Întrebare: Este Creatorul o forță bună?

Răspuns: În ceea ce privește creația, El este bun. Și în ceea ce privește creația, nu putem spune nimic despre El. Vorbim despre El ca despre Atzmuto – El însuși – adică, acționând nici pozitiv, nici negativ.

Comentariu: Și ca într-un basm bun, desigur, forța bună câștigă întotdeauna.

Răspunsul meu: De fapt, acest basm este blând și nu este un basm. Acesta este un program planificat de creație. Sfârșitul său este vizibil în lumea spirituală. Când ne ridicăm de la nivelul lumii noastre, de la lucruri care se întâmplă în simțurile pământești, la un nivel mai înalt decât percepția noastră, la așa-numita „Lișma” („de dragul altora”), atunci vedem viitorul.

Acum începem să înțelegem că prezentul și viitorul curg atât în ​​direcția înainte, cât și în sens invers. Prin urmare, când urcăm în lumea superioară, putem vedea clar stările viitoare. Cabaliștii văd acest lucru.

Întrebare: Ei văd totul în forțe și nu așa cum se manifestă în lumea noastră?

Răspuns: Desigur. Dar ei o văd și ne spun despre asta. Cum au reușita asta? Cum ar putea să descrie totul? Din faptul că au descoperit totul.

KabTV „Stări spirituale”

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “Schimbarea de care are nevoie Israelul”

După patru campanii electorale epuizante în doi ani, Israelul este pregătit să înjure un nou guvern, „guvernul schimbării”. În timp ce zilele următoare vor fi probabil critice pentru această conexiune fragilă, tendința schimbării este clară.

Poporul Israel are nevoie de minuni vizibile. Prin natura noastră, suntem incapabili să existăm împreună, nu pe această mică bucată de pământ din Orientul Mijlociu, nu dacă am fi o țară situată în Europa și nici izolaţi la Polul Nord. Suntem un popor egocentric și cu gât rigid. Tensiunile interne din societatea israeliană au atins un punct de fierbere în ultima lună, iar situația scapă de sub control.

Nu cred că noul guvern este capabil să repare fisurile și să aducă statul Israel la un țărm sigur. Este condus de o colecție de politicieni, care trag toți în direcția lor și nu sunt dispuși să facă compromisuri în favoarea unei unități reale a poporului. Sunt dispuși să renunțe la ego-urile lor și să se conecteze deocamdată, dar ca o haită de lupi care își propune să devoreze căprioara, imediat după vânătoare, toți se vor întoarce la propriul complot, neînclinați să-și lase interesele individuale în favoarea unităţii în cadrul societății israeliene.

Toate revoltele politice care au loc în prezent în Israel reprezintă o oportunitate de a schimba perspectiva asupra viitorului națiunii. Ni s-au dat aceste circumstanțe pentru a înțelege în ce fel de lume trăim, cine suntem, noi poporul Israel și care este rolul nostru pe Pământ.

Poporul evreu are o anumită valoare prin care fie va crește, fie va cădea și nimic nu o va schimba. Aceasta este valoarea „iubirii aproapelui tău ca pe tine însuți”. Atât timp cât ne străduim să avem o conexiune cordială, garanție reciprocă, unitate crescândă, atunci roțile societății merg mai departe către o destinație bună și binevoitoare. În încercarea de a ne uni între noi, evocăm o putere de conexiune extraordinară, o forță supremă de iubire și dăruire care va acoperi toate diferențele, indiferent de cât de profunde sunt acestea. Fără ea nu am reuși niciodată.

Conexiunea dintre noi nu depinde de niciun guvern. Politica nu ar trebui să definească cine suntem și mai important, ceea ce ne lipseşte. Începând din această perioadă accentul se pune pe conexiunea în interiorul oamenilor, o conexiune care trebuie să provină de la nivelul de bază, de la oamenii înșiși.

Și nu este nevoie să ascundă sau să estompeze separarea și diviziunea. Trebuie să recunoaștem că suntem infectați de egoism și să ne întrebăm chiar înainte ca ego-ul să ne depășească și să se ridice asupra noastră sub diferite forme: De ce suntem prinși într-un ciclu nesfârșit de crize? De ce nu reușim să ne ridicăm deasupra fisurilor societăţii? Unde s-a dus sentimentul de rușine?

Știm cum ne privește întreaga lume? Deocamdată, lumea profită de abilitățile și inovațiile noastre evreiești, dar în același timp ne urăște din suflet, râzând de noi pe coridoarele arenei internaționale și ascuțind săgețile care ne vor fi aruncate în curând, pentru că ne văd împărțiți și slabi. În astfel de condiții precare, problema mai gravă pe care trebuie să o abordăm este lipsa noastră de viziune pentru viitor.

Dar această situație poate fi luată ca o oportunitate de a ne reconecta la metoda de conexiune moștenită de la înțelepții noștri. Chiar și un simplu gând sau efort de a ne apropia unii de alții în inimile noastre și de a înțelege că nu avem altă alternativă de supraviețuire decât să ne conectăm, ne va conduce la o dezvoltare semnificativă. Ni se oferă o oportunitate de aur de a realiza că ne confruntăm cu perioade de transformare substanțială, dar dacă vrem ca schimbarea să fie una pozitivă ar trebui să începem în noi înşine, cu o relație mai caldă, de sprijin reciproc între noi.

Filed under: Antisemitism, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “Israel și poporul Israel, încotro?”

La 10 mai 2021, a început Operațiunea Gardian al Zidurilor. Timp de douăsprezece zile consecutive, rachetele au traumatizat cetățenii israelieni. Pe măsură ce conflictul arabo-israelian a fost reluat, o răscoală a arabilor israelieni a plantat frica în inimile evreilor israelieni, antisemitismul din întreaga lume s-a intensificat și ostilitatea comunității internaționale față de statul Israel a explodat. Cu toate acestea, în timp ce statul Israel și poporul evreu în ansamblu se confruntă cu o furtună perfectă, porțiuni mari ale națiunii nu știu pericolul existențial. Pentru a înțelege cum am ajuns la situația dificilă în care ne aflăm, trebuie să ne uităm în urmă nu numai la propria noastră istorie, ci și la istoria umanității și la modul în care cele două se împletesc.

În spatele tuturor vicisitudinilor și răsturnărilor din analele umanității se află un singur motor: egoismul. De-a lungul eonilor, a evoluat, s-a transformat și a devenit un conducător nebun, nesăbuit, care ne guvernează conducătorii, ne definește legăturile sociale și deraiază omenirea către o prăpastie. La sfârșitul zilei, nu avem altă problemă în afară de propriul egoism. Dacă rezolvăm acest lucru, atunci am rezolvat majoritatea celorlalte probleme.

Au existat mai multe puncte critice în evoluția egoismului uman. Primul astfel de punct a venit cu aproximativ 3.800 de ani în urmă în Semiluna Fertilă, pe vremea când Imperiul Babilonian era la apogeu. Într-o perioadă relativ scurtă de timp, calmul social și viața ușoară care a caracterizat viețile oamenilor care locuiau între cele două mari râuri, Tigr și Eufrat, au fost afectate de rea-voință și beligeranță.

Dezintegrarea societății a determinat un om să se întrebe de ce se întâmplă asta și omul respectiv a devenit una dintre cele mai semnificative persoane din istoria omenirii: Avraam. Când Avraam a analizat de ce oamenii deveneau ostili unul față de celălalt, și-a dat seama că aceasta provine din creșterea preocupării pentru sine. Pentru a combate această tulburare, el a început să difuzeze ideea că oamenii trebuie să alimenteze unitatea și solidaritatea pentru a-și remedia egoismul în creștere. Acesta este motivul pentru care până în prezent, Avraam simbolizează atributele milei și bunătății.

Autoritățile babiloniene nu au fost interesate de ideile lui Avraam. În cele din urmă, au expulzat rebelul revoluționar care credea în iubirea de ceilalți, împreună cu cei care i-au adoptat ideile. Pe măsură ce Avraam s-a îndreptat spre vest, către Canaan, anturajul său a crescut pe măsură ce tot mai mulți oameni și-au dat seama de beneficiul alegerii responsabilității și iubirii reciproce, în locul individualităţii și ostilităţii reciproce.

Grupul lui Abraham a suportat nenumărate teste pentru angajamentul lor unul față de celălalt și (în principal) pentru ideea de unitate față de ură. Fiecare test i-a făcut mai puternici și mai uniți, până când în cele din urmă, după secole de lupte pentru unitate legătura lor devenise atât de puternică încât grupul de străini devenise o nouă națiune în lume, unică în toate sensurile, formată din oameni care nu aveau legături între ei fizic, dar cimentată împreună de ideea de unitate în sine.

Chiar și după ce au format națiunea, poporul israelian a continuat să alterneze între diviziunea internă și solidaritatea completă. Nu întâmplător această națiune, care a experimentat în mod direct nenumărate variații de conexiune și deconexiune, a dat lumii două dintre cele mai altruiste noțiuni concepute vreodată: „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți” (Lev. 19:18) și „Ceea ce urăști, nu face altora”(Masechet Șabat, 31a). Într-adevăr, evreii, care au aflat că „înclinația inimii unui om este rea din tinerețe” (Gen. 8:21) au aflat, de asemenea, că soluția pentru ură nu este războiul, ci să-i iubim pe alții ca pe noi înșine.

Mai mult, vechii evrei au aflat că este imposibil să ștergem înclinația rea, că de fapt, dacă nu am avea-o, nu am avea niciun stimulent pentru a construi unitatea. Prin urmare, regele Solomon, cel mai înțelept dintre toți oamenii, a concluzionat succint: „Ura stârnește lupte, dar iubirea va acoperi toate crimele” (Prov. 10:12).

Marile realizări ale evreilor nu au trecut neobservate. În perioada celui de-al Doilea Templu, experți și laici deopotrivă au venit la Ierusalim pentru a învăța de la evrei. Filozofii greci au aflat de la profeți, Ptolemeu al II-lea regele Egiptului, a chemat șaptezeci de înțelepți în capitala sa Alexandria, unde l-au învățat cum să conducă și au tradus cartea lor (Pentateuhul) în greacă, iar oamenii obișnuiți au venit la Ierusalim pentru a asista la „dovada supremă de unitate”, așa cum a descris-o filosoful Filon din Alexandria.

Dar națiunea noastră nu și-a menținut înălțimea. De la înălţimea de a fi un model, o lumină pentru națiuni, ne-am scufundat în adâncul urii reciproce, care a generat două războaie civile sângeroase. În culmea primului război, Imperiul Seleucid a distrus Templul și a cucerit Ierusalimul, dar a fost în cele din urmă alungat de Macabei. În cel de-al doilea Templu, ura noastră unul față de celălalt ne-a afectat puterea și rezistența, iar romanii au cucerit țara, au distrus Templul și au exilat națiunea.

De atunci, suntem în exil. Am contribuit la umanitate cu nenumărate inovații tehnologice, ideologii revoluționare, artiști ilustri, romancieri, interpreți și gânditori, totuși lumea nu ne-a iertat trădarea față de vocația noastră: de a fi un model de unitate, o lumină pentru națiuni. Henry Ford, în timp ce denunța iudaismul modern, a adăugat un sfat cititorilor săi: „Reformatorii moderni, care construiesc modele de sisteme sociale pe hârtie, ar face bine să se uite în sistemul social sub care erau organizați primii evrei”.

Este timpul să ne redirecționăm. Aici, în Israel și în întreaga lume, evreii trebuie să se reconecteze cu moștenirea lor: iubirea va acoperi toate crimele, iar unitatea transcende toate diviziunile. Lumea ne spune prin ură că nu vrea ceea ce îi dăm. În mod clar nu ne mulțumește pentru inovațiile noastre, pentru contribuțiile noastre culturale, pentru vrăjitoria noastră financiară sau pentru ingeniozitatea noastră politică.

Dacă vrem să câștigăm favoarea lumii, trebuie să îi oferim ceea ce doreşte de la noi și să fim din nou poporul Israel: uniți mai presus de toate diviziunile. În aceste zile fatidice pentru poporul nostrui, trebuie să ne amintim cum am ajuns să fim, ce am fost meniți să realizăm și ce suntem sortiți să oferim lumii. Ulterior, trebuie să depunem jurământul de a ne uni „ca un singur om cu o singură inimă” și să devenim încă o dată națiunea care alege responsabilitatea reciprocă și iubirea față de ceilalți în locul individualității și a ostilității reciproce.

Filed under: Antisemitism, Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “O șansă de a ne îndrepta către conexiune”

Nu eram în favoarea schimbării guvernului, dar odată ce s-a întâmplat, trebuie să o vedem ca pe o oportunitate de a revedea situația actuală și de a începe să avansăm spre conexiune. Conexiunea se poate întâmpla numai atunci când toate părțile implicate vor să se conecteze. Există doi pași pentru crearea conexiunii: 1. Părțile trebuie să se conecteze și 2. Trebuie să facă ceea ce trebuie făcut pentru a se conecta.

Primul pas este de fapt cel mai greu. Necesită să analizăm unde ne aflăm, să ne dăm seama cât de deconectați suntem și să decidem că ura care revarsă din fiecare fracțiune a națiunii către fiecare fracțiune rivală este inacceptabilă. Cu alte cuvinte, trebuie să trecem de la a da vina pe alții pentru necazurile noastre, la a admite că propria noastră ură nu contribuie la remedierea situației. Dacă toată lumea participă la acest proces, acesta în sine, va începe să schimbe lucrurile în bine. Cu toate acestea, ne va conduce la o concluzie foarte dificilă: nu putem implementa pasul 2. Pur și simplu nu putem să ne conectăm la cealaltă parte, cea care credem că este responsabilă pentru toate problemele noastre. Nu putem înceta să urâm.

Cu toate acestea, sentimentul nostru de neputință este exact ceea ce avem nevoie; acesta este începutul pasului 2. În acest moment, ne dăm seama că nu ne putem învinge ura, deoarece aceasta își are rădăcinile în psihicul nostru; este însăși natura noastră, așa cum este scris: „Înclinaţia inimii omului este rea din tinerețe” (Gen. 8:21). Ne dăm seama că nu este vorba de o zicală biblică; este un fapt al vieții; noi suntem!

Frumusețea acestui proces este că, în acel moment de criză, când simțim că nu facem nimic pentru a ne conecta și nici nu putem face nimic pentru că ura noastră este mai puternică decât noi, asta este tot ceea ce este necesar – să ne dorim să se întâmple conexiunea și să realizăm că nu putem face acest lucru. Când toți, sau cel puțin destul de mulți dintre noi, o dorim suficient de mult, se va întâmpla aparent de la sine; inimile noastre se vor deschide una către cealaltă și va intra un sentiment nou.

Credem că determinăm realitatea prin acțiuni, dar o determinăm de fapt prin dorințele noastre. Când vrem răul altora, creăm o lume abisală. Când dorim bucuria altora, generăm o lume frumoasă. Când urâm, dar vrem să iubim, ne schimbăm din dușmani în iubiți, iar lumea din jurul nostru se schimbă odată cu noi.

Prin urmare, tot ce avem nevoie este să plantăm în mințile și inimile noastre importanța dezvoltării unor bune conexiuni, a prieteniei, a solidarității sau a oricărei alte emoții pozitive la care vă puteți gândi și să o dezvoltați în întreaga societate, acoperind toate fracțiunile țării. Când devine suficient de important pentru noi să simțim aceste sentimente, vom dori să le simțim cu adevărat. Și când vrem cu adevărat, se va întâmpla.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe Quora: “De ce atât de mulți oameni au depresie în zilele noastre?“

Depresia este o senzație de lipsă de vitalitate. În vremurile noastre actuale, suntem în tranziția către un alt nivel al vieții care începe să ni se arate. Se exprimă prin interdependență și interconectare în creștere în întreaga lume, pe care le simțim negativ, deoarece încă nu realizăm cum să ne adaptăm la noile condiții în care ne-a pus natura.

Depresia este una dintre senzațiile cheie negative pe care o simt mulți oameni în timp ce ne îndreptăm către un nou nivel de dezvoltare umană. Cu cât ne dezvoltăm mai mult într-o eră care cere să învățăm cum să realizăm în mod pozitiv interdependența și interconectarea noastră, cu atât ne vom simți mai mult în umbrele acestei ere, cu senzații negative crescânde de lipsă de sens, lipsă de scop, epuizare și o lipsa de vitalitate generală. Scopul acestor senzații negative este de a ne semnala că trebuie să aibă loc o anumită schimbare a atitudinilor noastre, dacă dorim să ne schimbăm senzațiile negative în unele pozitive.

Dacă facem o anumită schimbare pentru a ne realiza interdependența și interconectarea în mod pozitiv, vom invita apoi o nouă forță a vieții în viața noastră: forța pozitivă care există în natură. Vom descoperi apoi cum va dispărea gama de probleme pe care le experimentăm, de la probleme la nivel personal, cum ar fi depresia, anxietatea, singurătatea și stresul, până la problemele de la nivel social, național și ecologic.

Pe de o parte, facem tot posibilul pentru a ne susține abordarea egoistă, individualistă și materialistă depășită a vieții. Cu toate acestea, depresia în creștere, singurătatea, anxietatea, stresul și alte probleme vor continua să ne arate eșecul. Astăzi, natura acționează asupra noastră ca un fel de rolă de abur evolutivă, împingându-ne să ne ridicăm la un nivel diferit de existență, care include înțelegerea existenţei noastre aici, încotro ne îndreptăm și cum ar trebui să ne conectăm pozitiv,  deasupra unităților noastre egoiste. Omenirea se confruntă acum în mod specific cu această provocare.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→

Comentariu: Ce este bine și ce este rău? Mulți oameni sunt confuzi acum.

De exemplu, pentru mulți oameni înainte era bine, era posibil să facă planuri. A venit un virus și a devenit rău. Și tu spui „Bine”.

Înainte, America era America și Uniunea Europeană era Uniunea Europeană. Era bine; oamenii doreau să locuiască acolo.

America este acum împărțită în tabere între care există o ură intensă. Nu se știe ce se va întâmpla cu Europa, se pare că nu va mai exista această alianță unificată. Situaţia s-a înrăutăţit și tu spui „Bine”.

Lumea și-a pierdut practic scopul, nu există nici un scop, este o fundătură. Mulți oameni simt asta.

Răspunsul meu: Asta este cel mai bine!

Întrebare: Puteți să ne detaliaţi totul? Ce este bine și ce este rău?

Răspuns: Bine, este atunci când mergem înainte în direcția corectă inerentă naturii, nu în cea care a fost creată de niște minți mărețe, marxism-leninism, capitalism, socialism sau alte academii.

Și acum nu există nimic din toate acestea, natura ne dă un impuls bun și mergem înainte. Și de aceea este bine.

Întrebare: Adică, tot ceea ce este creat de mintea umană este în mare măsură, rău. Și dacă încercăm să ne îndreptăm, cel puțin aproximativ, în conformitate cu natura, este deja bine?

Răspuns: Dacă ne mișcăm cu reticență către acolo unde ne împinge, atunci este bine.

Comentariu:: Dar dacă suntem reticenți să ne mișcăm, ne simțim rău.

Răspunsul meu: Da. Dar este bine.

Comentariu: Iată întregul obstacol.

Răspunsul meu: Deci, ideea nu este să te simți bine și să te duci la rău. Ideea este să mergi spre bine. Către bine este locul spre care ne împinge natura.

Întrebare: Adică, putem merge către bine numai dacă ne simțim rău fiind egoişti?

Răspuns: Da.

Comentariu:: Dacă ne simțim rău și acum suntem într-un punct mort, am pierdut ce am câştigat.

Răspunsul meu: Este foarte bine. Și de aici, vom găsi o cale bună de ieșire.

Întrebare: Cum auzim natura? Este imposibil ca o persoană egoistă să o audă cumva, să se miște cu ea?

Răspuns: Trebuie doar să te gândești unde trăim, ce fel de natură este. Natura este integrală, globală, în care totul există în armonie. Deci, să facem același lucru unul cu celălalt.

Întrebare: Ce vrei să spui prin cuvântul „natură”?

Răspuns: Natura este minerală, vegetală și animală și, cel mai important, este o persoană care trebuie să obțină o bună conexiune reciprocă. Și atunci totul va fi bine, totul va fi în regulă. Acestea nu sunt basme pentru copii, aceasta este doar o lege a naturii, că totul ar trebui să fie interconectat.

Când vom începe să ne unim unii cu alții într-un întreg global, într-o bună dependență reciprocă, asistență reciprocă, cu înțelegerea că așa ar trebui să trăim, în ciuda egoismului nostru meschin și filistin, atunci vom începe să simțim că toată natura este apropiată, altruistă. Și în interiorul acestei stări, o conexiune atât de strânsă, caldă, normală, vom începe să ne simțim existând într-o lume complet diferită, într-un mediu diferit.

Întrebare: Adică nu trebuie decât să fac aceste eforturi bune către celălalt și voi începe să simt treptat această lege a naturii?

Răspuns: Da. Mai mult, toate acestea sunt descrise oriunde în Biblie. Nimeni nu poate contesta acest lucru, trebuie doar să îl implementați. Ideologic, toată lumea este de acord cu acest lucru, nimeni nu va spune nu. Cei mai teribili bandiți strigă că sunt pentru adevăr, dreptate și așa mai departe.

Deci, nicio problemă cu asta. Problema este cum să facem o bună conexiune între noi.

Nu o putem implementa! Au existat deja încercări ale socialiștilor, comuniștilor, troțkiștilor, oricui altcineva. Nu o putem implementa. Și acum natura ne ajută, o face pentru noi.

Întrebare: Dar oamenii au încercat tot timpul. Au fost tot felul de curente. De exemplu, utopicii au încercat să creeze orașe în care să existe relații calde și bune. Și nu au putut. De ce? Au fost depuse eforturi.

Răspuns: Nu a existat metodologie, nu a existat niciun plan, niciun program. Și acum toate acestea deja capătă formă.

Comentariu: Poemul poetului rus Vladimir Mayakovsky se încheie astfel: „Băiatul a plecat fericit și cel mic a decis: ‘Voi face bine și nu rău’.”

Răspunsul meu:  Așa va fi și cu acest „băiat”.

Întrebare: Va merge bine? Adică vom trece la această stare.

Și o altă întrebare foarte importantă. Pensionarii care trăiesc doar din propria lor pensie, cei care au suficient doar pentru această viață, o vor avea? Nu le va fi luată?

Răspuns: Natura va face astfel încât toată lumea să aibă totul în cantitatea necesară și suficientă, nici mai puțin, nici mai mult. Și în acest fel va stabili persoana pentru o atitudine corectă față de orice.

Întrebare: Deci, chemarea dvs. este acum să ascultăm natura, să ne bazăm pe ea și să curgem cu ea?

Răspuns: Da. Totul va fi calm, astfel încât totul să fie așa. Și cel mai important lucru este să deschizi o nouă lume în comunicarea corectă unul cu altul. Întreaga lumea este acolo!

KabTV “Ştiri cu Dr. Michael Laitman” 10/29/20

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: De unde a apărut obiceiul de a se îmbrăca în costume de carnaval de Purim?

Răspuns: În această lume nu vedem adevărul, deoarece totul aici este camuflat în mod deliberat. Nu știm deloc unde este adevărul, unde este minciuna sau ce ni se întâmplă. Întreaga lume este un teatru. Omul îmbracă întotdeauna un fel de mască.

Purimul este distinct pentru că atunci când ne punem măști, ne prefacem că suntem altcineva, deoarece toată creația este ascunsă  sub o mască. Nu vedem pe Creator sau nu ne vedem unul pe altul, nu înțelegem ce este şi ce nu. Și apoi, totul este dezvăluit.

De la ascundere ajungem la revelare.

Întrebare: Este ca o mască a dorinței de a primi? Altfel, dacă ar fi să ne conectăm pur egoist, ar fi dificil, nu?

Răspuns: Ar fi imposibil. Tocmai pentru că jucăm cu măști și întreaga lume poartă măști (de aceea lumea se numește Olam, de la cuvântul „Alama” – ascundere) ne apropiem de revelare, de Purim.

Din KabTV “Stări Spirituale”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cabaliștii au o zicală: „El este Unul și Numele Lui, Unul”. Este aceasta o stare sau o lege?

Răspuns: „El este Unul și Numele Său, Unul” înseamnă că Creatorul  se manifestă în numele Său. Și numele Său este o stare în care o mulțime de oameni (un grup de zece sau mai multe) se pot conecta, coordona și consolida între ei în așa fel încât să reprezinte un singur întreg în ceea ce privește dăruirea și susținerea reciprocă. Într-un astfel de câmp unic, forța globală a acestui câmp, numită Creator, se va manifesta.

Creatorul Însuși este ascuns. Acest fenomen nu poate fi detectat, decât prin intermediul senzorului, care este o adunare de oameni conectați într-un mod care să formeze un astfel de câmp în dăruire comună, în iubire comună, într-o bună relație comună. Aceasta este ceea ce se numește: „Un câmp pe care Domnul l-a binecuvântat”. Și apoi El se manifestă în acest câmp.

De exemplu, avem o mulțime de bacterii pe mâini, dar nu le vedem. Și dacă luăm un microscop, le putem vedea. La fel este și aici.

Întrebare: Deci există unele conexiuni între noi, dar ele ne sunt ascunse?

Răspuns: Există conexiuni între oameni, dar aceste conexiuni sunt rele. Ele nu seamănă cu calitatea Creatorului, calitatea dăruirii și a iubirii și, prin urmare Creatorul este ascuns. Îl ascundem cu relațiile noastre greșite.

Întrebare: Prin natura mea, vreau să primesc, am fost creat în acest fel. Și chiar dacă dăruiesc, este pentru a primi. Este această conexiune greșită?

Răspuns: Această conexiune este firească, ne-am născut cu ea. Se numește egoism. Și trebuie să o schimbăm treptat într-o altă conexiune, opusă acesteia.

Întrebare: Și ce ar trebui să fac?

Răspuns: Gândiți-vă la ceilalți și la conexiunea dintre voi, astfel încât această conexiune să fie predominantă, principală, definitorie. Și atunci vom începe să-l simțim pe Creator în ea.
KabTV “Stări Spirituale” 5/25/21

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→