Sărbătoarea Paștelui stă în fruntea tuturor sărbătorilor și a tuturor timpurilor în procesul spiritual, pentru că simbolizează ieșirea din dorința de a primi plăcere pentru sine, către dorința de a dărui sau, mai precis, din dorința de a primi pentru sine, față de dorința de a primi de dragul dăruirii. De aceea, Paștele este atât de important; la urma urmei, este o intrare în lumea spirituală, către simțirea și înțelegerea spiritualității.

Înainte de aceasta, omul trece prin numeroase stări, plecând de la natura sa originară, când este în interiorul dorinței de a se bucura și nici nu realizează asta. Apoi, el începe să se întrebe de ce trăiește. Aceasta înseamnă că o existență simplă animalică nu-l satisface și vrea să înțeleagă sensul vieții, sursa ei, cauza și scopul ei. Un animal nu-și pune astfel de întrebări; acesta este începutul nașterii unui om.

Intrarea în spiritualitate începe cu faptul că o persoană simte dintr-o dată că nu mai poate să se gândească la sine și dorește să facă acțiuni în afara egoismului său. Paștele simbolizează intrarea într-o lume nouă, începutul unei noi stări, Lishma, începutul dăruirii, credinței, dobândirea proprietății lui Bina, conform căreia începem să muncim. (Minutul 0:10)

Numai atunci când omul simte și înțelege că nu poate acționa de dragul dăruirii, el poate fi considerat în exil. Este exilul din proprietatea dăruirii, pe care dorește să o dobândească și nu poate. Doar acest lucru măsoară amploarea și greutatea exilului. (Minutul 2:00)

Omenirea este împărțită în trei părți. O parte sunt aceia în care s-a manifestat deja punctul din inimă și conduce o persoană la Cabala sau o face să o caute. O altă parte încă nu înțelege de ce sunt necesare toate acestea. Iar cea de-a treia parte se luptă exclusiv pentru realizarea corporală, fără atingerea intenției, pentru menținerea intenției pentru sine. Pe această bază, omenirea poate fi divizată în mai multe grupuri, națiuni și tot felul de curente. (Minutul 23:00)

Egipteanul din mine mă convinge că lucrul cel mai important este de a efectua acțiunile pe care Tora le cere de la noi, dar fără a acorda atenție intenției, adică a poruncilor exclusiv corporale. Dacă nu întreb despre rezultatele muncii mele, înseamnă că sunt egiptean, că eu lucrez în conformitate cu egipteanul  meu interior. Însă, dacă încep să mă preocup de intenție, atunci mă găsesc în Egipt ca un sclav, în exilul din lumea spirituală.

Există o realitate spirituală în care totul este de dragul dăruirii, dar eu exist în egoismul meu. Măsura în care aceasta mă deranjează, mai mult sau mai puțin, determină locul meu în procesul spiritual, până când ajung la o stare în care o astfel de viață devine mai rea decât moartea pentru mine și simt că trebuie să părăsesc intenția egoistă. Aceasta înseamnă că sunt deja pe punctul de a mă elibera, adică la ieșirea din exilul egiptean.

Egiptenii mei interiori mă țin și mă conving că trebuie să continui ca și înainte și totul va fi bine, fiindcă lucrul principal este acțiunea, iar intenția nu contează. Dacă sunt de acord cu acest lucru, eu devin un egiptean. Dar, dacă lupta interioară pentru intenție apare în mine, atunci văd că sunt sub puterea egiptenilor și doresc să scap de această sclavie. Și atunci îmi dau seama că principalul lucru nu este acțiunea, ci intenția și că trebuie să scap de intenția pentru mine, însumi. Iar pentru asta am nevoie de lumina care reformează ca să fug din Egipt.

Sunt gata pentru orice, numai să nu rămân în intenția egoistă. Nu am nevoie decât de capacitatea de a efectua această acțiune. M-am despărțit deja de intenția pentru mine, însumi, dar nu am atins încă intenția de dăruire. Încă nu știu ce este dăruirea și cui să dăruiesc, dar asta înseamnă că sunt deja la ieșire. (Minutul 38:40)

Schimbarea de la egiptean la Israel înseamnă că încă nu am puterea de a face o acțiune de dăruire. Dar nici nu vreau să o împlinesc de dragul ego-ului și, de aceea, încă nu știu cum să o îndeplinesc de dragul dăruirii. Prin urmare, nu știu ce să fac. Aceasta este ieșirea din Egipt, adică în întuneric total, când nu știm ce să facem. Și, abia apoi, vine mântuirea. (Minutul 51:30)

Este scris că egiptenii lucrează cu cărămizi albe, fără nici un fel de urmă sau murdărie. Dacă aș adăuga egoist, cărămidă după cărămidă la munca mea, în fiecare zi, atunci construiesc o clădire frumoasă, albă ca zăpada, fără nicio murdărie sau umbră de îndoială, simțindu-mă complet sfânt. Egiptenii din Egipt nu pot experimenta nicio conștientizare a răului pentru că ei iau exemplu din ceea ce face întreaga lume; de ce altceva are nevoie omul?

Aceștia sunt cei șapte ani de sațietate – când omul se alătură muncii egiptenilor și se asigură de succesul ei. Nici nu-și dă seama că acționează egoist. Această conștientizare este deja rezultatul impactului luminii care reformează, care iluminează constant în mici porții, ridicându-l treptat . „Mulți bani mărunți adunați, devin o cantitate mare.” (Minutul 53:30)

Dacă nu există putere în această muncă, atunci nu rămâne de făcut decât un singur lucru: o rugăciune. Cererea adresată Creatorului rezolvă toate problemele. La urma urmei, scopul a tot ceea ce ni se întâmplă este să ne oblige să contactăm Creatorul. În Egipt dobândim tot felul de mijloace și metode de conexiune cu Creatorul. Trebuie să găsim soluția pentru orice greutate pe care Egiptul ne-o pune în față, printr-o nouă conexiune cu Creatorul.(Minutul 1:01:25)

Greutatea muncii depinde numai de intenție. Dacă intenția este de dragul Creatorului, de dragul dăruirii, atunci zburați ca și când ați avea aripi, fără să simțiți greutatea în muncă, ca și cum ați părăsi câmpul gravitațional al Pământului și plutiți în spațiu. Dacă pentru voi, munca este grea, atunci cărați valiza greșită și nu vă îndreptați spre Creator (Minutul 1:50:40)

Noi primim influența Creatorului prin întregul suflet spart al lui Adam HaRishon. Creatorul percepe numai întregul suflet, adunat. Între timp, pot avea o legătură inițială, personală și foarte limitată cu Creatorul, dar încă mă atinge prin sufletul comun.

„…lumina superioară este în starea de completă nemișcare”, adică ea umple Kli-ul comun. Dar eu pot atinge o conexiune cu Creatorul, doar în măsura conexiunii mele cu sufletul comun. Să presupunem că m-am conectat cu unul din cele douăzeci de miliarde de oameni; în această măsură ajung la un contact, care se face întotdeauna printr-o conexiunea comună. Creatorul este în interiorul tuturor ființelor create, într-o formă perfectă, pentru că toată lumea a ajuns deja la sfârșitul corectării, iar eu mă conectez cu această stare.(Minutul 1:55:50)

Care este diferența dintre Matza și pâine? Matza este tot pâine, dar pâinea săracului, făcută exclusiv din făină și apă. Chiar și apa din ea este în cantități limitate. Nu poți să faci pâine fără niciun pic de apă și, prin urmare, se adaugă apă într-o cantitate mică, doar pentru a frământa aluatul și a nu-l lăsa să se acrească. Acesta este un semn că încă nu putem lucra cu dorințele noastre de dragul dăruirii, dar nici nu mai dorim să lucrăm pentru dorința de primire. Adică, este un fel de stare intermediară: nici aici și nici acolo. Matza semnifică împlinirea pentru a scăpa. (Minutul 2:03:00)

Din prima parte a Lecţiei Zilnice Kabbalah din 4/21/19, Scrierile lui Rabash, voi. 1, articolul 14, „Legătura dintre Paște, Matza și Maror” (1987)

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Sarbatori - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum determinăm în ce lume ne aflăm? De ce există această lume inferioară?

Răspuns: Cu toții ne aflăm în egoism. Aceasta este ceea ce se numește lumea noastră și o percepem în interiorul nostru.

Lumea noastră inferioară există doar pentru ca noi să putem să urcăm în lumea superioară, dându-ne un punct de început, la care putem cădea și din care ne putem ridica în permanență, de fiecare dată, la un nivel mai înalt al lumii superioare.

Întrebare: Trăind într-o lume egoistă, cum putem folosi egoismul mai eficient pentru a ajunge la spiritualitate?

Răspuns: Trebuie să folosim lumea noastră egoistă pentru că suntem siliți să existăm în ea în mod fizic. În rest, toată atenția noastră ar trebui să fie dedicată stării noastre în grup. Crearea unui Kli spiritual, al rețelei spirituale a forțelor în care se va revela Creatorul, depinde de conexiunea noastră, a fiecăruia dintre noi, cu toți ceilalți.

Din lecția de cabala din limba rusă, 12/23/18

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Care este diferența între obținere și învățătură în profunzime?

Răspuns: Orice studiu este îndeplinit cu ajutorul rațiunii. Omul poate studia ce vrea el dar, fără obținere, fiindcă în Cabala cunoașterea este bazată pe conjugarea proprietăților.

Nu putem percepe Lumea Spirituală fiindcă nu avem calități/proprietăți adecvate la ea. De exemplu: în jurul nostru există unde radio pe care nu le vedem și nu le simțim, dar creăm instrumente care ne permit să le simțim.

La fel, trebuie să ne construim un dispozitiv care va simți Lumea Spirituală. Acesta este numit „suflet” și el trebuie să aibă calitățile Lumii Superioare, dăruirea și conexiunea reciprocă, calități absolut opuse lumii noastre.

Le putem găsi într-un grup, în strânsă adeziune cu ceea ce ne învață Înțelepciunea Cabala. Pe măsură ce acumulezi materialul senzorial și rațional, vei începe să simți cum acesta se formează treptat în tine. Vei afla tot mai multe despre tot felul de modele de elemente spirituale, compușii lor diferiți, clasele lor, nivelurile și așa mai departe.

Cu alte cuvinte, atunci când studiați Știința Cabala – fizica Lumii Superioare – se formează treptat în voi anumite sentimente, proprietăți și senzații. Veți construi modele în interiorul vostru: „Aceasta este Bina, aceasta este Malhut, acesta este Zeir Anpin, asta este deasupra la Parsa, asta este sub Parsa” și așa mai departe. Aceasta este modelarea treptată a sufletului vostru.

Din Lecția de Cabala în limba rusă din 23/12/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce este un an intermediar?

Răspuns: Există mai multe modificări bazate pe astronomie care au fost introduse în calendarul evreiesc. Se repetă o dată la patru ani, o dată la fiecare șapte ani și o dată la 50 de ani. Avem nevoie de ele pentru a echilibra linia dreaptă și cea stângă, în mijloc.

În anul intermediar, care se întâmplă la fiecare patru ani, se adaugă încă o lună.

Odată la șapte ani, Shemittah, anul sabatic, vine atunci când este interzisă cultivarea culturilor: „Nu vă faceți griji, nu veți muri de foame, dacă timp de șase ani sunteţi atenţi la tot ce aveți nevoie. Nu plantați nimic în al șaptelea an.” Aceasta este o interdicție absolută.

Întrebare: Deci, o persoană nu pune întrebarea: „Cum? Dacă n-am plantat nimic, ce să mănânc?

Răspuns: Nu, dacă cineva se află sub forţele spirituale, atunci el funcţionează în deplin acord cu astronomia, cu legile naturii și cu legile cosmice. Deci, nu vă faceți griji, veți avea o recoltă pentru acest an, nu aveți nevoie să plantați sau să curățați pământul. Asta este, există legi speciale cu privire la modul de a nu interfera cu natura minerală și vegetală, în al șaptelea an.

Există, de asemenea, al 50-lea an (Yovel), când toate datoriile sunt șterse. Dacă cineva a cumpărat sau a vândut teren cuiva, atunci în al 50-lea an, totul se va întoarce la starea dinainte. Cu alte cuvinte, terenul trebuie să se întoarcă la proprietarul inițial.

Și cine este proprietarul original? Așa cum se afirmă în Tora, când evreii au venit în țara lui Israel, au împărţit tuturor și au notat fiecare bucată de pământ care a fost dată, fiecărei persoane, pentru a o folosi. Toate acestea au fost documentate și, prin urmare, cel care a trăit pe acest pământ a trebuit să-l returneze la fiecare 50 de ani, proprietarului. Timp de 50 de ani a putut să îl închirieze, să îl cultive și așa mai departe. Acestea sunt legi foarte serioase care au fost adoptate acum 3000 de ani. Există documente despre modul în care aceste legi au fost elaborate, adoptate și confirmate legal. Deoarece mulți oameni au participat la acest lucru, totul a trebuit să se conformeze în consecință..

Punerea în aplicare a legilor a presupus că oamenii primesc din aceasta un supliment foarte serios la recolta lor, la forțele lor de viață. Dar aceste legi sunt valabile numai în Israel, în străinătate nu este nevoie de ele.

Din Lecția zilnică de Cabală în limba rusă 12/30/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Adevărul este dezvăluit în punctul de echilibru. Deci, de ce mintea încearcă în mod constant să ne abată din acest punct?

Răspuns: Mintea nu încearcă să ne abată din acest punct, ci să trezească sentimentul de dezechilibru, ca balansul unui echilibrist pe o sârmă.

Toată viața noastră este menită să ne dea sentimentul de dezechilibru, împingându-ne să căutăm un punct superior,  de echilibru și astfel să ne ridicăm.

Acest punct de echilibru este reînnoit în mod constant, dar nu în cantitate, ci în calitate. Iar asta trebuie să simțim în noi, înșine.

Din Lecția de Cabala în limba rusă 12/16/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Atunci când citim din sursele originale împreună cu un prieten sau în grup, trebuie să organizăm ateliere pentru a înțelege mai bine semnificația textelor?

Răspuns: Da și nu. Adevărul este că uneori analiza semnificației textului ne induce în eroare și, în loc să ne cufundăm în senzații și legături mutuale, începem să disecăm textul în elemente și calități fonetice, ortografice sau lingvistice. Cred că acest lucru este inutil.

Este posibil să analizăm textul doar din perspectiva realizărilor noastre specifice: ce anume ar trebui să obținem de aici în sprijinul conexiunii noastre, pentru a-L revela pe Creator. Doar atât! Restul va veni pe parcurs.

De îndată ce vom începe să revelăm manifestarea Creatorului între noi, vom pătrunde în cabala practică și atunci tot ce scrie în carte va deveni clar. Vom începe să înțelegem ceea ce este scris în Studiul celor zece Sefirot și în alte surse.

Din lecția de cabala din limba rusă 2/11/19

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Unii dintre studenții noi care se confruntă cu probleme apărute din senin, consideră că acestea sunt legate de studiul cabalei. Este adevărat?

Răspuns: Nu. Problemele legate de studiul cabalei apar doar într-un grup în care prietenii încep să simtă respingere și ostilitate. Ele rezultă din avansare, astfel încât omul să se poată ridica peste aceste obstacole de fiecare dată și nimic mai mult.

Întrebare: De unde vine senzația că urmează să se întâmple ceva? Poate dintr-o creștere a sensibilității?

Răspuns: Sensibilitatea crește într-adevăr. Cum altfel am putea depăși diversele obstacole pentru a ne ridica tot mai sus deasupra lor și a ne defini din punct de vedere spiritual, dacă nu le-am percepe? Obstacolele existau și înainte, însă acum se manifestă mai mult, tocmai pentru că noi merităm și putem să ne ridicăm peste ele.

Din lecția de cabala din limba rusă 11/18/18

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: În munca mea cu grupul de zece, simt că fac rău prietenilor. Chiar și atunci când fac asta, nu am nicio putere să mă opresc. Cu toate acestea, sunt foarte supărat că nu pot schimba nimic. Este asta o rugăciune? Sau ar trebui să fac ceva mai mult pentru a inversa această situație și să trec la următoarea stare?

Răspuns: Trebuie să vă rugați și să cereți grupului de zece să vă ajute să deveniți amabili și buni. Încercați să fiți sinceri cu ei, în mod direct.

Faceți același lucru și cu Creatorul. Să nu vă fie teamă să faceți acest lucru, fiindcă vă va ajuta. Dacă nu faceți acest lucru, atunci dezvoltarea voastră spirituală în această viață nu va funcționa.

Din lecţia de Cabala în limba rusă, 12/09/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum sunt zilele împărțite conform calendarului evreiesc?

Răspuns: Există 24 de ore pe zi, patru anotimpuri și de patru ori Anul Nou evreiesc, într-un program schimbător. Același program există între zi și noapte: zilele sunt mai lungi și nopțile mai scurte vara şi, invers, în timpul iernii.

Conform calendarului evreiesc, o oră nu este exact de 60 de minute și fiecare dintre ele exact de 60 de secunde, ci vorbim despre o unitate convențională, care nu este constantă, ci depinde de timp.

Conform calendarului obișnuit, se consideră că există 12 ore de la apus până la răsărit și de la răsărit până la apusul următor sunt de asemenea 12 ore. Dar, prin orele de lumină, 20 de ore ar putea să dureze de la răsărit până la apus, iar noaptea (întunericul) ar dura doar patru ore.

În acest caz, ora de zi și ora de noapte sunt absolut diferite. Este puţin la fel ca sunetul, care nu se poate măsura pe un cadran uniform, ci pe o scală logaritmică.

Pentru că lungimea zilei și a nopții se schimbă în fiecare zi, înseamnă că durata orelor de noapte și de zi se schimbă în fiecare zi. Ele depind numai de Partzuf Zeir Anpin din lumea Atzilut și care, de fapt, gestionează aceste acțiuni, deoarece lumina superioară, care trece prin ele în Malchut (iar Malchut suntem noi), definește totul.

Dacă am ști exact cum funcționează, am simți acest sistem ca o mașină astronomică gigantică, care ne înconjoară și astfel ne afectează. Apoi, am începe să ne apropiem de parametrii săi interni: ce înseamnă mai multă lumină – mai puțină lumină, mai cald – mai rece? Dacă am trăi și lucra în conformitate cu aceste ore, am avea o viață complet diferită.

Pe de altă parte, cum este posibil să existăm în acestă mecanică? De ce avem nevoie de ea? De ce ar trebui să ne afecteze în acest fel? Dacă ne-am restructura și am trăi în conformitate cu ea, cum am putea simți natura și pe noi, înșine? Este interesant! Aceasta înseamnă că am începe să simțim sistemul în conformitate cu influența sa asupra noastră. Lumea înconjurătoare, spațiul, stelele, totul ar străluci într-un mod diferit.

Din lecţia de Cabala în limba rusă, 12/30/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

The Times of Israel a publicat noul meu articol “ Ce pot învăța evreii, din atacul armat de la Sinagoga din San Diego?”

„Prefer să mor sau să-mi petrec restul vieții în închisoare decât să știu că nu am făcut nimic pentru a opri acest rău”, se arată într-un manifest publicat online de către atacatorul care a ţintit evreii la o sinagogă din California, săptămâna aceasta. Când ne apropiem de Ziua Reamintirii Holocaustului, în memoria a șase milioane de evrei care au murit sub regimul nazist, incidentul sângeros este o reamintire brutală că ura față de evrei rămâne adânc înrădăcinată și departe de a fi eradicată. Și până când evreii nu îşi vor îndeplini funcția în lume – sa fie ca o ”conductă” pentru ca forța unității să se răspândească – ne putem aștepta la mai multe asemenea izbucniri.

Cineva s-ar putea întreba de ce se confruntă încă poporul evreu cu acest flagel, după o lungă istorie de persecuție. Ce impulsionează mințile răutăcioase ale celor care urăsc evreii, cum ar fi cel de 19 ani, care a ucis un închinător evreu și a rănit alte trei persoane, în atac? Înțelepciunea Cabalei descrie fenomenul antisemitismului ca fiind o lege a naturii menită să-i constrângă pe evrei să se unească.

Atacatorul a fost un student în asistenţă medicală și un pianist minunat încă de la vârsta de patru ani, dintr-o familie normală, „tipul de lângă noi”, ultimul care ar fi putut fi suspectat să comită un astfel de act. El a scris următoarele cuvinte: „Familiei și prietenilor mei. Vă pot auzi deja vocile. Cum ai putut să-ți distrugi viața? Ai avut totul! Ai avut o familie iubitoare. Ai avut prieteni buni. Ai avut o biserică … înțeleg de ce v-aţi pune întrebarea asta. Dar acum vă pun eu o întrebare : Ce valoare are viața mea în comparație cu întreaga rasă europeană?”  Logica cere să se înțeleagă de ce amenințările existențiale la adresa evreilor provin din orice fel de mediu și atât de aleator.

Conform cărții Zohar, cartea originară a înțelepciunii Cabalei – o carte care se ocupă de aspectele interne ale Torei și ale secretelor sale, o carte care explică comportamentul lumii în toate straturile ei – răspunsul este după cum urmează :
„Israelul este inima întregii lumi și, așa cum organele trupului nu pot exista nici măcar un moment în lume, fără inimă, la fel, toate națiunile nu pot exista în lume fără Israel”.

Așa cum inima funcționează pentru a oferi un flux de sânge, care dă viață organelor corpului, tot la fel și funcția lui Israel este de a oferi omenirii un spirit indispensabil de viață – forța de conexiune și abundența spirituală. Cu alte cuvinte: Evreii trebuie să fie „o lumină pentru neamuri”.

Atât timp cât noi evreii menținem unitatea între noi – aceeași armonie care există în toate părțile minerale, vegetale și vii ale naturii – atunci suntem asigurați de echilibru, calm și liniște. Dar, odată ce abandonăm  interconectarea noastră benefică și fiecare se înrădăcinează în propria sa lume mică, scufundându-se în noroiul său egoist, echilibrul intern al sistemului se destabilizează. Și repercusiunile apar apoi în lume într-o formă negativă, ca izbucniri de ură împotriva evreilor.

Astfel, cu cât mai repede se vor trezi evreii la faptul că actele antisemite, în creștere lor exponențială, încearcă să ne spună că am stagnat în funcția noastră față de lume și că, prin aceasta, blocăm forța unificatoare de a atinge omenirea, atunci cu atât mai devreme vom putea începe să privim la modul în care putem să ne îndeplinim rolul nostru, vom stabili legături pozitive și vom experimenta o realitate mult mai armonioasă. Speranța mea este să ne dăm seama de aceasta cât mai repede, mai degrabă decât mai târziu, ceea ce ne va îndepărta atât pe noi înșine, cât și întreaga lume de suferinţă, precum și să aducem un nou fel de împlinire în viața noastră.

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→