De ce suferim ? Partea a patra
Adevăratul scop este de a descoperi sursa suferinţelor, funcţia lor şi să învăţăm cum să le folosim în mod corect în beneficiul nostru.
Sursa suferinţelor este baza întregii creaţii. Suferinţele sunt creat de Lumina forţei superioare, care vrea să umple creatura şi, de aceea, o conduce şi o dezvoltă. Ne putem dezvolta prin suferinţa care, în cele din urmă, ne aduce la întrebarea legată de menirea vieţii.
Omul trebuie să se ridice deasupra plăcerilor materiale, pentru hrană, sex, familie, bani, onoare şi cunoaştere şi să înţeleagă că există o împlinire absolută şi eternă. Aceeaşi Lumină care a creat suferinţele le va umple acum.
Nu contează de ce suferim, orice suferinţă este o lipsa a împlinirii. De aceea, sunt atât de răspândite drogurile astăzi. Există atâtea dorinţe, omul vrea asta şi asta şi altceva. Dacă ia droguri, nu mai vrea nimic şi poate să-şi domolească durerea.
Totuşi, drogurile domolesc suferinţa prin deconectarea minţii, a receptorilor specifici din creier. Iar Lumina Superioară, în timp ce umple o dorinţă, o creşte şi o face să vrea mai mult şi mai mult, pentru a atinge împlinirea eternă şi absolută.
Nu îmi anulez suferinţa, suferinţa şi Lumina lucrează împreună. Se numeşte împlinirea în linia de mijloc, când sunt sigur că suferinţa rămâne. Nu încerc doar să mă împlinesc şi să o îndepărtez pentru a pierde toate dorinţele.
Apreciez suferinţa care îmi dă oportunitatea de a o umple constant şi a mă bucura, trecând de la suferinţă la împlinire, aşa cum îmi satisfac foamea, când încercăm să ne creştem apetitul înainte de masă, facem o plimbare, mâncăm ceva picant sau vorbim despre mâncare. De fapt, folosirea corectă a suferinţei aduce plăcere.
Oamenii sunt gata să plătească mulţi bani pentru a-şi reface apetitul pentru mâncare şi sex ; plătesc psihologi să-i sprijine în dorinţa lor pentru familie şi să evite divorţul. Toate dorinţele sunt în beneficiul nostru şi nu ar trebui să le suprimăm. Chiar şi durerea este bună, pentru că ea indică o boală care ne obligă să ne ducem la doctor şi să începem un tratament.
Suferinţa joacă un rol important, de aceea nu ar trebui să o îndepărtăm ci să o folosim în mod corect. Asta face înţelepciunea Cabala.
Din emisiunea „O viaţă nouă” din 23.06.2016
Întrebare
Întrebare
Tora, “Deotronomul”, 5:25 – 5:28: „Apropie-te dar tu și ascultă toate câte-ți va spune Domnul Dumnezeul nostru și apoi ne vei spune tu nouă toate câte-ți va grăi Domnul Dumnezeul nostru și noi vom asculta și vom face. Iar Domnul a auzit cuvintele voastre, cum grăiaţi cu mine și mi-a zis Domnul : Am auzit cuvintele poporului acestuia, pe care le-au grăit către tine și tot ce-au grăit este bine. O, de ar fi inima lor așa, ca să se teamă de Mine și să păzească toate poruncile Mele în toată vremea, ca să le fie bine și lor și fiilor lor în veci ! Du-te și le spune : întoarceți-vă în corturile voastre ! Iar tu rămâi aici cu Mine și-ți voi spune toate poruncile, hotărarile și legile ce trebuie să-i înveți ca să le păzească în pământul acela, pe care li-l dau Eu în stăpânire.”
Orice om din lumea această se plânge de viață sa și, desigur, toată lumea are drepatate până la un anumit punct și, uneori, chiar în totalitate. La urmă urmei, nu omul este cel care se pune singur în mijlocul problemelor, prin natura să, lipsa de înțelegere și încapacitatea sa de a vedea viitorul într-o lume impredictibilă. Așadar cum putem blama omul ?