Pentru un om care aspiră la spiritualitate nu există un duşman mai mare decât Amalek. Când conduce Amalek simţim oboseală, confuzie şi pierdem importanţa muncii spirituale. El ne îndepărtează dorinţa de a depune eforturi pentru dezvăluirea Creatorului şi de a deveni ca El. Începem să găsim multe motive care să ne spună că ceea ce facem este inutil, iar acest lucru se numeşte puterea lui Amalek.

El nu vine la noi ca un duşman evident ci se strecoară discret şi împlantează un sentiment de oboseală, lene, făcând spiritualitatea să pară neimportantă. Poţi să faci o mie de lucruri diferite în loc să faci un lucru foarte important, specific şi o acţiune propice şi bine determinată care să te ducă spre scop. Tu eşti gata să faci orice altceva, numai asta nu. Aceasta se numeşte Amalek.

El nu se dezvăluie pe sine ca un atacator şi ca un duşman rău pe care tu să ştii că-l ai de distrus.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 9/2/2011 „Articolele lui Rabaş”

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara | Add Comment/Ask Question→

Intrebare: Care est scopul revelarii raului intre prietenii din grup?

Raspuns: Raul domneste intre noi. Toate legaturile dintre noi sunt rele. Ne este revelat un sistem spart. “Spart” nu inseamna ca sistemul este spart in parti separate. Inseamna ca lucreaza in mod complet opus cu felul in care ar trebui. Cu alte cuvinte, sistemul in sine se indreapta spre forma sa potrivita.

In fond, daca raul nu devine revelat, cum vom sti opusul sa? De aceea noi nu vorbim despre criza globala, integrata, comuna si absoluta inainte ca raul sa fie in totalitate revelat in lumea noastra in secolul 21. Raul, care a fost revelat ici colo, nu pare atat de rau. Acum, acest intreg sistem este revelat in raul complet in diferitele sale forme, directii, si inetrconectari in tot ce exista opus binelui.

Referitor la aces lucru este scris: “Am creat inclinatia rea.” Pe masura ce revelam acest rau, noi vedem Cine l-a creat. “Am creat inclinatia rea” spune Creatorul, “Acum ma joc cu tine. Iti arat o forma sparta. Si tu trebuie sa vezi ca este sparta,  opusa formei bune, si Eu am facut acest lucru cu intentie dintr-o forma perfecta, asa cum era inainte. Creatorul a spus: “La inceput a fost bine. Am spart-o cu Lumina astfel incat tu sa faci o actiune opusa- sa transformi raul in bine folosind aceeasi Lumina.”

De ce primim toate aceste stari rele? Pentru ca transformand raul in bine, eu ajung la Creator, forta superioara a daruirii; devin intelept, senzitv, intelegator si incorporez toata realitatea in mine. Devin asemeni Creatorului. Fac munca lui, o preiau.

De aceea avem un sistem spart.

Din pregatira pentru lectie, Cngresul de Cabala din Toronto, 9/16/2011

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara | Add Comment/Ask Question→

Noi simţim numai teritoriul unităţii noastre atunci când ne îngrijim de întreaga lume. Unitatea trebuie să aibă loc prin grija faţă de altul, în acelaşi mod cum soţii încep să se simtă părinţi prin grija faţă de copii lor.

De aceea noi avem nevoie să depunem eforturi în circulaţie reciprocă, corectă şi bine organizată. Producem interviuri,video clipuri, cântece şi alte materiale. Avem nevoie să creem un stoc tot mai mare de materiale pregătite, astfel încât să putem lua materialele necesare de acolo, să le traducem în limbi diferite şi să le punem în folosinţă.

Acest tip de preocupare faţă de lume ne va uni într-unul singur. Singura modalitate de a stabili conectarea între noi este dăruindu-le altora. Aceasta este legea spiritualităţii. Eu sunt incapabil să mă conectez, să mă mişc, dacă nu dau naştere dăruirii către cineva. Noi trebuie să lucrăm împreună la acest lucru şi să ne organizăm mai bine pe noi înşine.

Nu aşteptaţi iniţiativa de la centrul din Israel—acţionaţi independent. Avem propriile noastre probleme acum în Israel. Acesta devine un punct fierbinte în lume. Astfel, puneţi în practică propriile iniţiative, adaptate condiţiilor voastre.

La urma urmei, noi nu diseminăm Înţelepciunea Cabalei, ci cunoştinţele despre adevărata stare a lumii. Voi trebuie numai să învăţaţi prezentarea corectă şi să o îmbunătăţiţi continuu de-a lungul drumului. Numai circulaţia informaţiei ne va permite să ne dezvoltăm.

Principala direcţie de lucru este Internetul şi comunicarea cu oamenii de ştiinţă. Pe baza informaţiilor lor, vom merge sus la guvern şi jos până la oameni. Noi acţionăm ca o “idee pilot” care diseminează cunoştinţe esenţiale în societate şi pe Internet.

Diseminarea virtuală nu necesită investiţii enorme. Nu este necesară supra-pregătirea materialelor.  Principalul lucru este a duce ideile la oameni. Factorii cheie în aceste zile sunt simplicitatea şi accesibilitatea.  Oamenilor le place când sunt spuse într-un mod simplu şi modest. Să învăţăm acest lucru împreună. Cu cât mai repede cu atât mai bine.
Din lecţia a 4-a, Kabbalah Convention in Toronto, 9/16/2011

Filed under: Congrese, Diseminarea Cabalei, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara | Add Comment/Ask Question→

Intrebare: Are nevoie o persoana sa stie ca are nevoie de garantia reciproca pentu a nu sfarsi flamand?

Raspuns: Da, desigur. Noi avem aceeasi problema astazi in economie. Si daca expertii financiari sunt siguri ca vor esua in controlul sistemului bancar fara garantia reciproca, fara a stabili o conexiune intre ei, imaginati-va cat de dornici ar fi ei in cele din urma sa inteleaga si sa simta ce este aceasta pretioasa garantie reciproca.

Un nou director a venit si a stabilit o noua ordine intre toate bancile din lume, toate casele de schimb, si fonduri. Si noi venim sa lucram in ziua urmatoare si nu intelegem ce s-a intamplat. Incercam sa facem ceva insa nu merge, si in ziua urmatoare tot nu merge. Deci ce putem face?

Apoi mesagerul acestui director vine sa explice ca exista o abordare complet diferita, o noua ordine, si o noua retea de conexiuni. Inainte va conectati intr-un fel, insa acum trebuie sa facem asta in mod diferit, de cum faceati pana acum.

Si, natural, el explica, ca ar trebui sa incepem sa studiem ce se intampla, cum ne putem face acum munca, unde putem gasi parghiile unui nou control, si ce vom obtine in  schimb. Noi trebuie sa stim ca exista un sistem numit “garantia reciproca”. Si ne vom reajusta in corespondenta cu acesta in acelasi fel in care am facut cu vechiul sistem. Si apoi vom avea un succes mult mai mare; trebuie doar sa invatam acest sistem.

Astazi descoperim ca vechiul sistem numai functioneaza. El incetineste in fiecare zi si moare cate putin, iar noi nu stim ce sa facem. Deci, nu v-ar bucura sa stiti de ce se intampla si sa vi se explice? Oamenii se duc la specialisti si dau o gramada de bani pentru a descoperi cum sa faca fata problemelor, sa stabileasca relatii adecvate, sa creeze pace in lume, acasa cu copiii lor, si pentru sine. Si aici acelasi “psiholog” vine si va spune ce se intampla. El va vorbeste despre relatiile despre care nu ati stiut.

Si desigur, noi nu vom fi capabili sa avem succes fara sa intelegem aceste noi relatii dintre oameni. Daca vreti sa mancati in fiecare zi, trebuie sa dobanditi garantia reciproca pentru asta. Daca vreti o pozitie importanta, bani, sau putere, trebuie a fiti in starea de garantie reciproca.

Guvernul isi piere complet puterea si influenta in lumea moderna. Nu pot face nimic pentru ca fiecare guven depinde de alte doua sute de guverne din lumea intreaga Astazi, noi vedem ca oamenii sunt mai puternici decat guvernele. Oamenii protesteaza si guvernul imediat se retrage. Conducatori puternici cu armate puternice demisioneaza si se predau oamenilor. Totul este cu susul in jos. De aceea aceasta conexiune noua, garantia reciproca, trebuie sa fie explicata oamenilor.

Din Lectia Zilnica de Cabala 9/2/2011, Articolul lui Rabash

Filed under: Criza, globalizare, Garantia reciproca, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Miscarea Garantie reciproca | Add Comment/Ask Question→

Intrebare: Daca natiunea Israel s-a unit in garantie reciproca, unde este garantia ca ar fi capabila sa obtina pace si siguranta?

Raspuns: Aceasta este legea naturii. Natura ne confrunta cu o problema, iar noi oamenii, vom continua sa cadem in toate modurile daca nu ne conformam acesteia. Trebuie sa dobandim compatibilitatea si sa devenim similari in proprietatile noastre cu natura.  Atunci cand nu ne adaptam la ea, vom face o mare greseala.

Acest lucru este in mod special adevarat pentru Natiunea lui Israel pentru ca ea are aceasta metoda de corectie. Cand nu o urmeaza, ii opreste pe toti cei care se afla in spatele sau.

Imaginati-va ca exista o linie de sapte miliarde de oameni in spatele vostru si voi sunteti primul din linie. Rezistati; nu vreti sa mergeti. Toti oamenii va imping din spate si nu ii lasati sa treaca. Aceasta este starea in care se afla natiunea lui Israel.

In acest fel, noi actionam impotriva naturii. Programul comun al naturii opreaza prin toata evolutia din primul moment in care universul a aparut, de la Big Bang (chiar lumea Infinitatii) pana astazi, incercand sa aduca totul la echilibru. Natura nu tolereaza lipsa de echilibru, si acolo apare imediat o presiune care intentioneaza sa compenseze asta. Chiar si Aristotel a spus: “Natura are oroare de vid.”

De aceea trebuie sa avem grija de natura. Daca facem asta, nu vor exista influiente negative asupra noastra de oriunde. Atunci cand ne ducem la bun sfarsit misiunea, pacea va guverna in toata lumea.

Din Lectia Zilnica de Cabala 9/2/2011, Articolul lui Rabash

Filed under: Criza, globalizare, Garantia reciproca, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Miscarea Garantie reciproca, Munca interioara | Add Comment/Ask Question→

Intrebare: Care este scopul impartasirii cunostintelor Cabala si sub ce forma ar trebui raspandita?

Raspuns: Exista o realitate pe care o percepem in dorinta noastra de a primi placere, pe care nu o putem dezvalui mai mult decat o simtim acum. De asemenea, exista o realitate pe care o putem intelege in dorinta noastra de a darui. Pentru a extinde dorinta noastra de a darui, putem dezvalui forta superioara, natura care este daruire completa. Putem obtine doar aceste doua calitati

Noi percepem lumea noastra in propria dorinta de a primi placere si ne putem dezvolta in ea. Dar esential este ca lumea e limitata de dorinta noastra egoista care absoarbe totul “in ea insasi”. In consecinta, ne gasim existand intr-un corp facut din carne si in mediul inconjurator.

In timp ce, dorinta de daruire, ne dezvaluie cele cinci lumi si forta superioara, unde ne simtim eterni si perfecti, ca forta superioara. Problema este ca, in dorinta noastra de a ne bucura, simtim o nevoie pentru lumea aceasta. In timp ce noi nu avem nevoie de dorinta de a darui, pentru lumea spirituala trebuie sa o dezvoltam. Altfel nu vom putea atinge lumea spirituala.

Intrebarea este,  cum pot eu dezvolta o nevoie pentru ceva ce nu vreau, simt sau inteleg, si pentru care nu am nici un gust? Nu am premise pentru aceasta; nu am gustat niciodata spiritualitatea. Spre ce sa tind?

Pot avansa spre ea prin intermediul problemelor si loviturilor. Dar atunci tot ce voi vrea sa fac este sa scap de lovituri, sa fug de ele, impingandu-ma de la spate. Si cum pot descoperi binele care ma asteapta in fata? Nu il pot vedea, simti sau gusta.

Totusi, nu avem de ales . Lovituri, suferinte, probleme, crize si falimente nu ne pot ajuta singure: Toate aceste impacte nu ne vor asista in atingerea spiritualitatii. Drept urmare, Baal HaSulam afirma ca ar trebui sa existe o o conditie preliminara pentru dezvaluirea spiritualitatii-diseminarea stiintei Kabbalah, care este mentionata ca “chemarea cornului lui Mesia”

Trebuie sa divulge lumii ca exista ceva bun, placut si care merita, care deschide totul inaintea ta. Ar trebui sa fie atat de atractiv incat chiar si daca nu simt nici o lipsa acum, voi realiza brusc ca imi lipseste o lume diferita- cea superioara.

Cum pot obtine dorinta pentru ea? Este posibil daca sunt impresionat de mediul care imi spune despre ea. Insemnand ca am nevoie de un mediu bun si mare care sa “imi spele creierul” intr-un asa fel incat sa imi doresc ceva ce acum nu vreau. Si putem vedea ca societatea este capabila sa o faca.

Prin urmare, totul depinde de mediu. Altfel, suferintele vor veni si ma vor bombarda cu lovituri – pana voi reusi sa dezvolt o dorinta de a disemina si voi incerca sa diseminez in orice situatie pentru a ajunge sa aspir la a merge mai departe. Prin virtutea acestei dorinte, voi fi capabil sa progresez spre calitatea daruirii, spre lumea spirituala si atunci, doar atunci, o voi obtine.

Totusi, diseminarea este o conditie indispensabila si obligatorie pentru obtinerea spiritualitatii. Sub ce forma ar trebui sa diseminam? Sub orice forma! Cum putem influenta o persoana? Prin toate simturile sale: Lasa-l sa fie impresionat, sa-si doreasca, sa implore sau sa se teama, orice il va face sa-si doreasca spiritualitate, cum se spune “Vreau”! Altfel, daca nu imi doresc sa avansez pe cont propriu, doar suferinte vor veni din urma, ceea ce nu este destul.

Ar trebui sa ne dorim spiritualitate noi insine si doar apoi o vom dezvalui. Acea dorinta trebuie sa fie completa si sa atinga o masura intreaga numita “Seah”. Si o pot primi doar din mediul inconjurator. In concluzie, ar trebui sa realizati cat de importanta este circulatia!
Din  New York lecture #2, 9/12/11

Filed under: Congrese, Diseminarea Cabalei, Munca interioara, Perceptie | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Cum îşi formează un om în interior calitatea de dăruire?

Răspuns: Nu există Creator fără creatură. Creatorul este adevărata calitate de dăruire pe care noi o formăm. Dacă nu o formăm, Creatorul nu există.

Atunci, ce există? Există esenţa Lui inaccesibilă, Aţmoto, rădăcina originară la tot, care nu are absolut nicio legătură cu noi. Noi îl formăm şi îl construim pe Creator depunând eforturi şi producând calitatea de dăruire. Noi generăm această calitate prin munca comună dintre noi. Dacă noi o vom actualiza şi îi vom da naştere, aceasta va fi ceea ce se cheamă „Creator”

Parţuf-ul spiritual pe care îl construim în relaţiile dintre noi este dorinţa noastră de primire pe care noi am restricţionat-o şi am umplut-o cu Lumina Reflectată, dorinţa de dăruire, şi împreună cu ea, a fost revelată în interior calitatea dăruirii numită „Creatorul”.

Cu alte cuvinte, „Creatorul” este Lumina de NRNHY pe care o revelăm în vasele corectate să dăruiască. În realitate, „Creatorul” este Lumina obişnuită de NRNHY pe care o obţinem în final. Baal HaSulam scrie că Lumina generală de NRNHY care umple Malhut al Lumii de Infinit este numită „Creatorul” şi că porţiile mai mici de la etapele intermediare sunt grade ale obţinerii Lui.

Creatorul nu este o persoană; El nu are caracteristici individuale sau imagine. De aceea tu nu poţi să te întorci la El pentru că tu eşti acela care Îl construieşti. Creatorul nu are formă – tu eşti acela care trebuie să I dai formă. Peste dorinţa ta de primire tu pui dorinţa corespunzătoare de dăruire şi asta înseamnă că tu L-ai construit pe Creator. Nu există nicio altă cale.

Dacă tu crezi că Creatorul are formă înainte ca tu să i-o construieşti asta înseamnă că te închini la o anume imagine, la un idol. Acesta este înţelesul la „muncă străină” sau închinător la idoli.

Acestea sunt principiile unei atitudini corecte faţă de natură. De aceea tu nu poţi să pictezi diverse imagini sau să ţi-l asemuieşti ţie. Aceasta a fost prima descoperire a lui Avraam când „a spart idolii” însemnând că a realizat că el este acela care formează calitatea de dăruire. Şi până atunci, acolo există doar o anumită rădăcină originară pe care noi nu o putem imagina în niciun fel.

De la Lecţia pregătitoare pentru Convenţia de la Toronto 9/16/2011

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Intrebare: Cum este sa daruiesti?

Raspuns: Nu putem intreba despre senzatii, deoarece, daca eu simt ceva, simt. Si orice nu simt – nu sunt capabil inca sa simt. Si de aceea nu exista raspuns la intrebarea: “Cum este sa simti ceva ce eu nu simt?”

In lumea noastra  putem intreba asa ceva, in speranta de a primi un indiciu a ceva similar, care ne este deja familiar. Insa este lipsit de sens sa intrebi despre o senzatie pe care nu am avut-o sub nici o forma si nu am nimic cu care sa o asociez. Cu ce sa o compar, cum sa o definesc? Cu nimic.

L-am intrebat pe Rabash, profesorul meu, acest lucru. El a spus urmatoarele:” Primul grad spiritual este Lumina, in locul minusculei scantei care a creat aceasta intreaga lume, tot ce exista in ea, toata placerea care umple intreaga materie a naturii nenimate, vegetale si animale, in intreaga perioada de existenta a realitatii, de-a lungul tuturor generatiilor.”

Asta poate fi spus intr-un mod mai simplu. Exista sapte miliarde de oameni in lume. Toata placerea lor adunata la un loc este o scanteie minuscula, in comparatie cu Lumina pe care o obtii la primul grad spiritual.

Insa asta este din punct de vedere calitativ, nu cantitativ. Percepi eternitatea si perfectiunea in aceasta realizare si abia apoi esti capabil sa le evaluezi. Si toate astea se intampla in concordanta cu dorintele pe care le-ai pregatit.

Intrebare: Cum poti primi toata aceasta Lumina fara sa “explodezi”?

Raspuns: Nu “explodezi”, deoarece pregatesti dorinta, dinainte. Dorinta trebuie sa preceada Lumina. Este o intrebare corecta. Daca as incerca acum sa consum toata aceasta Lumina enorma, chiar ar trebui sa “imi adunati bucatile de pe perete”, ca si cum ar fi fost o explozie atomica. Insa asta se intampla cand primim in dorintele egoiste, care absorb totul in ele.

Insa, cand ies din ego-ul meu in dorintele altruiste, obtin un vas nelimitat si Lumina , pur si simplu, trece prin mine spre ceilalti. Umplu dorintele altora in masura in care le conectez la mine si Lumina trece prin mine fara sa se opreasca. De aceea ma bucur si nu am nici o problema cu asta. De altfel, eu nu detin Lumina, ea trece prin mine si merge mai departe. Lumina nu se poate opri nici macar un moment; in secunda in care se opreste, dispare.

De aceea, metoda receptiei Luminii este numita “intelepciunea Cabalei”, o stiinta despre primire. Asta, deoarece poti sa primesti Lumina doar cu conditia de a o transfera catre ceilalti. Dupa aceea, nu mai esti limitat si ramai etern si perfect.

Asadar, este imposibil sa primesti Lumina in mod egoist. Cand o abordezi in mod egoist, simti un intuneric si mai profund.

Din lectia pregatitoare, Conventia de Cabala din Toronto, 16.09.2011

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara | Add Comment/Ask Question→

Dorinţa de a primi a fost creată de Lumină. În acest fel, Lumina este primară, este „existenţă din existenţă”, cauza primară, pe câtă vreme, dorinţa de a primi plăcere a fost creată în ea şi ca o consecinţă a ei.

Lumina a creat dorinţa pentru a o face absolut ca pe sine. Lumina poate face orice cu dorinţa. Dorinţa este ca hardware-ul care poate fi programat cu programe diferite şi chiar opuse. În funcţie de asta, dorinţa se va bucura de amar sau dulce, de fals sau adevăr, aproape sau departe, etc. Dorinţa este doar ceva care reacţionează la Lumină. Va fi ceea ce îi va comanda Lumina să fie.

Şi astfel, Lumina începe să lucreze cu dorinţa, arătându-i atitudinea ei schimbătoare. Ea foloseşte diferite metode pentru a forma o senzaţie de lipsă în dorinţă. Acesta este primul pas. Umplerea apare înăuntrul dorinţei, senzaţia Dăruitorului înăuntrul umplerii, atitudinea faţă de Dăruitor în interiorul acestei simţiri a Lui şi astfel eu descopăr în atitudine mea faţă de El, cine sunt eu în raport cu El. Lumina în dorinţă se manifestă şi se diminuează în acest lanţ de stări – ca un bec care este continuu închis, deschis.

Din aceste ascunderi şi dezvăluiri ale Luminii dorinţa acumulează o înţelegere mai mare, senzaţii, decizii şi analize. Rezerva sa interioară se reumple şi de fiecare dată reacţionează la Lumină la nivele diferite şi în diverse feluri. Lumina are un efect simplu asupra dorinţei, dar datorită ei devine din ce în ce mai complexă de fiecare dată şi suferă constant schimbări calitative.

Noi nu putem caracteriza parametrii acestor schimbări fiindcă ne lipseşte terminologia adecvată. Dar într-un fel sau altul, dorinţa acţionează bazându-se pe ceea ce simte la momentul dat şi , de asemenea, pe ceea ce îi rămâne în memoria ei din senzaţiile trecute. Ea îşi bazează acţiunile pe experienţele anterioare. Mai mult, dorinţa are încă o memorie, instinctele impregnate în stările trecute, ceea ce o face să acţioneze într-un anume fel chiar dacă nu există niciun motiv rezonabil ca fundament pentru asta.

Formele opuse trebuie să fie prezente în dorinţă: calităţile creaturii şi calităţile Luminii, Creatorul. Altfel, Lumina va controla totdeauna direct dorinţa. Scopul creaţiei este ca dorinţa să acumuleze raţiune şi sentiment, să devină independentă, şi acest lucru este posibil în condiţiile opoziţiei, ciocnirii şi separării între formele opuse care conţin forţe diferite. Din acest motiv drumul trece totdeauna prin urcări şi coborâri în diferite forme si detalii de percepţie.

Instinctele sunt în conflict cu raţiunea în interiorul creaturii. Animalele care acţionează în funcţie de programul interior nu fac greşeli, dar omul face constant erori în cazul in care se ridică peste animal.

Vedeţi de asemenea şi acest fel de dezvoltare a omului: unii oameni îşi dezvoltă locuri certe de locuit şi petrec toată viaţa trăind precum soldaţii conform unor instrucţiuni pe care le-au primit în casa părintească. Vieţile lor sunt liniştite şi standard şi au mai mult echilibru şi securitate.

Pe de altă parte , un om dezvoltat are mai puţine insticte şi mai multă raţiune şi dubii. El trăieşte frecvent conflicte interioare, învaţă şi se schimbă mai mult, acţionează ca un copil  de o vârstă mai mare. Este în continuă schimbare, plin de viaţă şi gata să fie diferit.

Iar aceia care sunt mai aproape de senzaţia „instinctivă” de viaţă simt mai multă securitate în viaţa lor, cunoaştere şi stabilitate. Asta pentru că ei se sprijină pe instincte stabile şi asta le oferă o viaţă mai uşoară.

Aceia care vor într-adevăr să se ridice la nivelul Creatorului trăiesc schimbări, ascensiuni şi coborâri în diferite părţi ale percepţiei. Gradul de Faraon de asemenea se află pe această cale când spune: „Creatorul e drept, în timp ce eu şi oamenii mei greşim”. Acesta este un grad foarte înalt şi important pentru un om care înţelege ce mare diferenţă este între vârful scării şi fundaţie. Noi ne referim la munca dificilă din interiorul calităţilor opuse.

Din acest motiv noi trebuie totdeauna să încercăm să ne vedem pe noi înşine în vieţile noastre, pe treptele scării coborând şi urcând iar şi iar. Nu e nevoie să ne temem de asta şi să dorim să ne fie confortabil – nimic nu e mai rău decât asta.

Pe această cale, schimbările se realizează numai prin mediu. Când un om este singur, în subconştient îşi doreşte să rămână într-un singur loc. El poate nici măcar să fie prea fericit, sau chiar să fie într-o formă proastă, dar totuşi lui să nu-i pese de schimbări şi să se menţină constant în rutină.

Este greu să ieşi dintr-o mlaştină familiară şi numai mediul, cel care inspiră constant omul cu alte valori, îl va trage afară. Pentru asta avem nevoie să ne întărim grupul, să urcăm şi să coborâm rapid, înţelegând că de fiecare dată formăm în interiorul nostru vasul pentru corectarea finală.

Din partea întâi a Lecţiei zilnice de Cabala 9/9/2011 „Scrierile lui Rabaş”

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara | Add Comment/Ask Question→

Eu văd criza curentă nu ca pe o pedeapsă pentru noi, ci ca pe o oportunitate unică de a obţine existenţa perfectă şi eternă, un cadru de referinţă cu totul diferit. Noi am făcut multe descoperiri în această lume, în evoluţia de la maimuţă la om, dar acum, pentru prima oară, conducerea superioară ne-a fost revelată nouă. Începem să auzim că într-adevăr, există o forţă peste noi.

Am înţeles că forţele naturii au existat: forţa uraganelor, gravitaţiei, dar toate aceste forţe au fost mai puţin decât noi. Ele erau forţele naturii oarbe, mineral, vegetal şi animal.

Dar eu, fiinţa umană, am fost peste ele. Cine poate să se întreacă cu mine? Să mă atace un animal! Îl omor, îl infrâng, sau îl domesticesc şi mă folosesc de el. Am fost cel mai puternic între ele.

Desigur că sunt câteva fenomene în faţa cărora suntem fără putere. De exemplu, un vulcan care poate erupe, sau alte dezastre naturale care pot avea loc, dar noi am înţeles că ele erau legile naturii oarbe, care nu gândeşte. Noi putem prezice aceste catastrofe prin diferite semne sau folosind anumite formule de calcul. Dar, deodată, pentru prima oară în istorie, o nouă putere este revelată între noi, fiinţele umane.

Încercaţi să simţiţi lucrurile neobişnuite despre care vorbim. Se crează o situaţie în care părem adunaţi într-o cameră ca la un meeting: sunt multi oameni şi se crează o atmosferă intimă între noi fiindcă suntem fiindcă ne cunoaştem cu toţii de mult timp. Hai să presupunem că e ziua de naştere a cuiva şi fiecare se învârte cu un pahar cu vin în mână. Toată lumea ştie ce se întâmplă.

Apoi, dintr-o dată, o nouă atitudine, o nouă putere pătrunde şi niciunul nu mai poate să stea langă celălalt. Aşa apare lumea noastră acum. Oamenii încep să simtă că este o nouă putere venită din afară şi ei nu înţeleg ce sa facă cu ea.

Totul se schimbă la nivelul uman însăşi. Faptul că apar unele uragane este încă în regulă. Aceasta este natura la nivel mineral sau vegetal sau animal, dar mai jos de uman. Aceste fenomene sunt mai puternice decât mine, dar sub mine, fiindcă sunt lipsite de simţul raţiunii.

Neaşteptat, dar schimbările care au loc, par să aibă simţ şi raţiune. Încă nu pot să disting clar intelectul acolo, dar deja înţeleg că aceste schimbări sunt la nivelul meu. O nouă putere este revelată undeva unde eu, folosind simţul şi raţiunea, trebuie să construiesc o conexiune între noi oamenii. Nu ştiu despre ea, dar văd că nu pot să mă descurc singur. Nu pot să obţin ceea ce vreau.

Acest lucru mi se dezvăluie încet şi de la distanţă, dar deja văd că eu nu sunt stăpânul în această lume. Eu nu atribui asta unor forţe din afara mea, care au simţ şi raţiune, dar văd că această obstrucţionare e la înălţimea mea. De aceea, astăzi, noi nu ştim ce să facem.

Din Lecţia zilnică de Cabala  9/2/2011, „Scrierile lui Rabaş”

Filed under: Criza, globalizare, Lectia zilnica, Miscarea Garantie reciproca | Add Comment/Ask Question→