Întrebare: Care este diferența dintre munca în credinţă mai presus de raţiune în timpul coborârilor și în timpul urcărilor?

Răspuns: În coborâri, nu am prea multă credinţă mai presus de raţiune; îmi este greu să îndeplinesc aceste condiţii. De aceea această stare se numește coborâre. Într-o urcare, sunt gata să fac totul, pentru că am putere, entuziasm și bucurie.

Întrebare: Cum putem să adăugăm în mod corect măreția Creatorului și care este practica ce contribuie la creșterea credinței?

Răspuns: Trebuie să adăugăm corect măreția Creatorului în orice stare. Trebuie să ne străduim mereu pentru asta.

Dacă acționezi împreună cu prietenii tăi, îți crește și întărește credința în Creator.

Din Lecția zilnică de Cabala 13/05/24, Scrierile lui Rabaș – Art.129-“Cunoaștere și credință”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce oferă unui om diseminarea Cabalei?

Răspuns: Adevărata diseminare este atragerea sufletelor și a dorinţelor detașate de tine la unitate și a lucra în continuare cu ele pentru a atinge unitatea.

Omul răspândește ideea de unitate globală a acelor dorințe care îl fac să simtă ca și cum ar fi în afara lui.

De îndată ce începe să le perceapă, el se angajează cu ele în studiu, în unificare, apoi face totul pentru a se uni cu ele într-un întreg.

În principiu, diseminarea însăși merge în funcție de dorința interioară de a se uni cu toată lumea. Dar, pe lângă aceasta, este necesară și munca externă, deoarece altfel nu poți aborda deloc o persoană.

Prin urmare, trebuie să-i oferi ceva exterior pentru că trăim într-o lume corporală, adică în astfel de dorințe care se manifestă între noi sub formă de proiecții de corpuri, obiecte, cărți, computere și așa mai departe.

Trebuie să folosim aceste proiecții ale dorințelor în imaginația noastră, adică obiectele tangibile și materiale. Ar trebui să le folosim așa cum sunt percepute de noi, deși în realitate nu există; ne sunt descrise pur și simplu de dorințele noastre.

Din KabTV „Am primit un apel. Sensul diseminării Cabalei” 12/2/12

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Credința este ca o altă planetă. Importanța Creatorului și respectul față de El sunt stări de înțeles. Dar din ce construim credința? Din ceea ce ne este aproape: răbdare, consecvență sau altceva?

Răspuns: La această întrebare nu se poate răspunde pe scurt. Chazon Ish scrie în cartea Credinţă şi Încredere că credința este numită aspirația subtilă a sufletului.

Întrebare: Putem spune că proprietatea credinței alege singură când o persoană este pregătită și îi poate fi transmisă în totalitate? Nu eu o atrag, ci ea mă alege pe mine?

Răspuns: Da, coboară asupra ta. Corect.

Din Lecția zilnică de Cabala11/5/24, Scrierile lui Rabaș – Art.224-“Motivul credinței”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Când ne anulăm față de profesor, este ca și cum am fi incluși în ecranul lui. Există sentimentul că acest lucru se întâmplă în afara materiei, că nici măcar durerea corpului fizic nu este la fel de semnificativă ca această construcție.

Spiritualul pe care îl construim este o forță fără materie, nu?

Răspuns: Aceasta este forța conexiunii tale cu profesorul, cu gradul următor în general.

Conectându-te la profesor, te conectezi la cunoștințele și credința lui. Adică te conectezi la el cu credință mai presus de rațiune, ca unul mic în faţa celui mare.

Întrebare: Sunteți profesorul nostru. Dar există și Rabaş, Baal HaSulam, Creatorul. În acest caz, ne referim la profesorul nostru direct?

Răspuns: Te conectezi de exemplu, la mine, ceea ce înseamnă că mă conectez la Rabaş, Baal HaSulam și Creatorul.

Din Lecția zilnică de Cabala 8/5/24, Scrierile lui Rabaș – Art.100-“Credință și rațiune”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Dina scrie:

Ce ar trebui să fac cu ura mea pentru această lume? Mulți oameni se simt așa astăzi. Oamenii urăsc lumea asta! Ei urăsc! Și mulți chiar întreabă: „De ce m-am născut? De ce să aduci un copil pe lumea asta?”

Răspunsul meu: Dar este adevărat. Vine timpul când omul va fi complet dezamăgit de această lume. Egoismul uman crește și nu poate fi umplut. Oamenii nu știu cu ce să-l umple. Așa că fiecare zi în care trăiesc este simţită forțată și nesatisfăcătoare.

Întrebare: Ce se poate face în privința asta?

Raspuns: Nimic!

Întrebare: Stai fără să faci nimic?

Raspuns: Nu face nimic.

Comentariu: Dar tot trăind în această stare tot timpul, nu știu despre ea.

Răspunsul meu: Înțeleg această stare. Mai ales în anii mei mai tineri, am avut multe astfel de stări: pentru ce să trăiesc, de ce să trăiesc?

Întrebare: Baza acestei uri față de această lume, este cea pe care nu o înțelegi?

Raspuns: Nu, este ura pentru golul pe care această lume îl trezeşte în tine.

Întrebare: Dar totuși, mai întâi există un motiv pentru care acest lucru se întâmplă, într-un fel sau altul?

Raspuns: Da.

Întrebare: Astăzi cu siguranță transmiteți și înțelegeți că ceva se întâmplă oamenilor. Și oamenii urăsc lumea asta cu un motiv. De ce?

Raspuns: Este pentru a face această lume mai bună pentru tine și pentru alții.

Întrebare: La asta trebuie să ajungem?

Raspuns: Soluția există, dar fiecare trebuie să o găsească singur.

Întrebare: Deci spuneţi că de aceea oamenii sunt aduși într-o astfel de stare?

Raspuns: Da.

Întrebare: De asemenea, spuneţi că această lume ne-a fost dată de Creator. O vedem în felul acesta pentru că El vrea ca noi să o vedem așa?

Raspuns: Da, Creatorul dorește decizia noastră corectă cu privire la modul în care percep lumea și cum vreau să o văd și să o simt.

Pentru ca în timpul vieții mele în această lume să mă transform într-o astfel de ființă care se apropie de Creator cu gândurile, aspirațiile personale și așa mai departe. Creatorul, după ce a creat această lume, mi-a dat ocazia să-L dezvălui pentru a mă ridica deasupra ei.

Întrebare: Și ce văd? Ce dezvălui? Deocamdată, descopăr această lume pe care o urăsc.

Raspuns: Pentru a dezvălui lumea urâtă, şi pentru a te ridica deasupra ei de la o lume condamnată, îngrozitoare, egoistă la o lume bună, frumoasă.

Întrebare: Deci, atunci o să văd așa?

Raspuns: Da.

Întrebare: Deci, dacă aspirația mea este să transform această ură într-o altă stare, să văd această lume altfel, dacă repet constant, mecanic asta, va funcționa chiar și mecanic?

Raspuns: Va funcționa chiar și mecanic. Pentru aceasta, trebuie să-mi schimb radical atitudinea față de lume, față de oameni, față de orice.

Întrebare: Cu forța?

Raspuns: Cu forța. Nu e ușor. Aceasta este munca de îmbunătățire de sine descrisă de Cabala.

Din KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman” 15/04/24

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Aveţi un student, iar eu am un prieten foarte apropiat, Gilad Shadmon, care este cu noi de 30 de ani.

Tatăl său se afla la Auschwitz și la vârsta de 15 ani a fost evacuat ca parte a Marșului Morții din Auschwitz în 1945. Prizonierii în viață rămași au fost duși în alte lagăre din Polonia. Oameni au murit de foame și epuizare în timpul marșului forțat și mulți au fost împușcați pe drum.

Tatăl său a povestit că era cu 12 adolescenți, tineri de 15 ani. Le era îngrozitor de foame, dar când au pus mâna pe o bucată de pâine, au hotărât ca fiecare să ia câte o bucată mică și să o dea celuilalt.

A fost unul dintre primii, i s-a trecut aproape o bucată întreagă de pâine. În acel moment, când muşca din ea, simţea: „Nu mă pot abţine, voi mânca toată bucata”. Dar s-a reținut, și toți ceilalți au făcut-o de asemenea. Fiecare a luat o bucată mică și a dat-o mai departe.

Povestea asta m-a impresionat foarte mult. De ce credeţii că s-a reținut, acest adolescent absolut râvnitor?

Răspuns: Pentru că era în conexiune cu prietenii săi. Ce altceva l-ar fi putut opri? Și astfel, s-a reținut.

Întrebare: Deci aceasta este o conexiune reală?

Răspuns: Da, nu permite unui om – până la punctul în care mai bine ar muri pe loc.

Întrebare: Deci această stare de conexiune pe care tocmai aţi menționat-o, este mai mare decât orice, nu? Mai presus decât foamea, mai presus decât moartea.

Răspuns: Probabil. Nu stiu, nu am patit-o. Nu pot spune.

Întrebare: Dar tot aveţi încredere că asta s-a întâmplat tocmai din cauza asta? I-a văzut pe acești tipi stând lângă el și a simțit asta?

Răspuns: Da.

Întrebare: Deși se știe că oamenii înfometați – și există multe exemple în istorie – uită totul, chiar și pe rudele lor cele mai apropiate. Este un instinct, încep să mănânce. Poate nu sunt de vină, oamenii aceia?

Răspuns: Nu.

Întrebare: Dar aici, aceștia sunt adolescenți. Mai este ceva în asta?

Răspuns: La acea vârstă, oamenii se pot neglija pe ei înșiși. Adulți, nu o mai fac. Și mai mici de această vârstă, copii desigur nu o fac. Dar adolescenții, da.

Întrebare: Deci, ceva la adulți tot se stinge? Și adolescenții mai simt că există un viitor în această conexiune?

Răspuns: Da.

Întrebare: O altă întrebare. Aceștia erau oameni înfometați, iar astăzi suntem bine hrăniți. Nu ne gândim la alții, adică la cei flămânzi și așa mai departe. Și chiar și adolescenții de astăzi care sunt bine hrăniți nu se gândesc la alți oameni înfometați.

De ce? Ce s-a întâmplat? Trebuie să vedem asta pentru noi înșine, sau ce? Ce e necesar?

Răspuns: Nu, acestea sunt circumstanțe complet diferite, diferite zone ale conștiinței sunt activate în noi, cei bine hrăniți. Și prin urmare, nu putem fi comparați cu ei.

Comentariu: Deci nu poți spune: „A fost o asemenea noblețe acolo…”

Răspuns: Nu! Nu poți transfera asta mecanic.

Întrebare: Nu poți compara?

Răspuns: Nu.

Întrebare: Se poate numi asta nobleţe? În limba rusă, există un cuvânt atât de înalt ca „noblețe”.

Răspuns: Nu știu dacă este noblețe. Viața doar o face așa.

Întrebare: Așadar, în acel moment vine conștientizarea că legătura este totul, mai presus de viață și de moarte, mai presus de orice – conexiunea?

Răspuns: Da.

Întrebare: Mai devreme sau mai târziu, umanitatea, lumea, va ajunge să simtă că asta este totul?

Răspuns: Va ajunge.

Din KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman” 8/4/24

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→