Intrebare: Cum putem explica oamenilor beneficiul unitatii? Ce le va oferi?

Raspuns: Prin unitate, veti ajunge la echilibrul cu Natura si, apoi, veti incepe sa nu mai  experimentati nici o lipsa.

Problema noastra este ca fiecare actiune a noastra cere efort, energie. Insa daca sunteti in echilibru cu Natura, in armonie cu ea, abia daca veti mai depune un efort. Veti functiona asemeni unui perpetum mobile, fara combustibil, efort, si fara rezistenta.

Astazi, toate actiunile voastre sunt cauzate de faptul ca sunteti in opozitie cu Natura. Insa imaginati-va reversul situatiei: Oriunde veniti, toti sunt imediat gata sa va ajute cu orice, si voi sunteti gata sa ii ajutati pe ei. Totul devine incomensurabil mai usor; cheltuiti infinit mai putina energie, materiale si timp; aveti infinit mai putine probleme. Si asta in orice.

Echilibrul elimina rezistenta. Relatia in care intrati va asigura miscare libera de la una la alta. Acest lucru se refera la producerea a orice si tot ce extrageti din natura. Abundenta apare peste tot deoarece fiecare element ne reveleaza Lumina Interioara, o energie suplimentara.

In timpul lor, iscoadele trimise in tara lui Israel, dupa patruzeci de ani in desert au vorbit despre imensele fructe ale terenului. Iata ce aveau in minte. Da, este dificil, insa nu exista cale de iesire. Daca doriti binele intregii societati, trebui sa aboliti si sa eliminati opozitia fata de Natura.

Din partea 2 Lectia Zilnica de Cabala 8/12/2011, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Iubirea poate fi dezvaluita doar in masura in care este dezvaluit raul, asa cum este scris: “Creatorul i-a creat unul impotriva celuilalt”. Incepem drumul nostru pe calea spirituala (de la zero), la inceput coboram la un anumit nivel al dorintei de a ne bucura (-1), si apoi urcam din acesta (+1). Apoi, din nou, coboram chiar mai jos (-2) pentru a urca si mai sus (+2) si tot asa.

Totul este construit prin revelarea raului si transformarea acestuia in bine pana cand sunt realizati toti pasii. Locul in care noi revelam propriul egoism si greselile intr-o masura din ce in ce mai mare, ramane. Nu dispare, insa noi revelam Mitzva (porunca) de deasupra sa.

Este scris: “Creatorul i-a creat unul impotriva celuilalt” si “avantajul Luminii vine din intuneric.” De aceea, chiar si atunci cand noi urcam toate cele 125 de trepte si ajungem la binele absolut, raul care a fost revelat de noi nu dispare. Altfel, va disparea si toata Lumina.

Noi suntem creati din material opus Lui. Dorinta creata de Creator este foarte mica, asemeni unei mici seminte. Tot ceea ce am revelat in plus fata de aceasta dorinta este datorita intentiei.

Prima data am revelat raul, intentia de a fi pe placul nostru. Toata bunatatea este acompaniata de intentia de dragul daruirii. Toata dezvoltarea este construita pe realizarea raului nostru, opozita noastra fata de Lumina. Nu dorinta in sine a fost dezvoltata, ci realizarea, intelegerea sa.

Ego-l revelat nu este dorinta insasi. Dorinta cu care traim in aceasta lume, in sine, nu este buna sau rea. Nu este nici de condamnat si nici de laudat. Numai intentia este importanta, cea care apare in mine cu referire la ceilalti sau la Creator (ceea e este acelasi lucru). Este ceea ce imi da adancimea dorintei (Aviut), nu dorinta de bucurie in sine.

Este necesar sa separam una de alta, sa gandim cu atentie si sa incercam sa acceptam ca muncim in continuare asupra intentiei, corectand relatia nostra cu dorinta si nu dimensiunea dorintei insasi. Cu alte cuvinte, aceasta munca nu este evaluata cantitativ ci calitativ.

Este scris: “O incalcare nu anuleaza porunca”, si ‘porunca nu anuleaza incalcarea.” Asta pentru ca amandoua se sprijina una pe alta. Raul nu dispare, si exact pe varful acestuia noi construim structura binelui. Asta pentru ca suntem creaturile, si daca realizarea de catre noi a raului si a ceea ce suntem ar disparea, noi am pierde ceea ce este bun.

“Eu-l” meu este construit exact opus Creatorului. Cu cat ma percep mai opus, cu atat cresc mai mult, si in consecinta, ii pot darui mai mult Lui. In acest caz, voi avea o nevoie, senzatia contrastului dintre Lumina si intuneric, care imi da posibilitatea de a darui mai mult.

De aceea este necesar sa pretuim revelarea raului deoarece doar datorita raului ajungem la bine.

Din partea intai Lectia Zilnica de Cabala 8/10/2011, Shamati #52

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum isi poate clarifica o persoana propriul scop atunci cand studiaza?

Raspuns: Atunci cand o persoana nu este conectata cu un profesor, nu se poate face nimic. Persoana se va invarti in cerc si nu va dobandi nimic. Asta se intampla de la o generatie la alta. Intotdeauna au fost necesari multi ani in care profesorului sa ii fie ascultate vorbele.

Insa, timpul se contracta astazi, si vedem cum in jurul nostru au loc schimbari cu o viteza care creste constant. La fel se intampla si cu  Cabala. O persoana care nu stie nimic despre asta poate deveni acum conectat cu inima si cu sufletul cu metoda corectiei intr-o luna sau doua. Cateva luni mai tarziu, persoana poate fi aruncata dintr-o stare proasta in una buna si inapoi.

Totusi, indiferent de acest lucru, metoda corectiei trebuie sa fie revelata, si oricine a revelat-o pentru sine doreste sa o reveleze pentru intreaga lume. Usurinta intelegerii si exprimarii metodei depinde de marimea masei de oameni care o studiaza.

Ei vor simti deodata din interior ca lucrurile sunt exact cum explica Cabala. Ceea ce alta data cerea un efort semnificativ si gandire intensa din partea unei persoane pana cand aceasta sa ajunga sa isi creeze o anumita imagine, acum se intampla de la sine.

Este similar cu felul in care vedem cum stapanesc tinerele generatii tehnologia moderna. De exemplu, chiar fiind un profesionist in tehnologie, am inca dificultati in stapanirea computerelor noi si a caracteristicilor telefonului. Fac asta de nevoie, insa nu ma intereseaza pentru ca eu apartin vechii generatii. Trebuie sa gandesc intens si sa studiez manualul pentru a-l folosi, in timp ce un copil mic poate lua telefonul, sa apese butonul, si sa sune. El este nascut pregatit sa se joace cu aceste jucarii..

Ei sunt reincarnari noi ale sufletelor, o revelare a unei noi dorinte care include inregistrarile experientelor din toate vietile trecute (Reshimot). Felul in care functioneaza lucrurile este foarte clar pentru ei. Am vazut de atatea ori cum tinerii nici macar nu citesc manualul pentru a sti cum sa foloseasca anumite instrumente. Apasa niste butoane si invata cum functioneaza lucrurile.

Este nevoie ca metoda Cabalei sa inceapa sa fie perceputa in acceasi simpla maniera. Chiar daca a fi spiritual pare a fi ceva separat de viata corporala, acest lucru va fi revelat. De indata de incepe sa se raspandeasca in mase, toti vor intelege ca asa stau lucrurile in mod natural.

Ei vor intelege ca daca raul egoismului este in noi, nu ne va lasa sa traim. Atunci, trebuie sa ne folosim de puterea bunatatii, si daca ne vom juca cu aceasta, o vom dobandi.

Astazi, oamenii protesteaza in strada impotriva vietii rele, deci hai sa cream un mediu bun pentru ei acolo. Ar trebui sa folosim aceasta dorinta de a exista si a trai intr-o societate noua, mult mai conectata si unificata, si oamenii vor incepe sa atraga Lumina care Reformeaza. Daca le dam si cateva materiale Cabaliste, totul va deveni in mod natural revelat lor.
Din partea 1 Lectia Zlnica de Cabala 8/11/2011, Scrierile lui Rabash

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Este scris ca munca interioara trebuie sa devina o obisnuinta. Dar, pe de alta parte, omul trebuie sa-si paraseasca lumea lui si toate obiceiurile anterioare, si sa intre intr-un loc necunoscut, in felul in care Creatorul l-a trimis pe Avraam in lume, sau ca trecerea “Marii Rosii”. Cum sa patrund eu pe aceasta noua cale, fiindca simt ca daca voi ramane la fel cum sant, voi ramane in acelasi loc?

Raspuns: Aceasta este o observatie foarte inteligenta. Obiceiul este bun pentru atingerea nivelului curent. Dar, pentru ridicarea peste el, omul trebuie sa-si lase locul, in felul in care a facut-o Avraam. Sa lasi vechiul obicei inseamna sa doresti sa obtii unul nou. Dar noi acumulam totdeauna un obicei nou, o noua natura, un nou grad.

Daca vreau sa invat ceva, atunci iau exemplu de la un specialist. Pentru el, aceasta stiinta devine obicei, dar pentru mine, nu. El are o intelegere obisnuita, obtineri si comportament obisnuit, pe cand eu, nu. Dar vreau sa devin asemenea lui. De aceea, eu trebuie sa-mi las in spate obiceiurile pe care le-am avut in trecut si pe care le am la nivelul curent. Deindata ce termin de aprofundat acest nivel, ma lipesc de ceva mai inalt.

Insa, atunci cand fac asta in spiritualitate, trebuie sa ma uit la comportamentul interior al celui de mai sus, mai degraba decat la comportamentul lui exterior. Trebuie intr-un fel sa discern de ceea ce ma pot lipi in interiorul lui, ce calitate trebuie sa descopar in el, cum sa-l folosesc pentru a putea sa ma inalt la nivelul lui si sa invat de la el.

Trebuie sa-i cer sa ma inalte pentru ca eu sunt tinut inapoi de vechile obiceiuri, sunt infranat. Pe de o parte ele ma sustin la nivelul meu, dar pe de alta parte, ele ma agata si nu ma lasa sa ma ridic mai sus.

Trebuie sa primesc o forta speciala impotriva acestor legaturi, impotriva acestor obiceiuri care ma scot afara. Ele sunt precum gravitatia pamantului, ca o greutate care nu-mi permite sa ma desprind de pamant. Daca eu cantaresc 80 de kg, am nevoie de o forta mai mare care sa poata ridica aceasta greutate. Cel putin de 81 de kg. Altfel nu ma ridic.

Acelasi lucru se intampla si in spiritualitate. Trebuie sa-i cer celui de mai sus sa depuna o forta mai mare decat obiceiurile si forta mea curenta. Este o mecanica foarte simpla.

Cum pot sa-i cer Lui sa-mi anuleze toata natura mea anterioara, pe care eram obisnuit sa o folosesc?! Noi suntem precum copiii mici care sunt atasati de paturica lor sau de perna de care se agata si nu accepta sa mearga nicaieri fara ea. De aceea avem nevoie de mediu care sa ne permita sa lasam in spate obiceiurile dragi si sa obtinem ceva nou, ceva mai inalt!

E ca si cum ai auzi o voce interioara care iti spune: “Du-te departe de la pamantul tau” – aceasta este o trezire venita de Sus. Asta este ceea ce i-a spus Creatorul lui Avraam. Noi suntem inmormantati in obiceiurile noastre si nu suntem capabili nici macar sa ne gandim sa le parasim. In interiorul obiceiurilor mele ma simt increzator si mai bine ca in orice alt loc. Daca un om simte un fel de aspiratie sa lase aceste obiceiuri, atunci, acest lucru ii vine de Sus.

Din partea intai a Lectiei de Cabala 8/19/2011 “Shamati”

Filed under: Criza, globalizare, Egoism, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Israelul este astazi depasit de un val de proteste sociale, dar, daca vorbim despre aceasta problema in general, solutia este simpla, garantia mutuala, unificarea universala. Dar ce inseamna asta?

Inseamna ca intreaga natiune urmareste ca reprezentantii ei sa stea impreuna la o masa rotunda si sa formeze un forum comun. O masa rotunda este exact de ceea ce avem noi nevoie ca sa rezolvam problemele ca intr-o familie. Ne dam seama cine sufera mai mult si incepem sa-l ajutam. Apoi, trecem in linia urmatoare, facem calcule, gasim cai de compensare si echilibram situatia.

Totul este decis in cadrul familiei, fara constrangere sau opozitie. Vom prezenta prezenta cererile comune guvernului ca termeni.

Avem nevoie de un forum compus din specialistii nostri, economisti, sociologi, avocati, etc. Inutil sa spunem ca avem nevoie de experti care sa inteleaga chestiuni de lege si alte probleme. Daca nu, va trebui sa incepem totul de la inceput intru-cat umanitatea a parcurs deja cateva mii de ani de dezvoltare. Societatea noastra a dezvoltat conexiuni concrete pe care nu le putem ignora.

Astfel, impreuna cu acesti specialisti, ca o intreaga natiune, vom aduce la lumina imaginea generala si vom incepe sa rezolvom problemele. O vom face fara strigate sau exces de zgomot, ci prin stabilirea obiectivului nostru principal de unitate spre care am aspirat intotdeauna.

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala 8/12/2011 Zohar

Filed under: Garantia reciproca, Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

În loc să existe în această infimă parte a realităţii, când o persoană doreşte să treacă spre a doua parte a sa, partea eternă şi perfectă, atunci ea are mai multe modalităţi de a face acest lucru: învăţător, grup şi cărţi. Învăţătorul explică faptul că există o asemenea oportunitate. El explică cum acest lucru poate fi realizat cu ajutorul unui grup în care fiecare membru se străduieşte să perceapă adevărul, realitatea perfectă şi cu cărţile care vorbesc despre aceeaşi realitate perfectă.

Când noi încercăm să fim împreună, este ca şi cum fiecare persoană iese din sine, din ego-ul său, pentru că trebuie să simtă că există în ceilalţi. Apoi, când încearcă să fie mai presus de sine, în toţi ceilalţi, conectat cu ei, şi citeşte despre percepţia realităţii în dăruire, acesta este modul în care se face pe sine similar cu starea viitoare, ca şi cum ar fi fost deja acolo.

În măsura aspiraţiei sale, evocă de acolo a doua forţă ce există în realitate, puterea de a dărui, pe lângă forţa mică de recepţie dată lui de la natură. Atunci, forţa de a dărui vine şi face modificările în el.

O persoană poate percepe aceste modificări ca pe o forţă de recepţie adiţională care vine spre ea, în loc de o forţă de a dărui care îl schimbă, iar acest tip de percepţie este, de asemenea, corect. Cu toate acestea, în afara acestui fapt, atinge aceeaşi forţă de a dărui. În acest fel, omul avansează, câteodată spre dreapta, câteodată spre stânga, dar întotdeauna condus de aceeaşi forţă de a dărui.

El trebuie să atingă această forţă de a dărui împreună cu forţa de recepţie. Aceste forţe încep să fie descoperite către om ca două linii, cea dreaptă şi cea stângă. Atunci omul avansează, uneori în starea de urcare, alteori in cele de cădere. Nu ştie încă exact ce înseamnă stări de urcare şi cădere şi, până acum, el le identifică în funcţie de senzaţiile sale actuale.

Cu toate acestea, cu cât trece timpul, începe să simtă nevoia de a folosi aceste linii, situându-se între ele. În acest mod, preia controlul asupra lor  şi începe să le combine în linia de mjloc.

În esenţă, întreaga noastră muncă constă în a studia împreună, dorind să ne conectăm unul cu altul în inimile noastre şi aspirând spre unitate mai presus de toate neînţelegerile şi diferenţele, deoarece toate aceste lucruri se referă numai la existenţa noastră animală, care stă aici în această lume. Noi vrem să ne conectăm împreună în dorinţele noastre, în punctele noastre din inimă, mai presus de aceste lucruri.

Când citim Zoharul cu această intenţie, cartea vorbeşte despre stările noastre corectate, despre modul în care descoperim, în conectarea dintre noi,  calitatea de a dărui,  care este aceeaşi cu Creatorul, Lumina, lumea spirituală, lumea superioară.  Din acest motiv, fiecare persoană trebuie să se imagineze în această stare când citeşte Zoharul.

Din lecţia din 12.08.2011, Zoharul.

Filed under: Egoism, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Egalitate este atunci cand fiecare din noi are sanse egale, adica, oportunitatea proprie de a se exprima pe sine in colectiv, in sistemul integrat, oportunitatea de a primi si darui si de a fi in echilibru cu ceilalti.

Este casi cum inima este egala cu ficatul, rinichii, picioarele, bratele, toate celelalte organe. Dar in ce fel sunt egale? Sunt egale in aceea ca intercationeaza unul cu celalalt in mod corespunzator. Fiecare din ele are munca individuala pentru binele comun, care permite corpului sa traiasca.

Ca o analogie, nu este vina mea ca m-am nascut sa am rolul de rinichi, de exemplu, iar tu ai fost nascut sa fii inima, in timp ce altcineva – plamani. In felul acesta, fiecare din noi este de neinlocuit. Dar daca lucram in armonie, atunci fiecare este egal cu fiecare si niciunul nu este mai important ca celalalt. Traim cu potentialul nostru inascut, pe care nu noi l-am ales.

Noi cu totii am fost nascuti in familii diferite, cu inclinatii diferite. Avem trecuturi diferite si nivele educationale diferite. Percepem lumea in mod diferit si ne raportam la lucruri diferit. Fiecare din noi face anumite lucruri in felul lui. Dar, fiecare din noi, se realizeaza pe sine in armonie cu ceilalti, aceasta va fi egalitatea.

Filed under: Lectia zilnica, Miscarea Garantie reciproca, Societate, Unitate - Niciun comentariu→

Numai cand omul incearca sa ajunga mai aproape de aproapele sau si sa se conecteze cu el, atunci descopera cele 613 de dorinte necorectate. Numai atunci incepe el sa-si deschida sufletul spart si sa inteleaga ce are de corectat.

Cand imi corectez dorintele cu intentia de “a nu face altuia ce mie nu-mi place”, ma corectez pe mine la nivel de Bina (Hafetz Hesed, placerea miluintei) si ma umplu cu Lumina de Hasadim (milostenie). Asta inseamna ca sunt complet eliberat de egoul meu. Apoi, treptat, transform acest ego in servirea aproapelui numita “iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti”prin corectarea de AHAP, adica cele 365 de dorinte.

Amandoua aceste trepte de corectare sunt relevante numai pentru acele dorinte care sunt dezvaluite in conexiunea noastra unii cu altii. Daca nu am dorinta sa ma conectez cu ceilalti, inseamna ca nu am descoperit inca faptul ca trebuie sa ma corectez. Dorintele noastre obisnuite de mancare, sex, familie, bani, putere, si cunoastere nu au nevoie sa fie corectate. Folositi-le cum doriti.

Daca urmaresc numai cunoastere sau putere, acestea nu sunt dorinte care se reveleaza in conexiunea cu ceilalti. Munca incepe cand incerc sa avansez in conexiune descoperind dorinta de daruire in locul celei de primire. Apoi, descopar cat de mult nu vreau asta. Aceasta lipsa a dorintei se numeste “rau”, si imi este dezvaluita ca fiind creatia.

Este exact aceasta dorinta, simtita ca respingere a conexiunii cu alti oameni, cand incerci sa descoperi calitatea daruirii, ea se numeste raul egoismului. Ea trebuie corectata si transformata in bine. Asta inseamna ca eu actionez dupa o ordine stricta exprimata in fraza “Am creat inclinatia rea si Am creat Tora drept condiment”, fiindca Lumina din Tora reformeaza, si inteleg aceasta formula pas cu pas.

Selectii din lectia din 8/15/2011 “Ziua Iubirii”

Filed under: Egoism, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Care este atitudinea corecta fata de frica pe care o am acum cand merg sa vorbesc oamenilor despre Cabala?

Raspuns: Aceasta frica nu dispare pana la adevaratul sfarsit al corectiei. Daca citesti Psalmii, o sa fii uimit sa descoperi ca pana si regele David, care era la cel mai inalt nivel, a simtit frica.  Desigur, nu este acelasi tip de frica pe care o simti tu, frica daca o sa poti sau nu sa daruiesti, daca o sa poti sau nu sa actionezi corect. Omul are permanent dubii in ceea ce il priveste.

Fiecare grad spiritual incepe cu aceste temeri si dubii. Si acelasi lucru este valabil si pentru noi: totul incepe cu frica, repulsie, aversiune si neliniste. Aceasta este Malchut, care dezvaluie totala lipsa din interiorul ei. Acesta este gradul de intrare al starii de a darui de dragul daruirii, Bina, Hafetz Hesed.

Starea de a darui de dragul daruirii nu este starea unui erou neinfricat. Pentru moment, este doar o ridicare peste egoul lui, peste toate temerile, si el poate doar sa daruiasca de dragul daruirii. Si este posibil sa te inalti la acest nivel de daruire numai din teama si neliniste, sentimentul ca tu nu ai nimic – nicio putere sau intelegere, dar nu conteaza!

Cel mai important este sa te ridici peste toate aceste temeri si sa fii in adeziune cu superiorul, peste toate aceste senzatii neplacute si, astfel, sa atingi cea mai mica adeziunea initiala numita starea de “embrion”, la trei zile dupa absorbtia seminala.

Aceasata este o stare de criza, de separatie, de slabiciune, care este de fapt, mai rea decat moartea. Pana la urma, moartea poate oferi o scapare, dar aici nu exista nicio scapare. Tot ceea ce poti sa faci este sa faci un salt in sus! Aceasta nu este o stare simpla.

Din partea a cincea a Lectiei zilnice de Cabala din 8/16 2011 “Natiunea”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Spiritualitate - Un comentariu →

Intrebare: Ce inseamna “Cabala practica”?

Raspuns: “Cabala practica” este atunci cand actionezi in practica si nu doar in interiorul tau. Dar, munca interioara se numeste de asemenea Cabala practica, cand ceezi o intentie, adeziune (Zivug) si o receptie a Luminii de dragul daruirii. Este atunci cand tu nu doar citesti despre ea in carti, ci obtii instrumentul daruirii numit “ecran” si il poti folosi pentru a efectua actiuni practice.

Ai un material asupra caruia trebuie sa lucrezi. Si aceasta munca este posibila numai cu ajutorul ecranului. Tu primesti un ecran multumita Luminii Reformatoare. Toate acestea sunt numite Cabala practica. Nu exista niciun altfel de actiune practica in afara de a da materialului forma daruirii. Dorinta de placere trebuie sa obtina intentia de dragul daruirii. Aceasta este singura actiune care opereaza in lume.

In afara de Stiinta Cabalei, nimic nu poate sa aduca acest lucru fiindca aceasta stiinta vorbeste despre cum opereaza sistemul general si cum trebuie sa operam noi in interiorul lui. Daca iau aceasta intreaga stiinta si incep sa o realizez, se numeste “Cabala practica”

Este la fel cum este si fizica teoretica si fizica practica, aplicata. In partea teoretica a ei te poti gandi la lucruri pe care le intelegi sau nu, dar apoi, cand treci la realizarea practica, acolo trebuie sa faci tot felul de experimente, studii si masuratori si sa verifici de ce sunt pe un drum sau pe altul. Este asemenea copiilor care se joaca pentru a creste si cand devin adulti, ei fac aceste actiuni corect, in viata reala. La asta este destinat un experiment stiintific.

Practica actuala este deja realizarea acumularilor stiintifice in viata. Aselasi lucru este adevarat si in Stiinta Cabalei. Daca studiezi pentru a pune in practica inseamna ca esti deja in pragul Cabalei practice, chiar daca iti va lua mai mult timp ca sa obtii un ecran si sa incepi sa executi aceste actiuni. De aceea, datorita directiei si scopului, tu esti deja considerat ca te ocupi cu Cabala practica.

Singura actiune practica, care exista in realitate este adeziunea la Lumina (Zivug de Hakaa), gradul de echivalenta de forma pe care il atingem.

Din partea a cincea a Lectiei zilnice de Cabala 8?16/2011 “Natiunea”

Filed under: Intentie, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→