Guvernanța superioară ne împinge să ne unim într-un singur grup Cabalist în jurul întregului glob, pentru a ne simții ca un singur vas spiritual. În acest scop, este necesar să depășim toate diferențele, să înțelegem și să ne simțim unul pe celălalt, în ciuda diferențelor de limbă, fus orar, mentalități, nivel de pregătire, interferențe tehnice în comunicare, etc.

Este foarte important să înțelegem că avansăm către unitatea universală la cererea guvernării superioare și pe care o implementăm pasa cu pas, nivel după nivel. Primul pas în care intrăm în lumea spirituală este numit embrion. Acest embrion trebuie să fie perfect, adică similar construcției sufletului comun al lui Adam HaRișon, care a fost spart.

Acum noi colectăm părți al acestui suflet și le asamblăm din nou într-un singur suflet și trebuie să înțelegem că acest embrion este primul pas spre uniune. Embrionul este construit pe concesii, pe anularea noastră în relația cu grupul. Este necesară o participare din inimă, dar omul nu este stăpânul inimii sale, care se află în mâinile Creatorului. Astfel, trebuie să învățăm cum să îl influențăm pe Creator, astfel încât El să ne unească inimile într-una singură. Iar atunci, vom deveni un embrion spiritual.

Nu este suficient să stăm împreună și să studiem, trebuie cumva să ne unim inimile, iar acest lucru este cel mai dificil. Construcția grupului mondial ne furnizează o nouă forță de conexiune, pentru că sunt revelate multe interferențe suplimentare pe care trebuie să le depășim. În grupul nostru, pare că am făcut tot ce era mai bine, am făcut toate acțiunile fizice, iar inima nu este în puterea noastră. Dar tânjind să ne unim la o scală a întregului Kli mondial Bnei Baruch, facem încă un pas către deschiderea inimilor noastre, ascuțindu-ne senzațiile unul pentru altul.

Datorită unei asemenea unificări între 80 de grupuri în jurul lumii, a unui uriaș număr de oameni cu diferite mentalități și culturi, vom putea să ne trezim și să ne atingem unul pe altul, completând impresiile care ne lipsesc pentru a crea un kli comun, care se va numi un embrion spiritual în interiorul sistemului superior.

Tot ceea ce trebuie să facem este să ne conectăm părțile sufletului care sunt separate de noi. De fapt, odată am existat ca un singur suflet, Adam HaRișon, în forma unui sistem perfect. Totuși, acest sistem a fost spart, iar acum trebuie să ieșim din noi înșine și să ne atașăm părțile pierdute înapoi, astfel încât Șechina să locuiască în acest corp spiritual perfect pentru totdeauna.

Sună atât de simplu: să ies din mine, să adun toate părțile sufletului meu, care sunt în afara mea și să mi le reatașez. Apoi, în această conexiune, similar structurii lui Adam HaRișon, voi putea revela Creatorul care umple acest Kli.

Trebuie să fac trei acțiuni, iar Creatorul va termina restul:

1. Să ies din mine însumi;
2. Să colectez părțile sufletului meu;
3. Să implantez aceste organe în mine, însumi, astfel încât să devină un nou corp.

Cel mai dificil lucru este să simt că îmi lipsesc cu adevărat aceste organe, pentru a le atașa intern și a le ”implanta” în mine. În prezent nu simt că am nevoie de ele, așa cum nu simt nici nevoia unui al șaselea deget.

Din prima parte a Lecția zilnică de Cabala 10/11/18, Pregătirea pentru congresul virtual 2018

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum poate o dorință să dea naștere unei alte dorințe? Există un exemplu în lumea noastră?

Răspuns: Lumina dă naștere la o dorință. Studiem asta în cele patru faze ale Luminii directe. Lumina acționează asupra dorinței originale și începe să o dezvolte de la mineral la vegetal, apoi la animal și uman, căruia îi dă dorința de a dărui.

Calitatea dăruirii, unității și iubirii ajută dorința să se diversifice și, în același timp, să devină conectată. Și, în acest fel, apar atomii, moleculele și tot felul de componente chimice care formează natura vegetală și care se dezvoltă sub influența soarelui, fotosintezei și a altor fenomene.

Apoi apare natura animală, în care au loc procese mult mai complexe. Și, în final, natura umană, care nu este în materie, ci mai sus de materie, dorințele și gândurile omului fiind cele care îl disting față de animal.

Din lecția de Cabala în limba rusă din 13.05.2018

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce este liberul arbitru pentru oamenii obișnuiți? Dacă nu au nici cunoaștere, nici putere și nici conștientizare, cum pot ei alege? Pe ce bază sunt ei capabili să facă o alegere liberă? Ochiul corporal vede totul invers: cel mai puternic dintre câini conduce turma de oi.

Răspuns: Este corect. Dar acea oaie, până la urmă, poate să adere la un grup și, eventual, să învețe cum să controleze câinii. Este foarte interesant cum se comportă câinii care păzesc turmele de oi. Ei stau deoparte ore în șir și doar se uită ca să se asigure că totul este bine. Nu se grăbesc nicăieri și pare că nu acționează. Numai atunci când primesc un semnal de la cioban, aleargă și refac ordinea.

Există o conexiunea clară între oi și câini. Oile sunt în siguranță sub supervizarea câinilor și simt clar un control pozitiv. Nu au nicio contradicție cu câinii, este doar o forță care lipsește în oi și este prezentă în câini. Astfel, au nevoie unii de alții.

Să sperăm că și păstorul nostru ne va îndruma corect și că vom începe să ne grupăm în mod corect împreună.

Din lecția de Cabala în limba rusă din 18.03.2018

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

O Sefira este o dorință de a primi plăcere care se restricționează și se deschide pentru a dărui unui prieten, adică, deja are ecran și Lumină reflectată, un calcul pentru dăruire. În măsura în care dăruiește unui prieten este considerată ca radiantă și ca atare este numita Sefira. Dorința este divizată în zece Sefirot care doresc să lumineze, să dăruiască una celeilalte și, astfel, să se unească pentru a dărui Creatorului. În aceeași măsură Creatorul strălucește asupra lor. Apoi, ele încep să radieze și sunt numite zece Sefirot.

Noi putem lucra cu aceste zece Sefirot pe multe niveluri care ne sunt date, adică suntem capabili să ne ridicăm deasupra dorinței și să o transformăm într-o radianță, o sursă de Lumină.

Evident, eu nu pot fi sursa Luminii, dar în măsura în care vreau să dăruiesc, Lumina începe să apară în mine și îmi dă forța dăruirii. Astfel eu devin un canal care transportă Lumina superioară celorlalți. Fiecare trebuie să devină un asemenea canal, conectând Creatorul cu ceilalți. Acesta este modul în care reconstruim sistemul spart al lui Adam HaRishon – un suflet comun al umanității.

Noi aparținem ultimei generații care are o dorință enormă de a primi plăcere și care este foarte dificil de corectat. Ca atare, noi ne opunem acestei corecții și extindem timpul.

Pe de altă parte, acesta este un proces dificil și îndelungat, deoarece noi întreprindem o corecție colectivă. Cu mult timp în urmă o persoană sau un grup mic era îndeajuns pentru a se putea apropia de Creator, a revela forța superioară și a-ți atinge corecția, deoarece ei se corectau doar pe ei. Cu toate acestea, în prezent, noi suntem la începutul procesului corecției colective și, prin urmare, trebuie să facem din noi un adaptor pentru umanitate, ca un întreg, pentru toate sufletele.

De aceea, corecția noastra este atât de vastă și cuprinzatoare, altfel decât oricare alta din istorie. Și este motivul pentru care trebuie să depunem eforturi imense, chiar și pentru prima intrare în lumea spirituală.

Accelerarea dezvoltării spirituale este posibilă doar prin conexiunea noastră. De asemenea, este important să știm de ce avem nevoie de această conexiune, după cum este scris: “sfârșitul unui act este în gândul preliminar.” Noi trăim în era sfârșitului corecției (Gmar Tikkun). Prin urmare, trebuie să facem o mișcare către starea dezirabilă și de la aceasta să începem să învârtim roata înapoi și să observăm ce trebuie să facem acum. Cu toate acestea, trebuie să țintim către scopul final încă de la început.  Cel mai îndepărtat cerc la corecția finală, cât și cel mai apropiat, cu zecele în interiorul lui, care, deja nu mai este un cerc, ci o linie, trebuie inclus într-un singur scop. 1

Din prima parte a Lecției Zilnice de Kabbalah 27/09/2018, Lecție pe Subiectul “Sukkot”

1 Minutul 35:22

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce dorințe interferează cu calea spirituală? Trebuie să lupt cu ele? Ce trebuie să fac cu ele?

Răspuns: Nu te teme de dorințe și nu încerca să te revolți împotriva lor. Nu este nevoie să lupți împotriva lor. Acest lucru e iluzoriu. Singurul lucru pe care ar trebui să îl faci este să atragi Lumina superioară. Ele au fost create pentru ca tu să le folosești, astfel încât să le direcționezi și să le corectezi.

Dar noi, nici nu reducem și nici nu creștem dorințele. Nu punem presiune pe noi înșine și nu dezvoltăm calitatea dăruirii, adică iubirea și unitatea în mod intenționat, fiindcă nu ține de competența noastră. Noi trebuie doar să atragem Lumina superioară, astfel încât Ea să facă toată munca.

Este o mare greșeala să gândim că noi înșine putem să ne schimbăm. În acest fel ne bulversăm mai mult.

Din lecția de Kabbalah în Limba Rusă 13/05/2018

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Remarcă: Sunteți ca niște copii la lada cu nisip, jucați rolul prieteniei și iubirii, adică chestii pe care nu le simțiți…

Comentariul meu: Aceasta nu este invenția noastră. Este ceea ce cabaliștii – oameni care au obținut deja spiritualitatea – ne scriu și ne explică faptul că nu există altă cale.

Chiar dacă fac jumătate de pas către scop, pentru mine este totuși o mare realizare. Nu pot să-mi imaginez unde sunt în raport cu perfecțiunea, cu Creatorul și, de aceea, o jumătate de pas este foarte important pentru mine. Vreau să-mi dedic viața materială (animalică) inconștientă unei vieți umane pentru a obține Creatorul.

Dacă tu nu vrei s-o faci, n-o face. Doar că, ce este lăsat pentru tine în viață?

Remarcă: Dar toate acestea sunt un joc și eu vreau adevărul…

Comentariul meu: Vei primi adevărul când vei avea percepția corespunzătoare față de spiritual. Între timp, trebuie să te joci așa cum se joacă copiii. Avansăm în funcție de natura noastră. Așa cum copilul acumulează experiență până se maturizează în minte și în inimă (în simțuri), tot la fel facem și noi. Pentru noi, aceasta este o muncă cu adevărat serioasă.

Douăzeci de ani trec până când copilul devine adult și abia începe să înțeleagă ceva despre viață. Tot așa și nouă ne poate lua tot douăzeci de ani. Într-adevăr, este totul un joc, dar unul cu o intenție precisă.

Copiii nu înțeleg că ei se joacă, fiindcă, prin natura lor, ei fac totul automat. Noi, însă, înțelegem că este nevoie să jucăm (interpretăm) și, de aceea, creăm pentru noi mediul corect, astfel ca, jucând în el, ne împingem în sus la nivelul de adult, adică la cel de cabalist.

KabTv „Ultima generație” 22/03/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Care sentimente și virtuți de bază merită respect și de ce sunt atâți de mulți oameni privați de acest lucru?

Răspuns: Trebuie să respectăm numai aspirațiile și eforturile unui om care urmăresc beneficiul omenirii. Nu binele lui propriu, ale nației lui sau ale familiei lui, ci numai beneficiul omenirii. Dacă respectăm asta, vom vedea în ce măsură omul își depășește natura lui egoistă, de dragul apartenenței lui și sacrificându-se pentru întreaga lume.

Cred că toți oamenii ar trebui să se auto-depășească, să-și depășească dorințele egoiste. Dacă fiecare din noi ne sacrificăm pe noi înșine în acest fel, atunci, ca răspuns, noi ar trebui să primim mulțumire și respect din partea societății. Fiecare – copiii la ei acasă, soția, rudele, părinții, mediul, prietenii și întreaga lume – ar fi recunoscător unui om și l-ar aprecia numai în măsura contribuției lui în societate.

Un om este creat în așa fel încât să aibă nevoie de recunoaștere din partea societății. Prin asta, în esență, omul se exprimă pe sine, eu-l lui. Dacă noi facem ca societatea să-l protejeze pe om și să răspundă la contribuția lui pentru omenire, aceasta îl va obliga pe fiecare să fie parte activă pentru omenire. Vom vedea din partea fiecăruia numai lucruri bune în relația cu întreaga societate umană și vom vedea ce contribuție are fiecare.

De aceea, trebuie să stabilim astfel de legi în societatea noastră prin care fiecare să poată fi evaluat numai prin contribuția lui la umanitate, iar aceasta să fie ușor de văzut.

Dacă măsurăm un om numai în funcție de acest criteriu, dacă fiecare știe că în acest fel este evaluat, că în acest fel este tratat, atunci nu va avea de ales.  El va trebui să devină o celulă sănătoasă în corpul general, adică un om care este folositor pe cât posibil pentru omenire.

Masă rotundă a opiniilor independente, Berlin 9/09/06

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Este important să vedem ce acțiune spirituală indică fiecare sărbătoare și fiecare „zi bună” și cum să o îndeplinim. Când vorbim despre simbolurile sărbătorii de Sucot (a colibelor) în limbajul ramurilor: despre acoperirea colibei (suca) făcută cu resturi din grajd și din vinificație, de  binecuvântarea celor patru plante specifice (arba minim), trebuie să indicăm totdeauna  rădăcina superioară. Prin asta, vom fi capabili să înțelegem mai bine ce să facem cu dorințele și cu intențiile noastre, cum să realizăm aceste acțiuni în conexiunea dintre noi, cu ajutorul lumii materiale, construind o formă spirituală în interiorul grupului de zece.

Stând în umbra făcută de suca, înseamnă că suntem sub un ecran. Împreună, putem construi un astfel de ecran mare, prin care nu putem numai să dăm, ci chiar să și primim de dragul dăruirii – aceasta este adevărata sărbătoare. Vom fi capabili să primim „oaspeți” în această suca, adică de fiecare dată vom avea suficientă Lumină de Hasadim pentru oarece dezvăluire a Luminii de Hohma.

În Sărbătoarea de Sucot părăsim casa noastră permanentă și intrăm într-una temporară, în suca. Locuința temporară este schimbată de fiecare dată, dar este și mai valoroasă pentru noi decât o locuință permanentă, fiindcă prin ea obținem „umbra”, adică ecranul de Sfira Malhut și putem primi de dragul dăruirii ca un Parțuf spiritual. (Minutul 3:56)

O sărbătoare de „Zi Bună”(Yom Tov) înseamnă primirea Luminii care se întoarce la Sursă, cea care ne dă ecranul pentru dorințele noastre pentru plăcere și ne face similari Lumii Superioare, Creatorului, dăruirii. Este numită „Zi” fiindcă prin intermediul acestei iluminări putem obține intenția de dăruire, iar „Bună” înseamnă primirea Luminii de dragul dăruirii.

Acoperișul colibei (suca) trebuie să fie suficient de dens, astfel încât umbra din suca să fie mai mare decât lumina soarelui care pătrunde prin tavan. Este un simbol al grijii permanente pentru o astfel de Lumină mare de Hasadim, care acoperă toate dorințele noastre, astfel încât să nu ne temem să primim Lumina pentru noi. (Minutul 9:43)

Sărbătoarea de Sucot simbolizează construcția unui ecran anti-egoism. Trăim în siguranță în „casele permanente”, în dorința noastră de plăcere și, acum, trebuie să mergem într-o „construcție temporară”, care simbolizează mersul pe calea spirituală. Pănă la urmă, nu este nimic permanent în Spiritualitate, suntem permanent într-o „locuință temporară”, în schimbări continue, având grijă de acoperiș, de ecran, astfel încât să nu ne întoarcem la „casa noastră permanentă”.

Casa absolut permanentă este mormântul. Acolo nu vor mai fi niciun fel de schimbări. Și, în  intervalul dintre mormânt și eternitate, ni se dă o casă materială.

Dacă suntem capabili să trăim tot timpul într-o locuință temporară, adică în schimbări, având grijă de ecran, ridicându-ne deasupra dorințelor noastre și luptând să devenim asemănători dăruirii, Creatorului, atunci trăim ca și cum am pluti în aer, pe o pernă de aer. Lucrul principal este să avem grijă ca dăruirea să fie deasupra, fiindcă acoperișul colibei este deasupra capului omului, deoarece este simbolul ecranului. De aceea, de Sucot, este permis să se mănânce numai în suca. (Minutul 15:10)

Sucot este bucuria omului de a învinge egoismul și de a primi de dragul dăruirii lumina soarelui prin acoperișul colibei, prin ecranul pe care l-am construit deasupra capetelor noastre. Aceasta este o întoarcere pentru iubire: „Eu sunt al iubitului meu și iubitul meu este al meu”. Întâi, „eu sunt al iubitului meu”: în măsura în care sunt capabil să dăruiesc Creatorului simt că El îmi dăruiește mie. Toate simbolurile Sărbătorii de Sucot – o îmbrățișare pe partea din dreapta, o îmbrățișare pe partea din stânga, un sărut, o fuziune – sunt rezultatul corectărilor făcute de la Roș HaȘana la Yom Kipur – zilele pocăinței.

Bucuria de Sucot vine din faptul că am reușit să depășim dorința pentru plăcere și să construim un ecran, un acoperiș peste ea. (Minutul 26:25)

Prima corectare este restricția egoismului omului, așa cum părăsesc casa și încui ușa după mine, asigurându-mă că nu am să mă mai întorc la primirea egoistă. (Minutul 38:40)

Dacă obținem conexiunea în grupul de zece, atunci Creatorul este cu siguranță revelat între noi. El se arată dacă există conexiune între noi, altfel, nu. Doar dacă putem să dăruim de dragul dăruirii, atunci este revelată Lumina de Hasadim, adică Creatorul este revelat din țărână, ca un adult, ca un profesor între copii. Dacă pot deja primi de dragul dăruirii, adică în iubire și nu doar în susținerea reciprocă, atunci Creatorul se revelează ca fiind partenerul nostru, umplându-i și îmbrățisându-i pe toți. (Minutul 53:30)

Din partea întâi a Lecției zilnice de Cabala 23/09/18, Tema: „Sucot”

Filed under: Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare:  Cunosc unii oameni care, prin practici spirituale și respingerea dorințelor, trăiesc de dragul divinului și intră cu ușurință în domeniul spiritual. Cu toate acestea, nici unul dintre ei nu este angajat în Cabala. De ce insiști că dezvăluirea Creatorului este posibilă numai cu ajutorul Cabalei?

Răspuns: Nu insist pe nimic si nu susțin pe nimeni. Am propia mea înțelegere. Dacă cineva vrea să-o stăpânească, poate învăța din materialele pe care le punem pe Internet. De asemenea, nu vreau să dezbatem care metodă este mai bună pentru a studia sau pentru a merge mai departe.

De ce ar trebui să descurajez pe cineva dacă are sau nu dreptate? În măsura în care o persoană se străduiește pentru adevăr, își găsește propria sa metodă, aspiră în continuare și avansează. Cel mai important este să nu te oprești. Prin urmare, indiferent ce faceți, vă sfătuiesc doar un singur lucru: continuați să mergeți mai adânc, să vă extindeți și să nu vă fie teamă de nimic.

Tora / Cabala nu acceptă respingerea egoismului, deoarece este chestiunea noastră. Cu cât o folosim mai mult, cu atât mai mult avem șansa de a ne ridica.

Spre deosebire de religii sau cele mai multe practici spirituale, Cabala folosește cu bucurie egoismul, ca dar al Creatorului. La urma urmei, egoismul separă ființa umană și întreaga creație de Creator. Și dacă vrem să distrugem ego-ul sau să anulăm dorința în sine, atunci ce ar mai rămâne din noi?

Din lecția despre Cabala în limba rusă, 18.03.2018

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Meditația este, de asemenea, o contemplare interioară. În ce măsură este diferită de contemplarea Cabalistă?

Răspuns: Nu există meditație în Cabala. Uneori, meditația  se numește rugăciune, care este o cerere, o aspirație de la cel mai mic grad la cel mai înalt. Astfel, o cerere obligă nivelul superior să ajute inferiorul. Asta se numește rugăciune. Nu există altă meditație!

Am auzit multe despre meditație. Unii oameni chiar au încercat să mă învețe meditația. Dar toate astea s-au terminat repede pentru că studiez și predau doar Cabala clasică.

Invențiile oamenilor, indiferent dacă ei cred sau nu că există, nu sunt o dovadă pentru mine. Prin urmare, nu înțeleg cum cineva poate medita. Cu alte cuvinte, cum cineva poate dezvolta imaginația până la punctul în care începe să-l afecteze ? El este inclus într-un anumit ciclu în care se excită și se presupune că se transferă în alte spații imaginare. Cabala nu tolerează acest lucru, deoarece Cabala este o știință.

De la lecţia de Cabala în limba rusă 4/1/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→