitate cu egoismul său. De aceea  aceste dureri de crestere vor dispărea numai după ce vom ajunge la nivelul spiritual, şi sper că acest lucru se va întâmpla foarte curând. .

Din „Întrebări despre workshop+uri” 25/5/12

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce înseamnă să munceşti deasupra raţiunii?

Răspuns: Munca deasupra raţiunii înseamnă daruire. Adica, vreau să iau forma unui dăruitor, asemănător Creatorului, să devin o persoana iubitoare, să părăsesc ego-ul meu şi să mă folosesc de mine pentru binele aproapelui meu, să mă unesc cu alţii, pentru a ieşi din mine însumi. Aceasta înseamnă că eu apreciez dăruirea mai mult decât propriile mele calităţi de primire.

În primul rând, vreau să mă eliberez de puterea dorinţelor mele egoiste şi să mă ridic deasupra ei. Aceasta înseamnă a scăpa de „robia egipteană” şi a dobândi calitatea Bina mai presus de Malchut. Când devin liber şi mă ridic deasupra ego-ului meu, care nu se mai poate apuca de picioarele mele şi să mă tragă înapoi, atunci chiar pot începe să lucrez cu această dorinţă din cadrul acestuia.

Etapele embrionului (Ibur) şi hrănirii (Yenika) sunt o creştere mai presus de dorinţa mea de a mă bucura, dar etapa de maturitate este munca în această dorinţă. Munca la dorinta de a mă bucura este în frică, în dăruirea în scopul de a dărui (Hafetz Hesed), în proprietăţile lui Bina, devenind inclus în Creator, stând în umbra Sa, ca un copil care se agata de mama lui şi pe deplin se încredinţează ei şi, astfel, primeşte puterea de a se ridica deasupra ego-ului său.

Apoi, atunci când copilul creşte, el poate intra în contact cu egoismul său şi poate începe să lucreze cu el. Aceasta se numeşte o întoarcere la dragoste.

Din partea 1 a Lecţiei zilnice de Cabala, 4/6/12 Scrieri de Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum ştiu dacă sap suficient de profund în adâncimea dorinţelor mele?

Răspuns: În timp ce mă adâncesc în dorinţele mele, la nivelul lor zero (Behina Shoresh), eu sunt la stadiul de embrion. Eu doar ating punctul fiecăreia din cele 620 de dorinţe ale mele pentru că nu aş fi capabil să construiesc forma unui embrion fără asta. Un embrion trebuie să treacă prin toate etapele de dezvoltare: neînsufletită, vegetativă, animală şi vorbitoare, în acest nivel mic, zero al dorinţei, şi, astfel, embrionul meu va creşte până la punctul în care se naşte.

Chiar şi în natura corporala, vedem că un embrion trece prin diferite stadii ale dezvoltării sale, ce preced forma vorbitoare: neînsufleţit, vegetativ şi animal, până la punctul în care s-a dezvoltat într-un om şi apoi se naşte.

Şi după ce a fost născut, el din nou conţine toate etapele: neînsufleţită, vegetativă, animală şi umană, dar la un nou stadiu, la primul nivel al dorinţei. Apoi, el începe să înveţe de la înţelepciunea înaltă preluarea formei Lui, dar numai prin agătarea de El, dormind în braţele Sale.

Astfel, el creşte până când devine un adult capabil de a lucra independent, cu dorinţa lui. Aceasta înseamnă că s-a căsătorit, a primit Nukva (o dorinţă care are nevoie de împlinire), şi pătrunde chiar şi mai adânc în dorinţele sale şi le oferă noi forme de dăruire. Şi asta înseamnă că poartă fii.
Din partea 1 a Lecţiei zilnice de Cabala, 4/6/12 Scrieri de Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Dacă părinţii au fost corectaţi, iar fiii au ajuns la garanţia reciprocă, pentru cine a fost de fapt dată Tora, metoda? Pentru cine este ea destinată, pentru Israel sau pentru naţiunile lumii?

Răspuns: Tora a fost, fără îndoială, destinată naţiunilor lumii. Se spune că Creatorul s-a întors la cele şaptezeci de naţiuni şi le-a oferit Tora, dar niciuna dintre aceste dorinţe egoiste – cei care nu au scânteia spirituală, care nu sunt capabili să se corecteze prin menţinerea în contact cu Lumina, şi care nu-i pot răspunde în mod corect- nu au putut s-o primească. „Materia” dorinţei de a primi nu poate să înţeleagă procesul de ascensiune şi schimbarea adusă de Lumina, dacă aceasta nu are acea scanteie.

Deci, cum poate fi introdusă scânteia? Pentru aceasta, există un alt sistem numit „poporul lui Israel”, fără de care este imposibil să te întorci către dorinţa egoistă şi să începi să lucrezi cu ea. Nici măcar miliarde de ani de evolutie nu vor ajuta dacă nu există nicio scânteie de lumină în interiorul ego-ului. Nivelurile neînsufleţit, vegetativ şi animal ale naturii nu se pot ridica; acestea sunt tipuri de dorinta care n-o pot face.

Cu toate acestea, există un tip de dorinţă, Israel, care doreşte să fie Yashar El (direct la Creator). Toată lumea recunoaşte faptul că este diferit şi îl urăşte fără ca măcar să ştie de ce.

Copiii lui Israel, la rândul lor, descoperă că sunt diferiti, deşi încearcă să fie ca toţi ceilalţi. Există chiar şi cei care cred că este o altă rasă, şi există un grăunte de adevăr în această ipoteză, deşi este la un nivel diferit.

Întreaga noastră istorie dovedeşte că există ceva special aici, un fenomen deosebit, natural. În consecinţă, ura pe care popoarele lumii o simt este, de asemenea, un fenomen natural, şi nu este nimic ce putem face in legatura cu asta. Chiar şi cei care nu au fost niciodată în contact cu evreii îi urăsc. Aceasta vine din interior. Chiar şi o persoană care nu a auzit niciodata despre cauza repulsiei sale, pur şi simplu consideră că acesta este diferit.

Această ură este înrădăcinată în religii, care grăbesc numai procesul prin accentuarea exterioară a diferenţei dintre grupuri. Totul provine din diferenţa dintre dorinţa generală de a primi şi partea în care Lumina se îmbracă, care trebuie să fie link-ul pentru ceilalţi. Acesta este singurul său rol.

Prin urmare, este scris, „Domnul, Dumnezeul tău, te-a ales.” Fă tot ce vrei, El te-a ales, şi asta este. Indiferent cum priveşti misiunea ta, o vei îndeplini oricum, pentru că este alegerea Sa.

Nu este nimic special la tine, ci este pur şi simplu că, după împărţirea în „poporul lui Israel” şi „naţiunile lumii,” fiecare are rolul său, munca sa, voinţa sa liberă. Toate acestea sunt predeterminate de Sus, şi niciunul nu este mai bun decât celălalt.

Deci, copiii lui Israel trebuie să înveţe metoda de corectare a celorlalţi. De fapt, cum altfel poţi aduce mulţumire Creatorului, dacă El iniţial a apelat la naţiunile lumii? Creatorul vrea să corecteze dorinţa de bază a primirii, dar El trebuie să construiască un sistem prin care intregul proces va trece. Astfel, Israelul este sistemul, deci fă ceea ce trebuie să faci.

Desigur, această mare dorinţă de a primi trebuie să fie dezvăluită în vasele naţiunilor lumii, dar nu ar trebui să fie nicio diferenţă între noi şi ei, deoarece acesta este un singur vas întreg. În cele din urmă, totul este revelat în vasul colectiv ca fiind toate părţile sale conectate. După cum este scris, „El este Unul şi numele Lui este Unul.” În vasul general, totul devine „rotund”, inseparabil.

Din partea a 4-a a Lecţiei zilnice de Cabala 04/06/12, „Arvut (Garanţia reciprocă)”

Filed under: Diseminarea Cabalei, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: Ce ar trebui sa faca o persoana, care nu este un orator innascut, daca nu este capabil sa stea in fata oamenilor, sa vorbeasca si sa explice diverse lucruri?

Raspuns: El trebuie sa faca pereche cu o persoana puternica, sa vada modul de lucru al acestuia, sa il invidieze. Invidia este un conducator puternic.

De aceea, este absolut necesar sa il cooptam pentru ca el sa vada, sa se inspire, sa se inflacareze si sa fie gelos pe ceea ce poate face celalalt si el nu poate. Aceasta il va face sa avanseze. Poate ca nu il va transforma intr-un lector, dar el va fi capabil sa pregateasca materialele, sa organizeze mese rotunde si sa ia parte in discutii normale, in loc sa petreaca o ora in fata unui auditoriu.

Exista oameni care nu sunt capabili sa faca asta. Exista oameni care citesc, pur si simplu, lecturile scrise dinainte, sau tin o lectie pe baza unei teze. Si sunt oameni asa ca mine. Daca am ceva scris in fata, nu pot scoate o vorba. Este un fapt stiut.

From “General Questions” 05/25/12

Filed under: Educatie, Educatie integrala, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: Sa presupunem ca sunt mai mult de 300 de oameni in grup. Ar trebui, oare, ca fiecare dintre ei sa se implice in munca externa, cu masele?

Raspuns: Aceasta nu este o necesitate. Exista o parte potentiala reala care trebuie sa realizeze bresa.

Se spune ca au parasit Egiptul, in exil, circa trei milioane de oameni, dar erau doar 600000 de suflete, ale barbatilor cu varste cuprinse intre 20 si 60 de ani, care erau puternici, cu adevarat, barbati prin natura lor. Doar o cincime

Prin urmare, daca, fie si numai o cincime, o patrime, sau o treime din grup, se pot uni intr-o echipa puternica (iar aceasta necesita suportul tuturor celorlalti), atunci este suficient ca toti participantii, chiar si cel mai slab, sa simta atractia lor, atitudinea lor, ridicarea lor la nivelul urmator. Fiecare in functie de forta lui; tu nu poti face nimic. Fiecare societate omeneasca este aranjata ca o piramida.

From a “Talk About Workshops” 5/27/12

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

Întrebare: Să presupunem că programul integral de studiu a fost calculat sa includa100 de ore pe lună şi unul dintre participanţi este absent de la studiu din motivul justificat de a fi bolnav sau de a avea copilul bolnav. Ce ar trebui făcut cu el, deoarece el a ieşit din procesul de învăţare şi nu poate prinde?

Răspuns: Datorită procesului de învăţare ce se desfăşoară virtual prin intermediul mass-mediei locale, TV-ului si radio-ului, va fi posibil să se repete toate programele de mai multe ori pe zi. Astfel, nu vor fi cazuri serioase de a ramane în spate.

Chiar dacă o persoană este bolnavă sau are nevoie să stea acasă, în scopul de a avea grijă de un copil, etc, tot vor fi posibilitati de a avansa, împreună cu grupul, dar poate într-un ritm diferit. Dar, în orice caz, ea va fi prezenta la lecţii, ceea ce o va împiedica sa ramana in urma, într-o mare măsură.

Mi se pare că avem nevoie sa gasim oameni obisnuiti cu studierea virtuala, care vor primi mai mult de pe ecran, şi că nu contează daca unul dintre participanţi nu ajunge la grup, daca acesta are un motiv justificat. În orice caz, el poate primi aceleaşi informaţii daca stă acasă din cauza bolii. Şi după aceea el va fi integrat în mod natural in grup şi va da un test. Aceasta nu va fi o problemă.

Pe langa asta, este interzis sa respingem asistenţa reciprocă, deoarece oamenii învaţa un subiect special, în care ajutorul reciproc constituie principiul său, şi de fapt, unul il trage pe celalalt.

Din Emisiunea KabTV  „Orasul experimental: Creşterea”  3/3/12

Filed under: Educatie, Educatie integrala, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Chiar dacă am adunat toate informaţiile despre dezvoltarea crizei şi despre schimbarea rapidă a lumii, cei mai mulţi oameni nu sunt capabili s-o perceapă. Ei nu vor sa audă sau să schimbe ceva şi continuă să trăiască la fel ca înainte.

Raspuns: Acest lucru este normal; ei există în egoismul lor individual. Toate aceste informaţii le sunt străine, de aceea se închid fata de ele. Ei au, dacă nu agresiune, cel puţin un mecanism de apărare împotriva a ceva care nu este pur şi simplu nou, dar complet opus proprietăţilor lor interne.

Din acest motiv, avem nevoie să alegem o abordare foarte usoară, simplă, şi, poate chiar, într-un fel, jucausă, pentru a-i atrage şi implica şi să îmbrăcăm cunoaşterea integrală în forme atractive.

Acestea pot fi videoclipuri, filme, precum şi diverse scenarii, care ilustrează istoria umanităţii şi spun despre stările noastre actuale, nu direct ştiinţific prin tabele şi grafice, ci transmiţând informaţiile emoţional într-un mod care este aproape de o persoana, folosind exemple din situaţiile de viaţă. Prin aceasta, ei vor învăţa.

Oamenii percep informaţile destul de diferit prin exemplele altora, mai degrabă decât prin ale lor. Această abordare permite cuiva să-şi depăşească bariera personală; el sau ea invată din aceasta şi, treptat, începe să înţeleagă că ceea ce se spune, în general, vorbeşte despre el sau ea.

Tot felul de explicaţii, în formă de filme, clipuri video şi satire de teatru sunt discutate. Aici, o persoană adaptează treptat totul la ea însăşi şi îşi dă seama că acest lucru vorbeşte despre ea, despre lumea noastră, viaţa noastră, lipsa noastră de corespondenţă cu omul universal extern şi cu sistemele de civilizaţie. Deci, aici, avem nevoie să găsim o formă nouă de abordare a oamenilor.

Pentru prima dată în vieţile noastre, ne confruntăm cu o învăţătură care merge „împotriva” unei persoane. Anterior, întotdeauna am fost învăţaţi: „Trebuie să ştii acest lucru pentru a reuşi, a fi puternic, cunoscator, sensibil, pentru a depăşi o problema, a te ridica şi a câştiga peste ceilalţi.” Şi acum, noi învăţam că o persoană are nevoie să fie la fel ca ceilalţi: „Trebuie să fii unit cu ei pe acelaşi nivel; cel mai important lucru este să nu fii deasupra lor, ci să fii împreună cu ei”. Cu alte cuvinte, aici, practic jucăm împotriva egoismului nostru, ceea ce înseamnă că trebuie să fim mult mai înţelepţi şi mai vicleni decât egoismul nostru, în scopul de a-l scoate din joc.

În principiu, metoda integrala este „ajutor împotriva ta,” adica, împotriva egoismului tău, şi nimic nu poate fi făcut. Noi trebuie să înţelegem că aceeaşi abordare trebuie să fie luata aici, ca pentru un copil mic care are nevoie să fie învăţat lucruri pe care el nu are absolut nicio dorinta de a le accepta, care este să-l abordezi cu unele metode alternative. Treptat, el insuşi va realiza, „Acesta este exact modul in care am nevoie să mă comport, acesta este modul în care am nevoie să mă raportez la ceva.”
Dintr-o „Discuţie despre educaţia integrală”, 20/05/12

Filed under: Educatie, Educatie integrala, Egoism, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

„Saptamana cartii” din Israel incepe curând şi unii o numesc „Festivalul de carte ebraică.”

În general, o carte este o sursa pentru revelaţia esenţei umane. Aici este găsita principala diferenţă dintre un om şi un animal; la un moment dat in evolutia noastra, omul a început să scrie. Deşi la început a sculptat pe pietre şi mai târziu a scris pe pergament, într-un fel sau altul, a fost deja uman. Animalele isi transfera o mulţime de informaţii unul altuia, dar nu au nicio formă de scris pe care s-o treacă la distanţă sau la generaţiile succesive.

Datorită capacitatii omului de a scrie, el poate sa depăşeasca distanţele, mişcarea şi timpul, şi sa transceada axa temporală şi cele trei axe spaţiale, şi sa depăşeasca controlul naturii asupra corpului său. Stiind cum să scriu, este ca şi cum as ieşi din trupul meu, deoarece scrierile mele ajung la cei pe care nu-i voi întâlni de fapt. Aceasta este esenţa de a fi om.
Este vorba de rădăcini foarte adânci. În trecut, cărţile au fost suluri de pergament, dar în lumea modernă există încă o formă diferită de forma electronică. Deşi este mult mai convenabil sa citesti de pe un ecran de calculator, şi multi s-au obisnuit cu asta, eu încă nu cred că paginile de hârtie ale unei carti vor disparea asa de repede.

Simţim prin vederea imaginilor vizuale: Clipurile pot fi în mişcare şi te pot evoca, dar textele scrise iti ofera o înţelegere. Înţelepciunea vine prin litere, iar sentimentul prin imagini vizuale.

Prin urmare, merită să se publice cărţi, în orice formă. Oricine le poate transmite, indiferent dacă este un veteran sau nu. Fiecare grup are o şansă de a participa la corectarea lumii prin acţiuni corporale şi sa „câştige” o răsplată spirituală.

Pentru că lumea noastră este ultimul grad şi special în scara de lumi, ne putem exercita fizic aici, şi să primim o răsplată spirituală. Imbrăţişând prietenii, în ciuda urii pe care o simţim, eu încă mai chem Lumina Reformatoare. Deci, de la o intenţie egoista de Lo Lishma (nu de dragul Lui), noi avansam spre intenţia în scopul de a darui Lishma (de dragul Lui), de la înclinaţia rea la înclinaţia buna. Lumina vine ca reacţie la acţiunea mea fizică şi schimbă dorinţa mea. Acest lucru nu există în lumile spirituale. Avem nevoie doar să ştim cum s-o folosim.

În mod similar, prin diseminarea cărţilor, daruiesc de fapt. Fara ca măcar să ştiu cum, prin dispoziţia mea, deschid calea pentru Lumina, care mai târziu va trece prin mine la oameni. Astfel, am devenit o „teava” prin care trece Lumina. Ce poate fi mai bun decât asta? Aceasta este de fapt toata misiunea noastră: de a trece Lumina de la Creator catre lume. Deci, aceasta este de fapt o acţiune care aparţine metodei cabalistice şi nu este nimic mai benefic pentru o persoană decât să urmeze exact aceasta cale, în mod direct.

Din partea a 4-a a Lecţiei zilnice de Cabala 31/5/12, „Arvut (Garantia reciprocă)”

Filed under: Garantia reciproca, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Baal HaSulam, „Introducere în Studiul celor zece Sefirot”, punctul 138: Cu toate acestea, ar trebui să ştiţi că distanţa dintre vesmintele Torei în această lume şi vesmintele Torei în lumea Atzilut este incomensurabila. …

„Vesmintele Torei” lasa loc imaginatiei. De fapt, nu există vesminte de niciun fel, ci mai degrabă există Lumina şi un vas care portretizeaza propria sa „realitate” împotriva Luminii, la gradul similitudinii lor. Lumina se bazeaza pe daruirea absolută, iar senzaţia vasului depinde de nivelul corespondenţei lui cu Lumina.

Aceasta este ceea ce se înţelege prin vesmintele Torei, ambalajele care ascund Lumina de vas, de persoana. Şi, desigur, la nivelul acestei lumi, unde cineva este maximal corupt, aceste ecrane care acopera Lumina se întâmplă să fie cele care acopera cel mai mult posibil.

Cu toate acestea, Tora în sine, adică Lumina cu vesmintele, este neschimbata absolut deloc intre Tora a Atzilut şi Tora acestei lumi, dupa cum este scris, „Eu, Domnul, nu ma schimb” (Maleahi 3:6).

Lumina mereu rămâne în repaus complet; cu toate acestea, se coboară la o persoană, în funcţie de nivelul sau. Ea trece prin „vesminte”, care sunt destinate să ajute într-un mod in care o persoană le dobândeşte, şi acoperă ego-ul său, şi facand acest lucru dezvăluie Lumina, deoarece ea reuşeşte să schimbe tipul de vesminte de la obscuritate la dezvăluire.

Este asa pentru că ascunderea este motivul pentru dezvaluire. Dupa corectarea ei, în timpul dezvaluirii, ascunderea este pentru dezvaluire precum un fitil fata de lumina care il stapaneste. Cu cat mai mare este ascunderea, cu atat mai multa Lumina se va agăţa de ea atunci când este corectata. Astfel, toate aceste vesminte crude in care este îmbrăcata Tora, în această lume, valoarea lor nu este deloc inferioară Luminii care le imbraca, ci dimpotriva.

Să marcam Lumina cu roşu şi vesmintele cu albastru. Cu cat mai jos coborâm prin lumile Atzilut, Beria, Yetzira, si Assiya (ABYA), cu atat mai multe vesminte gasim. Lumina Infinitului este constantă;  totul depinde de locul în care este persoana care primeşte. Desigur, vesmintele majore ale lumii Assiya dezvăluie în cele din urmă Lumina cea mai puternica unei persoane. Aceasta se numeşte „ordinea inversă a Luminilor şi a vaselor.”

Întrebare: Ce sunt de fapt vesmintele?

Răspuns: Ecrane de ascundere. În spiritualitate, există o lege a asemanarii proprietăţilor: Daca tu ai un anumit potenţial negativ (-), Lumina se va manifesta negativ (-), astfel incat există egalitate între ele (=). În caz contrar, esti incapabil sa rămâi în viaţă.

Lumina trebuie să se diminueze la gradul tau. De aceea sistemul de lumi (Olamot) există- sistemul ascunderilor (Alamot): Lumina scade în măsura în care o poţi tolera.

Intrebare: Ce transforma vesmintele de ascundere in dezvăluire?

Răspuns: O persoană o face. Ridicandu-se deasupra ratiunii, unul ia o decizie de a crea un vesmant şi cere ca aceasta sa-i ascunda egoismul; în acelaşi timp, el se străduieşte să fie deasupra ego-ului său şi să se ridice la nivelul daruirii. Acesta este modul în care o persoană dobândeşte un ecran şi începe să lucreze „in topul” sau.

În acelaşi mod, focul se agaţă de fitil: adâncimea dorinţelor noastre, separarea noastra fata de Creator şi aspiraţiile noastre transcend în cele din urmă în Lumina. Nu există nici o Lumină pe cont propriu. Eforturile noastre sporesc grosimea dorintei şi întunericul începe să ilumineze. Fără fitil nu există niciun foc, deoarece focul nu poate arde în gol, el are nevoie de combustibil, care va straluci si va ilumina ca Lumina.

Întrebare: De ce avem nevoie pentru asta?

Răspuns: Avem nevoie să acceptam ascunderea ca pe cel mai mare ajutor, care ne permite să ne miscam treptat şi sa ne apropiem de forţa daruirii.

Din partea a 4-a a Lecţiei zilnice de Cabala 20/05/12, „Introducere în Studiul celor zece Sefirot”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→