• Întrebare: Cine este Creatorul?

Răspuns: Creatorul este forța superioară care include în sine toate celelalte forțe ale lumii.

Întrebare: Este scris în sursele originale: „Este imposibil să înțelegi Creatorul fără să-L fi experimentat”. Este corect?

Răspuns: Da, pentru că tot ceea ce înțelegem, învățăm din senzații, ca un copil care pune totul în gură pentru a atinge, a simți. Pentru el, gustul este cel mai important receptor, cel mai important organ de simțire. În același mod, ar trebui să experimentăm totul în cele cinci simțuri, inclusiv vedere, auz, miros, atingere și gust.

Când simțim ceva în ele, totul se asamblează într-un sistem precis și toate științele noastre provin din el. În plus, completăm simțurile noastre cu instrumente care extind gama organelor noastre senzoriale naturale, ca binocluri, microscoape, telescoape etc.

Cu toate acestea, în univers există forțe pe care simțurile noastre nu le percep. Însă, știința Cabalei ne permite să dezvoltăm un organ suplimentar de simț, care include aceleași cinci simțuri, dar la un nivel diferit.

Explorând natura lor, dezvăluim sursa lor comună, numită „Creatorul” și începem să atingem modul în care ne afectează, cum determină toate condițiile, forțele și circumstanțele în care noi existăm. Apoi, studiem deja sistemul de forțe care determină viața noastră.

Așa începe existența conștientă a omului, când știm deja ce a fost, ce va fi, de ce a fost și de ce va fi, cât și dacă putem schimba ceva în viitor, etc. Asta înseamnă că viața devine nu numai conștientă, dar și ușor de gestionat. Acesta este subiectul și scopul științei Cabalei.

Din KabTV „Esența științei Cabalei, Partea a 3-a” 11/12/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum scapă un cabalist de gândurile rele? Cu ce metode trebuie să lucrăm cu ele?

Răspuns: Un cabalist nu fuge niciodată de nimic. El trebuie să folosească totul pentru a obține un echilibru și beneficiu. Tot ce vine de Sus este dat dintr-un motiv și, prin urmare, nimic nu trebuie respins din ceea ce avem (primim). Trebuie doar să știm cum să le echilibrăm. Acesta este simțul general al vieții.

Întrebare: Care sunt acțiunile mele, dacă am un gând rău?

Răspuns: Nu este un gând rău, ci mai degrabă un gând pe care trebuie să îl tratezi în mod corect. Poate fi dezgustător, neplăcut sau jos. Totuși, în orice caz, provine din aceeași sursă, adică de la Creator, din care emană atât egoismul nostru, cât și altruismul nostru. Trebuie să înțelegem că scopul nostru este doar realizarea unui echilibru între ele.

De aceea, niciodată să nu îndepărtați vreun gând sau vreuna dintre cele mai păcătoase dorințe, care vă fac să vă plecați. În primul moment, vei vrea instinctiv să scapi de acest gând, dar în clipa următoare îți vei spune că „Nu, fiindcă a venit de la Creator.” Iar dacă îndepărtez această dorință, nu mă voi ridica deasupra ei. De aceea, trebuie să o accept, chiar dacă sunt dezgustat și, mergând deasupra ei, trebuie să o echilibrez în mod corect.

Totul vine de la rădăcina sufletului meu, care este un rău absolut, deoarece toți suntem rezultatul spargerii sufletului comun. Prin urmare, toată ruinarea este descoperită în noi și în mod treptat. Motivul pentru care în mine apar acum cele mai sălbatice dorințe și cele mai murdare gânduri și înclinații, este în rădăcina sufletului meu, ca rezultat al ”sfărâmării”.

Iar dacă nu corectez această dorință, mai târziu, după câteva grade, ea se va întoarce la mine într-o altă formă. De aceea, nu trebuie să fugim de nimic, ci, mai degrabă, ar trebui să acceptăm totul conștient și să acționăm asupra lui.

Prin urmare, un Cabalist învață treptat să nu se raporteze personal la tot ceea ce ”trece” peste el, fiindcă ”Acesta nu sunt eu!”” Iar acest lucru vine din calitățile opuse din rădăcina mea. Inițial, eram într-o stare de adeziune cu Creatorul. Apoi a devenit invers, complet opus Creatorului. Iar asta este ceea ce experimentez acum.

De ce ar trebui să resping asta? Creatorul trezește în mine, în mod special, nivelul următor al corupției mele, astfel încât să-l corectez și să mă ridic la un grad mai mare.  [242601]
Din lectia zilnică în limba rusă, 12/16/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

1. Dorința egoistă funcționează perfect în această lume atunci când vede în mod clar o recompensă în fața ei și poate cântări beneficiile acțiunilor sale și, apoi, decide unde și cât să depună efort. Egoismul poate lupta numai pentru o recompensă.

Cu toate acestea, când vine vorba de dorința de a dărui, nu avem nicio putere să o creem. Nu vedem recompensa și nu avem nicio motivație să acționăm. Se pare că nevoia de a face o acțiune de dragul dăruirii anulează dorința de a primi în noi și nu putem să ne mișcăm cu ea. Ne simțim ca și cum nu avem brațe, nici picioare, nici cap și nici energie. Dacă nu există nicio motivație, atunci nu pot să mă mișc, ci doar voi sta în pat.

Am nevoie de un stimulent pentru a mă ridica. Problemele care vin apoi cu asta, mă tulbură. Apoi îmi dau seama că problemele sunt, de fapt, bune pentru mine, pentru că mă trezesc la acțiune.

Dacă nu lucrăm cu dorința noastră de a primi, atunci nu putem face nimic. Totul s-ar opri. Imaginați-vă că dorința de a primi, egoismul – fundația lumii, fiecare atom și particulă – se oprește brusc în întreaga lume. Lumea ar rămâne complet nemișcată, deoarece mișcarea are loc pentru a împlini o deficiență. Dacă ego-ul nu dorește nimic, el va rămâne inactiv.

Lumea s-ar opri. Ar fi o tăcere completă și asta înseamnă că totul ar dispărea. Dacă electronii încetează să se mai rotească într-un atom, acesta ar dispărea, pentru că nu are nimic altceva decât aceste rotații, adică o lipsa, o deficiență. Numai nevoia, deficiența mișcă materia și, dacă deficiența dispare, mișcarea s-ar opri și materia ar dispărea, fiindcă materia este o lipsă, o nevoie, o deficiență.

Cum este posibil să faci acțiuni de dăruire? Cum poți construi un al doilea etaj, altruist, fără a sufoca condiția materială? Lasă materia să continue să lucreze, ea nu interferează cu noi, ci, dimpotrivă, asta ajută. După fiecare urcare, vom cădea mereu la nivelul corporal, astfel încât, de la acel nivel, vom crește și mai mult. Cum găsim un nou combustibil care nu se bazează pe dorința de a primi, ci pe dorința de a dărui?

Cum am putea sa dorim să dăruim? Aceasta este întrebarea principală. Răspunsul este cheia succesului, deoarece omenirea s-a dezvoltat suficient pentru a ajunge la sfârșitul corecției. Singura întrebare este cum să găsim forța de dăruire, în fiecare stare. Această forță există deja, dar trebuie să o extragem. Nu va veni de la sine, altfel ar fi fost revelată lumii cu mult timp în urmă.

Nevoia pentru aceasta este deja inerentă unei persoane, pentru că toată lumea se întreabă: „Ce fel de viață este asta? Pentru ce trăim? Care este scopul ei? ” Totuși, nu merge, deoarece chiar și forța de dăruire pe care dorim să o primim este egoistă, deși ea nu vine în acest fel.

Întrebarea este ce fel de mecanism ar trebui să construim pentru a primi prin ea forța de dăruire, care ar umple întreaga realitate? Astrofizicienii spun că există energie care umple întregul univers. Noi credem că spațiul este vid, dar, de fapt, este plin de energie.

Acum încearcă să extragă această informație din scrierile celebrului cercetător Tesla, care le-a păstrat secrete la vremea sa. Ei cred că Tesla a găsit o cale de a obține energie direct din aer. Într-adevăr, nu este un spațiu gol, este plin de energie. Întrebarea este cum să deschidem această sursă de energie? Instrucțiunile pentru a face acest lucru sunt chiar în fața noastră, adică într-o carte de Cabala.

Cabaliștii spun că această energie poate fi primită prin intermediul grupului de zece. Prin cei zece, ne conectăm la spațiul umplut cu forța de dăruire, numită „Creatorul”. Și este așa, deoarece grupul de zece funcționează ca un modem sau un adaptor, care ne conectează la această forță ascunsă.

Această forță va rămâne întotdeauna ascunsă. Este descoperită doar în interiorul grupului de zece, ca într-un detector al acestei forțe superioare. Iar în măsura includerii mele în grupul de zece, a conexiunii mele cu grupul și a eforturilor mele de a trezi prietenii la conexiunea cu forța superioară, primesc această energie de dăruire. Este ca și cum aș introduce mufa în priză și aș începe să primesc energie. Numai așa funcționează!

Atunci vom descoperi că suntem în interiorul câmpului unei forțe superioare, care „este bună și face bine”, fiindcă este singura forță, deoarece nu există nimic altceva în afara ei. Toate, așa-zis forțe opuse, sunt concentrate doar în interiorul meu, pentru a mă ajuta să mă conectez la unica forță superioară și să încep să primesc energie de la ea. (minutul 01:30)

Din partea a 2-a a Lecției zilnice de Cabala 4/1/19, „Construirea Societății Viitoare” (minutul 01:30)

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Dr. Michael Laitman în conversație cu Oren Levi și Nitzah Mazoz

Rezumat:

Construirea unui sistem de comunicare adecvat între frații din familie depinde de părinți. Care este modul pentru a aduce copiilor clarificarea și recunoașterea binelui și răului, dar fără criticism și comparație? Atelierele în familie și discuțiile ajută copiii să exploreze calitățile nedorite, iar manierele eficiente de comunicare cu copiii îi ajută să dezvolte relații pozitive între ei.

De pe KabTV „O viață nouă nr.14 – Relațiile frățești, partea 1”, 7/25/13

Filed under: Criza, globalizare, Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce înseamnă să mă întorc spre Creator, dacă apar în mine gânduri anevoioase?

Răspuns: Când apare în tine un gând sau când ești acoperit cu anumite sentimente, bune sau rele, plăcute sau neplăcute, deranjante sau vice versa, indiferent ce, încearcă să realizezi că este un pont de la Creator pe care El îl stimulează în tine.

Dacă nu în fiecare minut și nu în mod constant, dar cel puțin atunci când simți că te scutură, tu începi să te temi de ceva sau ceva te deranjează sau te intrigă și, de aceea, încearcă să realizezi asta.

Cel puțin, în asemenea stări, încearcă să găsești Creatorul și să-L menți pe el ca fiind cauza, adică sursa tuturor gândurilor și sentimentelor tale.

Din lecția de Cabală în limba rusă 2/11/19

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Mă uit la știrile despre ceea ce se întâmplă în țară și în lume și mă bucur că răul este revelat, adică revelarea răului dorinței egoiste care necesită corectare. Ego-ul țipă, ne imploră: „De ce nu mă corectezi?! În ce măsură trebuie să mă revelez și să mă scufund în lume?”

Mă bucur de faptul că lumea își începe în sfârșit abordarea sa graduală pentru revelația răului. Oamenii deja înțeleg asta, pe de-o parte ei nu pot face nimic în legătură cu egoul, deoarece este natura umană și totuși, pe de altă parte, dacă eșuam să-l eradicăm, el ne va ucide.

Prin urmare, oamenii încep să se gândească la cum să elimine egoul. Încet, ei încearcă toate metodele posibile și realizează că niciuna din ele nu funcționează. Situația noastră este fără speranță. Suntem undeva la marginea galaxiei, ne învârtim în jurul unei stele pitici pe o planetă micuță, împământați în mod complet în gunoiul nostru. Viața se sfârșește și nu sunt perspective. Suntem singuri în univers și în curând nu va fi viața nici pe Pămânat. Așa cum spun ei, se stinge.

Sincer vorbind așa arată situația, însă asta este revelația răului dintr-un punct în care poți începe să te gândești la ce poate fi făcut. Poate cineva tot ar oferi un sfat despre cum să ne salveze. Așa că urechea începe să se ajusteze la asemenea unde care anterior erau imperceptibile: că există viața dincolo de realitatea noastră.

Realitatea noastră este multidimensională, iar revelația stratului superior dincolo de realitatea noastră depinde de percepția noastră. Dacă ne schimbăm percepția realității interioară, noi dintr-o dată ne vom regăsi trăind într-o altă lume, ca și cum teleportarea s-a petrecut și eu dintr-o dată mă simt într-o stare diferită, într-un alt loc.

Toate acestea sunt așa, deoarece mi-am schimbat valorile interioare și am început să trăiesc într-o altă lume. Această lume este spus că există doar ca noi să ieșim din ea. Evadarea din lumea noastră este singurul motiv pentru existența universului, a planetei noastre și a oamenilor de pe Pământ. În general, această lume este imaginară, iar noi începem să trăim într-o lume reală.

Mă uit la știri numai din acest unghi și, prin urmare, eu nu vărs lacrimi. Cum putem să schimbăm realitatea? Se poate schimba numai dacă fiecare din noi se schimbă. Realitatea depinde de mine și este simțită în interiorul meu. Prin urmare, doi oameni pot vedea același lucru, însă unul plânge și celălalt se bucură. Totul depinde cum percepem ceea ce se întâmplă. Văd totul ca pe niște pași necesari spre corecție, aducându-ne mai aproape de bunătate.1

Din a doua parte a lecției zilnice de Cabala 4/5/19, „Construind societatea viitoare”

1 Minutul 13:15

Filed under: Criza, globalizare, Egoism, Evolutie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Viața nouă nr. 209 – Creșterea și educarea adolescenților, Partea a doua
Dr. Michael Laitman discută cu Oren Levi și Nitzah Mazoz

Sumar:

Rolul părintelui este acela de a stabili limite pentru copil și de a-l ajuta să-și dezvolte propriile limite. Pentru a-l învăța, părintele trebuie să vorbească mereu în prezența copilului, să exprime cu voce tare ceea ce gândește, ce simte și ce face. Copilul percepe atitudinea părintelui față de toate evenimentele vieții, învățând astfel cum să se limiteze singur. Părintele se comportă ferm și serios dar, în același timp, menține o atmosferă intimă, de prietenie.

Din KabTV “Viața nouă nr. 209 – Creșterea și educarea adolescenților, Partea a doua,” 7/12/13

Filed under: Copii, Educatie, Educatie integrala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ati putea vă rog să comentați câteva citate atribuite lui Albert Einstein?

Citat: „Doar un nebun are nevoie de ordine, geniul se descurcă cu haosul”.

Răspuns: Da. O persoană se grăbește, de obicei, să ordoneze, deoarece nu poate cuprinde ceea ce este în fața lui.

Geniul, pe de altă parte, simte că trebuie să se dizolve în haos și apoi va vedea o ordine interioara în el: nu aceea pe care o impune lumii existente, ci cea care există inițial în această lume.

Citat: „Există doar două moduri de a-ți trăi viața. Unul este ca și cum nimic nu ar fi un miracol. Celălalt este ca și cum totul este un miracol. ”

Răspuns: Dacă nu ar exista miracole, atunci totul ar fi foarte simplu și clar. Iar eu vreau să le explic tuturor: „De ce suferiți? Uite, totul este scris simplu. Încercați să faceți ceva în viața voastră prin încercări de neînțeles.”

Aceasta este o viață când încercăm să înțelegem imensitatea, cu mințile noastre. Dar, spunem în prealabil: „De ce este acolo? Totul este simplu și bun „, îmbrățișăm totul în mintea noastră.

Și cealaltă este atunci când ne dizolvăm în spiritualitate, în spațiu, când înțelegem că nu putem cuprinde viața și credem că putem doar să intrăm în ea, să ne dizolvăm în ea.

Astfel, acceptăm lumea, intrând în ea. În același timp, ne micșorăm pe noi înșine, mințile noastre, capacitățile noastre; vedem natura deasupra noastră, nu noi stăpânind asupra naturii. După cum a spus Sir Isaac Newton (si deseori atribuită lui Einstein): „Pentru mine, mi se pare să fii fost ca un băiat care se joacă pe malul mării, distrându-mă într-un anume moment și apoi găsind un nisip mai fin sau o scoică mai frumoasă decât una obișnuită, în timp ce marele ocean al adevărului stă descoperit în întregime, în fața mea „. Numai în acest fel putem intra în natură și putem începe să o înțelegem cu adevărat.

Observație: Apoi, părem să spunem: „Unele minuni abundă!”

Comentariul meu: Da. Aceasta este abordarea corectă. De fapt, există numai minuni. De ce minuni? Pentru că eu nu le pot înțelege cu mintea mea. Cu toate acestea, când spun că acestea sunt miracole și vreau să fiu în ele, atunci încep să le înțeleg, tocmai pentru că mă anulez în fața lor.

Citat: „Educația este ceea ce rămâne după ce am am uitat tot ceea ce am învățat la școală”.

Răspuns: Ce înseamnă educația? Formăm sau, putem spune, formatăm creierul nostru. Când lansăm anumite programe în computere și apoi, cu ajutorul acestor programe, începem procesarea materialelor, lucrând cu ele. Educația ar trebui să fie exact așa. În sine sau din sine, nu contează. Doar după ce încep să tratez corect viața cu ajutorul ei, încep să o apreciez.

Întrebare: Și ce înseamnă să uiți educația, în general?

Răspuns: Ce am studiat la școală? Nu-mi amintesc istoria, geografia, chiar matematica, nu mai știu toate acele ecuații. Bineînțeles, pot să speculez cumva despre ele. În principiu, în liceu, cât de multe păreau inutile? Da, totul este necesar pentru a ne dezvolta creierele, pentru a le dezvolta și a le face sa se miște. Altfel, ce? Voi putea doar să-mi număr caprele sau vacile din turmă? Sau ar trebui să pot lucra mereu cu aparatul conceptual?
Din CabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman” 2/26/18

Filed under: Educatie, Evolutie, Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Când vorbim despre credinţa deasupra raţiunii, în Cabala semnifica acelaşi lucru precum cuvântul „credinţă”, aşa cum este în general acceptat în lumea noastră?

Răspuns: Nu, credinţa în înţelepciunea Cabala nu are nimic de a face cu înţelegerea pământeană a acestei lumi. Categoria credinţei nu este în filozofie, psihologie sau în viaţa de zi cu zi.

Credinţa este proprietatea dăruirii, care este formată în noi pentru a influenţa forţa superioară. Când spun că eu cred în ceva, asta înseamnă că eu, pur şi simplu, am o anumită conexiune cu un anumit fenomen. Însă asta nu este în niciun fel conectat cu credinţa pe care o presupune Cabala.

În Cabala, conceptul credinţei este o proprietate specială, care apare într-o persoană sub influenţa forţei superioare, a luminii superioare. Numai atunci cineva poate face acţiuni absolut altruiste, care nu au nicio legătură cu el, însuşi. Este ca şi cum el ar avea un corp în plus – unul spiritual, iar cu ajutorul lui lucrează.

Din lecţia de Cabala în limba rusă, 12/23/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Un profesor de Cabala simte un sentiment de compasiune pentru oameni sau pentru studenţii săi?

Răspuns: Un profesor de Cabala experimentează toate sentimentele înnăscute într-o persoană, doar că sunt mărite de 620 de ori. Pentru a îndura aceste senzaţii enorme, el are uneltele adecvate. Chiar şi într-o mică măsură el experimentează orice senzaţie de 620 de ori mai puternic decât o persoană obişnuită.

Întrebare: Ce este compasiunea pentru studenţi?

Răspuns: Atunci când un profesor vede cum un student caută să facă ceva în spiritualitate, însă eşuează şi cade şi apoi încearcă din nou şi cade iarăşi, asta provoacă în profesor compasiune, deoarece el nu poate ajuta studentul. El trebuie să aştepte cu răbdare. Desigur, el ajută studentul prin propriile sale căi, însă nu la nivelul la care studentul simte acest ajutor.

Am înţeles asta foarte bine din propria mea experienţă. Am fost în stări foarte rele. Profesorul meu simpatiza cu mine, dar în niciun fel el nu mă ajuta.

Numai după mulţi ani, mai târziu, am realizat că el m-a ajutat într-un mod complet diferit, indiferent dacă sufeream în faţa lui sau nu.

Adevărul este că suferinţa este simţită în sistemul general şi nu este doar a ta; este suferinţa întregului sistem de revelare a Creatorului. Această suferinţă generală este ceea ce simte profesorul. Individul nu este inclus acolo.

Înţelege că doar includerea ta în grupul de zece este simţită în spiritualitate. Prin urmare, doar a sta singur şi a suferi nu ajută. E păcat de timpul pierdut. Uniţi-vă şi conectaţi-vă rapid dorinţele!

Din lecţia de Cabala în limba rusă, 12/2/2018

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→