Intrebare: La semninarul de Duminica ai spus ca centrul grupului nu a existat inaintea spargerii vaselor pentru ca cele trei linii nu existau atunci, iar noi le formam acum. Ce inseamna acest lucru?

Raspuns: Noi avem mai multe date, insa trebuie sa le adunam intr-un singur loc.

Lasati-ma sa va dau un exemplu. Sa presupunem ca avem o imagine fragmentata care reprezinta soarele, norii, o livada, cateva animale si oameni. Este o imagine draguta. Apoi aceasta imagine a fost sparta in bucati si partile au fost amestecate.

Acum trebuie sa refacem imaginea, dar ea nu va mai fi ca inainte. Si asta pentru ca noi adaugam diferite componente, diferenta dintre ceea ce a fost creat din existenta si ceea ce a fost creat prin absenta. Cu alte cuvinte, diferenta dintre Creator si creatura este incorporata in mozaic, si imaginea se transforma din plata in multidimensionala.

In Cabala acest lucru este desemnat ca un plus de 620 de ori. Insa, nu vorbim aici despre o adaugare cantitativa, ci despre noi detalii in perceptia realitatii.

Din partea a 1 a Lectiei Zilnice de Cabala 23/05/2012

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Perceptie - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum putem ajunge la centrul grupului?

Raspuns: Noi trebuie in mod constant sa ne gandim la forta noastra comuna astfel incat aceasta sa corespunda Creatorului. Ea trebuie sa creasca prin cooperarea noastra egala, in care fiecare persoana isi pleaca capul, se alatura grupuluisi ii ridica pe prietenii sai in proprii lui ochi deoarece fara acestia persoana nu ar putea sa inainteze nici un pas catre scop. Mintea si sentimentele sale sunt nascute din unificare si in interiorul unitatii ea isi gaseste propriul sau suflet. Astfel, aspirand catre centru, aspira catre suflet.

Nimeni nu are propriul sau suflet separat. Baal HaSulam scrie ca a fost creat doar un singur suflet, un singur vas comun. Prin urmare, fara a revela centrul grupului, noi ramanem la nivelul „animat”, in afara lumii spirituale, in afara sufletului nostru si existam in corpurile spirituale.

Noi trebuie in mod constant sa formam centrul grupului. Este un punct, ca un ascensor care ridica gradele spirituale prin puterea unitatii partilor care il compun, si care se ridica din ce in ce mai sus, catre o calitate mai buna, catre o mai mare concentrare a aspiratiilor si dorintelor noastre. Acest camp enorm este „teritoriul” vasului nostru comun.

Prin spargere, Creatorul ne-a inzestrat cu diferite proprietati, si cu ajutorul intentiei noi ne concentram asupra centrului.

Din partea a 1 a Lectiei Zilnice de Cabala 23/05/2012

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Care este cea mai buna cale de a participa la work-shop pentru studentul virtual?

Raspuns: Trebuie sa organizati un work-shop virtual cu prietenii apropiati ca mentalitate, tara si limbaj. Ar trebui sa incepeti intotdeauna cu lucruri usoare, si apoi sa le abordati pe cele dificile: Aceasta este ordinea corectiei.

In plus, fiecare are oportunitatea de a participa la focus grup-uri in care discutia are loc pe calea undelor, iar pentru cel care nu are prieteni cu care poate comunica de a fi impreuna cu participantii la focus- grup. Toate mijloacele care contribuie la unitate sunt bine-venite.

Din partea a 1 a Lectiei Zilnice de Cabala 20/05/2012, “Discutii Cu Privire La Congresele Trecute ”Materiale

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

Intrebare: Ar trebui sa invitam oameni noi la seminarii?

Raspuns: Nu ar trebui sa invitati oameni care sa vina pentru prima data. Aceste seminarii nu sunt pentru incepatori. Incepatorii ar trebui sa discute despre importanta grupului, maretia scopului si a prietenilor, si de lipsa de importanta a propriei persoane, lucruri care sunt discutate in articolele lui Rabash despre grup. Insa eu aleg in mod deliberat un subiect pentru semniarii care se refera la baza scarii spirituale.

Aceasta scara se afla in punctul central al grupului, si capatul sau se intinde la Infinit. Aceasta este scara pe care trebuie sa urcam.

Din partea a 4 a Lectiei Zilnice de Cabala 21/05/2012

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: În timpul convenţiei simţim întotdeauna plăcere infinită şi împlinire, dar în momentul în care convenţia s-a sfarsit, există imediat un sentiment greu de gol şi de reticenţa in  a continua. Ce simbolizeaza aceasta impovarare a inimii după convenţie şi cum ar trebui să lucrăm cu ea?

Răspuns: Cred că am simţit aceste lucruri după convenţiile trecute. Nu ar trebui să ne mai simtim așa acum, deoarece nu mai lucram de la o convenţie la alta, motiv pentru care obisnuiam sa cădem după fiecare convenţie, ca după primirea unui dar temporar, pe care nu l-am putut pastra.

Acum trebuie să lucrăm incontinuu la construirea vasului nostru colectiv şi astfel nu ar trebui să simtim coborari atât de adânci, deşi vor fi totusi coborari şi ascensiuni pe această cale, asa cum ar trebui să fie. Acest lucru se datorează faptului că Providenţa superioara este revelata prin impact „rotund” şi „direct”. În timpul influenţei directe, Providenţa superioara este revelata un pic şi în timpul influenţei rotunde, intervin perioade de exil.

Fiecare individ, grupuri întregi, şi chiar întreaga lume trece prin astfel de „exiluri” şi „răscumpărări” alternativ. Aceste stari sunt secvenţiale, iar natura este în continuă schimbare: anotimpurile se schimba, erele geologice, precum şi erele ecologice, totul se schimba în procesul nesfârşit in care suntem.

Trebuie sa trecem prin toate aceste procese, dar progresul nostru ar trebui să fie în linie dreaptă, în „linia de mijloc.”  Va trebui să  clarificam asta, deoarece suntem primii care încep acest proces, ca „ultima generatie” a lumii egoiste. Deci, nu cred că vor exista căderi speciale după convenţii. Convenţiile noastre vor fi de o natură diferită, care va fi stabilită în următoarele câteva luni.

Mă îndoiesc ca întrebarea despre cădere după convenţie va fi relevanta. Dar daca cineva încă simte o cădere, ar trebui să solicite ajutor de la prieteni. Dacă întregul grup este într-o stare de cădere, ar trebui să apeleze la alte grupuri pentru ajutor, deoarece depinde de ele, precum un singur om într-o singură inimă.

Astfel, fiecare ar trebui să se ajute reciproc, păstrând degetul pe pulsul tuturor, având grijă ca nici un prieten sa nu dispara şi ca nici un grup sa nu cada, dacă nu este o cadere cu scop.
Din partea 1 a Lecţiei zilnice de Cabala, 20/05/12, „Discutie despre convenţiile anterioare”

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

Ultimele convenţii indică începutul unei noi ere, în care trebuie să împlinim practic tot ceea ce am învăţat in atât de mulţi ani, ceea ce am citit în scrisorile şi articolele lui Baal HaSulam si Rabash: conexiunea în grup, unitatea cu prietenii şi clarificarea locului din interiorul grupului, in care lumea spirituala, Creatorul, construirea vasului colectiv, precum şi corectarea şi spargerea sunt revelate.

De fapt, toate descrierile se referă la o singura acţiune: conectarea tuturor dorintelor separate, distante, opuse, prin care ne uram reciproc, cu ajutorul Luminii Reformatoare, pe care o atragem prin rugăciunea noastră colectivă, ridicarea MAN, în timpul atelierelor de lucru, diferitelor activităţi şi tot timpul până când vom percepe scopul spiritual al vietii noastre.

Ar trebui să vedem acest lucru ca pe o tendinţă generală care afectează fiecare aspect al vieţii noastre: educarea copiilor şi adulţilor, grupurile noastre, şi întreaga lume, pe toti, de la un individ la toată omenirea, şi văzând această tendinţă să ne conectam in „cercuri”, care este tendinţa majoră ce ne conduce la corectarea spargerii şi la atingerea scopului creaţiei.

Putem considera tot drumul pe care l-am făcut pana acum ca timp de pregătire, iar de acum înainte, noi şi toată lumea, trebuie să începem să construim astfel de cercuri.

Din partea 1 a Lecţiei zilnie de Cabala, 20/05/12, „Discutie despre convenţiile anterioare”

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

Întrebare: De ce următorul nivel al muncii va fi unitatea dintre grupuri? Cum este aceasta legată de unitatea din cadrul fiecărui grup și de munca individuală a unei persoane?

Răspuns: De fapt unitatea începe cu un grup de zece oameni. Un om este astfel construit, încât să poată percepe exact acest număr de oameni. Zece este un număr convenabil, ”rotund”, nici prea mare și nici prea mic. Este numit ”Minian”, adică acel ce poate fi ”numărat” (Limnot). Percepția noastră este structurată într-un asemenea mod, încât poate înțelege doar acest fel de sistem, care îmbracă în întregime structura noastră internă (cei zece Sefirot).

Cu toate acestea, la lecții, când nu discutăm despre impresiile noastre, ci, în general, citim articole și discutăm pe marginea materialului, poate participa un grup foarte mare de oameni, chiar întreaga lume. Din acest motiv, în timpul atelierelor, stăm în grupuri de zece, în timp ce la lecții pot participa oricât de mulți oameni capabili să înțeleagă și să discute cu ajutorul limbajului Cabalist.

Trebuie, doar, să avem grijă ca munca să nu se transforme într-o rutină și, în acest scop, trebuie să ne creștem dorința interioară, în permanență, și să ne subliniem importanța scopului. De fiecare dată vom vorbi despre o altă, nouă caracteristică a revelării Creatorului.

Unindu-ne cu grupul, noi creăm ”Unul”, partea comună pentru toți, care nu aparține nici unuia dintre dintre noi ci doar nouă, împreună. Este esența superioară, ”amalgamarea”. Nu este doar însumarea noastră ci un fel de creștere a acesteia. Deoarece, pentru a ajunge la această sumă, fiecare dintre noi a fost nevoit să-și cedeze egoismul. Conceptul de Unul, de a fi mai presus decât noi, se compune din toate aceste anulări personale ale egoismului. Astfel noi construim nivelul nostru superior.

Dacă ne-am uni ca niște egoiști, pur și simplu, pentru un profit comun, pentru a construi ceva împreună sau pentru a câștiga, așa ca o echipă de fotbal, atunci rezultatul ar fi o simplă sumă a eforturilor noastre. Dar, dacă ne anulăm ego-ul, atunci construim un vas nou, comun, mai presus de noi.

El aparține tuturor; cei zece, care stau în cerc, purtând discuții, se anulează pe ei înșiși și exaltează grupul și pe prieteni. Cea mai de sus Sefira, Keter, este definită de modul în care îi ascult pe toți ceilalți și cum plasez grupul, pe Creator și scopul, mai presus de mine însumi. Iar pe mine mă socotesc inferior și mă cobor în fața prietenilor mei. Astfel este definit Malhutul meu.

După ce fiecare și-a clarificat aceste două puncte, Keter și Malhut, ne unim toate aceste Keteruri și Malhuturi, împreună. Și, dacă fiecare dintre noi face aceasta cu suficient de multă putere pentru primul nivel de revelare a Luminii, atunci ea se va revela în acest gol dintre Keterurile, unite într-unul, și Malhuturile unite. Apare o iluminare internă, între ei, deoarece ei și-au anulat eurile.

Deși nu este, încă, restrângerea sau ecranul, Lumina este deja revelată și începe să lucreze pe măsura opoziției noastre față de propriul egoism și a dorinței de unitate. Deoarece aceste două principii sunt deja spirituale. Ne exaltăm spiritualul, dăruirea și neglijăm total materialul, primirea; facem acțiunile de care suntem capabili, ca niște copii mici.

Apoi, cei zece oameni, completându-se unii pe ceilalți și gata de unire, creează o mare tensiune, o distanță între Keterul unit și Malhutul unit, construind, astfel, vasul spiritual comun. Și, după ce am construit vasul între noi, înțelegem că restul prietenilor din întreaga lume, fac aceleași eforturi, în același timp. Toate eforturile noastre unite sunt combinate indiferent de mărimea fiecărui grup.

Dacă, după eforturile noastre de a ne uni în cercul nostru, dorim să includem restul grupurilor în interiorul nostru, atunci îi vom uni pe toți, împreună. Și atunci, se formează un vas cu adevărat uriaș și puternic, capabil să reveleze primul nivel al Luminii, corespunzător cu similaritatea calităților. Cu cât distanța dintre Keterul comun și Malhutul comun este mai mare, cu atât vasul este mai mare și este posibil să fie suficient pentru a prima revelare a Luminii.

Lumina este revelată în formă discretă, în porțiuni: Nefeș, Ruah, Neșama și așa mai departe. Și, dacă noi o revelăm, atunci ea va fi revelată în fiecare grup și în fiecare persoană, în funcție de efortul său personal, mai mult în unii și mai puțin în alții, după efortul investit în muncă.

Din acest motiv, noi trebuie să dorim fierbinte să conectăm toate grupurile și pe prietenii separați de noi și chiar întreaga lume, care are un vas uriaș. Acolo rezidă adevărata dorință de delectare și, dacă aceasta ni se va alătura, chiar și în formă pasivă, atunci va adăuga mult material la munca noastră. Iar noi, cu aspirația noastră către spiritual, dacă vom lucra asupra acestui material, atunci vom primi o capacitate suplimentare uriașă.
Din partea întâi a Lecției zilnice de Cabala 5/17/12, “Discuție despre congresele trecute”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→

Aflându-ne de partea aceasta a Mahsomului (a barierei), noi nu înțelegem motivele acțiunilor noastre și credem că suntem independenți. Însă rezultatul este, în fapt, predeterminat și provoacă acțiunile care conduc la el.

Întrebare: Dar se spune că, deși răsplata este garantată, tot mai avem de lucrat partea noastră. Așadar aceasta este independența noastră, liberul nostru arbitru?

Răspuns: Aș dori să ajungem la a vedea că întreaga lume a Ein Sof-ului (Infinitului) este așternută înaintea noastră. Indiferent de ceea ce faci, Creatorul îți dă tot ceea ce este bun, dar, la fel ca un musafir care stă în fața gazdei, tu ești pregătit să primești de la El, doar printr-o ”restricție” și un Masah (ecran).

Întrebare: Și, de fiecare dată, o persoană trebuie să decidă: “Fac eu, oare, acum, ceea ce trebuie făcut?”

Răspuns: Desigur. Apoi descoperi dăruirea din partea Creatorului.

El vrea să te învețe să primești pentru a dărui. Dinspre partea Creatorului nu există limitări, dar el face acest lucru pentru a te aduce la nivelul Lui, acolo unde vei primi înțelegerea și recunoașterea și nu doar împlinirea, care este doar un mijloc. Fie că primești mai mult, fie că primești mai puțin, aceasta este doar mijlocirea, în timp ce scopul este acela de a realiza adeziunea.

Adeziunea nu este împlinirea ci plăcerea de a fi similar cu Creatorul. Este mai presus de jocul “Luminile și vasele” și anume este realizarea “punctului din inimă,” este plăcerea supremă.

Pe de o parte, spunem că scopul dezvoltării noastre este adeziunea. Pe de altă parte, spunem că scopul creației este plăcerea și încântarea. Rezultă că adeziunea este egală cu plăcerea.

De fapt, întotdeauna este vorba despre niveluri ale plăcerii, din moment ce dorința, adică vasul, nu simte decât asta. Plăcerea se află în spatele fiecărui detalui al percepției mele. De exemplu, eu fac diferența între culori în funcție de gradul de plăcere pe care mi-o provoacă.

Noi măsurăm plăcerile în fiecare situație și, de obicei, ne conectăm în funcție de formele lor, căci noi avem o formă similară cu a lor. Urcări și coborâri, putere și slăbiciune, căldură și frig, verificăm fiecare lucru conform acestui principiu și totul rezultă din impresia lăsată asupra  dorinței, influențată de împlinire sau de lipsa împlinirii.

Dorința noastră este divizată în multe discernăminte și grade care sunt determinate de cele cinci simțuri pe care le avem, conform unor niveluri și gradații paralele. În orice caz, nu există decât dorință. Totul este măsurat de ceea ce simt, chiar și cele mai indiferente lucruri. Nu simt și nu identific nimic din ceea ce nu-mi atinge simțurile.  Fiecare discernământ pe care îl descopăr primește ”un semn emoțional” pe care eu îl măsor. În spatele tuturor cuvintelor și numelor există emoții, starea în care se găsește dorința mea. Pe aceasta se bazează limbajul nostru.

Întrebare: Cunosc plăcerile care mă inundă. Știu după ce tânjesc. Dar ce înseamnă ”să semăn cu Creatorul”? Ce fel de împlinire este aceasta? Să simți că aparții de ceva măreț?

Răspuns: Dacă iei internalitatea inimii tale, ceva atât de adânc și de personal, și încerci să conectezi această scânteie ascunsă cu centrul grupului, atunci îți vei împlini ”punctul din inimă”.

Întrebare: Și aceasta înseamnă să semeni cu Creatorul?

Răspuns: Da. Pentru că acest centru al grupului este imaginea Creatorului. Aceasta este imaginea prezentă în vasele voastre. Nu puteți cunoaște ceea ce este Lumina în sine. Pentru voi Lumina este un fenomen pe care îl descoperiți în vas. Când vasele noastre se conectează, când fiecare se anulează și dorește să realizeze conexiunea tuturor punctelor într-unul, aceasta este reprezentarea Creatorului. Aceasta înseamnă că am aderat la El.

Prin urmare, dacă am aderat la grup, am aderat la Creator. Acolo, în interior, printre prieteni, se găsesc toate discernămintele portretului Său.
Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala 5/17/12, Introducere la studiul celor zece Sefirot

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Scopul muncii la workshop este clar: Ne deschidem inimile unii altora, ne apropiem, ne conectăm…

Răspuns: Învăţaţi să înţelegeţi ce înseamnă un grup. Anterior, numai aţi auzit ce înseamnă. Dar aici, sper, începeţi să simţiţi proprietăţile speciale care sunt impregnate în grup, pe care nu puteţi să le cercetaţi de unii singuri. Ascultându-l pe prieten – şi nu contează ce spune pentru că poate  nu ştie nimic (poate fi în grup doar de o lună sau două), vei auzi în cuvintele lui ceea ce trebuie să auzi.

Întrebare: Mai există o altă formă de muncă în grup, atunci când se citeşte pur şi simplu textul şi nu se fac comentarii. Care este diferenţa? Când facem acest timp de muncă?

Răspuns: Este o întrebare foarte serioasă.

În general, cum discutaţi ceva între voi atunci când staţi într-un cerc mare şi spuneţi ceva? Vorbiţi tot despre voi înşivă, din voi înşivă, despre măreţia grupului, măreţia scopului, a adunării, sau de ce aţi venit la congres.

Cel mai important nu este să vorbiţi despre ce este în inima voastră într-un anumit moment.  Nu daţi drumul la ceea ce simţiţi pe moment. Ca în lumea noastră, nu vreţi să spuneţi nimănui despre sentimentele voastre cele mai adânci, despre secretele personale; aşa este şi aici. Adică, nu vorbesc despre relaţia mea cu Creatorul, deoarece asta mă priveşte numai pe mine. Restul – nu fac nicio diferenţă.

Întrebare: Atunci când muncim în mod independent în grup, cine ne va ajuta să ne oprim la timp şi să vorbim din inimă şi nu din minte?

Răspuns: Nu îţi fie frică să greşeşti. Nu este important. Este complet neimportant!

Aceia care studiază pentru o lună sau două, se pot aduna în grup şi să încerce să discute ceva între ei însăşi, să bolborosească, ca şi copiii – nu este important. Ei vor creşte până la urmă, dacă vor face doar ceea ce este necesar. Nu este nevoie de cunoştinţe preliminarii, de nimic. Cel mai important este să acţioneze simplu, să fie deschişi la inimă şi naivi, iar apoi totul va funcţiona.

Din  Congresul de la Vilnius 3/25/2012, Workshop 4

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum ar trebui sa imi simt grupul in urma work-shop-ului?

Raspuns: Grupul este „unul” pentru ca a fost creat un singur suflet. Si cu cat revelez mai mult structura sufletului unic, cu atat revelz mai mult grupul.

Un grup nu este un concept material, si nici cateva corpuri fizice care stau in cerc. Grupul este ceea ce noi am construit deasupra egoismului nostru prin conexiunea dintre noi, peste egoismul nostru si crescand importanta conexiunii, Creatorul, Lumina. Cu cat ne indepartam de aceste doua puncte opuse, ridicand importanta daruirii, iubirii, si conexiunii, acolo sus, noi incepem sa ne simtim ca unul.

Fiecare dintre noi se simte nu pe sine ci sinele colectiv, in afara corpului sau, a gandurilor si dorintelor sale. Noi ne simtim ca o singura dorinta si un singur gand asemeni unui „om cu o singura inima”. Acesta este grupul.

Daca fiecare actioneaza asa in timpul workshop-ului, noi ne construim un loc comun in grup, care incepe sa adune toate celelalte „unitati”, format din fiecare cerc sau din apropierea sa. Si apoi voi incepe sa simt prin acest senzor toate sufletele dreptilor care exista in lumea spirituala.Acesta devine vasul meu cu care lucrez in lumea spirituala.

Din partea a 1 a Lectiei Zilnice de Cabala 17/05/2012, “Discutii despre Congresele Trecute”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→