125 de trepte de iubire şi ură

Întrebare: Ce se întâmpla la sfârşitul corecţiei când am urcat cele 125 de trepte? Începe acolo un nou proces?

Răspuns: Vom vedea după ce vom fi înălţaţi la sfărşitul corecţiei. Acum, noi nici măcar nu înţelegem ce este primul grad spiritual. Atât de opusă este lumea spirituală de lumea corporală, după cum e scris, „o lume opusă am văzut”.

Noi nici nu ne putem măcar imagina ce se întâmplă după toate gradele spirituale, la sfârşitul corecţiei. Acolo, vom avea instrumente complet diferite de percepţie, nu doar mai largi decât acum în scopuri comparative.

Este ca şi astăzi, nu suntem capabili să vorbim despre o lume integrală, unde eu mă voi gândi la toţi şi îi voi percepe pe fiecare numai împreună. Chiar acum, noi nu ştim ce înseamnă asta. Nu ne putem imagina că vom vedea întreaga lume ca un singur organism.

Voi percepe automat, din interior, fiecare gând, apel, şi dorinţă ca fiind a mea fiindcă „eu” va fi „iubeşte-ti aproapele ca pe tine însuţi”. Va fi ca şi cum fiecare va fi în interiorul meu.

Dar, sunt ei în realitate în interiorul meu? Nu, nu sunt. Eu simt o distanţă de 125 de trepte de ură intre noi. Atât de mare este ura care ni se revelează, după cum e scris „ el, care este mai mare decât prietenul lui, dorinţa lui este mai mare decât a lui”.

De ce ocupă vasele rotunde (kelim igulim) un spaţiu atât de mare? Fiindcă sunt suma urii. Tot spaţiul este ura care va fi descoperită, şi eu trebuie să umplu vasul cu iubire peste această ură.

Ura umflă sferele şi le distanţează în afară („extra”) de punctul central. Acum, eu trebuie să le comprim înapoi înăuntru („intra”) cu iubirea mea dar fac aceasta peste distanţa lor. Vreau să-mi aduc pe cel de lângă mine mai aproape, şi o fac. Simt ca şi cum el este atât de aproape de mine încât e în interiorul meu, dar toate acestea se întâmplă „ca şi cum” ar fi peste întreaga distanţă care rămâne între noi.

Eu numai scurtez distanţa, o corectez, dar nu o elimin. Grosimea dorinţei, Aviut-ul, nu este distrusă şi pentru acest motiv, primesc sfere uriaşe, în loc de puncte fine, crescute din această ură care distanţează toate punctele noastre unul de altul.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala 8/10/2011 „Prefaţă la Înţelepciunea Cabalei”

Principii şi sfaturi din Lecţia zilnică din 21 septembrie 2011

Dorinţa este ceea ce a fost creat ca existenţă din absenţă, ca opoziţie la Creator. Dorinţa este vasul care trebuie să se dezvolte pe sine. Această dorinţă este creatura.

La gradul la care cineva construieşte mediul, el îi deschide influenţa acestuia asupra lui. Cu cât omul investşte mai mult în mediu, cu atât acesta devine mai valoros pentru el şi de aceea, el deschide influenţa acestuia înapoi către el. Cu ajutorul mediului, omul construieşte mijloacele de înaintare către scopul creaţiei împotriva dorinţei proprii şi prin asta el îşi completeză efortul.

Nimeni nu poate avansa cu propriul combustibil, eu nu pot fi trezit dacă nu este pentru cei din jurul meu şi, de aceea, am nevoie să-i influenţez pe ei pentru ca ei să mă trezească pe mine. În final, acesta este legat cu ceilalţi atât de mult încât el îi trezeşte pe ei şi ei îl trezesc pe el, fiecare ia meritul tuturor şi niciunul nu pierde nimic. Aceasta este completarea perfectă a efortului.

Dacă cineva are drept scop „Israel, Lumina şi Creatorul sunt unul”, atunci, în acest efort, el descoperă într-adevăr rezistenţa lui la corecţie. Dacă o priveşte în faţă, omul descoperă totuşi un fel de dorinţă de avansare de avansare în zig zag. Aceasta se numeşte construirea mediului care va influenţa avansarea lui spre scop. În el, se descoperă o dorinţă în plus, deasupra dorinţei pe care Creatorul a creat-o în el.

Toată avansarea noastră se adună intr-o conectare mai mare, alipind pe fiecare. Aceasta este starea în care spiritualitatea poate fi atinsă, iar noi trebuie să ne strângem împreună atât de tare că ea va străluci înăuntru presiunii dintre noi. Această presiune este construită ca un rezultat al nostru, al tuturor, muncind împreună împotriva ego-ului şi vrând să mergem împreună împotriva lui. Apoi, aceste două forţe opuse, crează o scânteie, Lumina, focul.

În toată avansarea noastră egoistă atât de deperte, noi ne relaţionăm la mediu numai sub o condiţie: să dăm cât se poate de puţin şi să obţinem cât se poate de mult de la mediu, cu minimum de efort. Dar într-un sistem integral, revelat astăzi în lume, omul are nevoie să trezească întreaga lume pentru întregire, pentru conexiune – şi făcând asta, asigură umplerea pentru toată lumea.

Pregătirea pentru lecţie

Creatorul este revelat în lupta fiecăruia pentru spiritualitate – adunarea lui Israel.

Tot ceea ce este descris în Zohar tratează conexiunea dintre noi. O varietate de fenomene sunt dezvăluite în reţeaua conexiunii care se manifestă între noi, şi despre asta vorbeşte Zohar-ul.

Dacă noi încercăm să ne conectăm între noi în timpul studierii Zohar-ului , atunci Zohar ne ajută şi ne aduce în formă corectă, forţa care să facă asta.

Haideţi să ne conectăm la lume

Niciun om nu s-a născut fără motiv şi, desigur, niciun om nu a primit trezirea spirituală pentru propriile scopuri. În lumea spirituală nu este considerat un om, ci întregul sistem.

De aceea fiecare om trebuie totdeauna să se întrebe pe sine: ”cum pot eu să ajut la fixarea interacţiunii comune? Cum să transmit trezirea mea prietenilor? Cum să particip la căutarea programului comun pentru a-L dezvălui pe Creator între noi? Cum ne conectează El?”

La sfârşit, vom descoperi că suntem într-un singur sistem, într-o singura conectare, o singură funcţie, iar forţa superioară există în interiorul nostru în mod egal în toate condiţiile. Apoi, vom atinge o stare sănătoasă şi perfectă a lumii. Împreună, ne vom uni cu această forţă specifică fiindcă ea ne implică egal şi simultan.

Defectele care sunt descoprite în vieţile noastre sunt defectele programului universului care trebuie acum să se manifeste. Descoperim răul, durerea, confuzia şi dezordinea în întunericul care o acoperă. Acest lucru ne permite să punem un diagnostic corect, ca şi doctorul care diagnostighează o boală. Creatorul dezvăluie simptomele în faţa noastră prin dezastre şi probleme.

Aşa că, haideţi să avem destulă judecată şi simţire, destulă pregătire şi în special suport reciproc să recunoaştem esenţa acestor evenimente. Cand simt durere, când simt supărare pe cineva şi nu vreau să-l vad, când mă justific eu însumi, dovedindu-mi că am dreptate şi toţi ceilalţi greşesc, atunci trebuie să înţeleg că sunt confuz în aceleaşi dorinţe şi gânduri care nu sunt, încă, corectate pentru conexiunea cu sistemul comun.

Nu trebuie să fug de ele. Trebuie să lucrez cu ele în mod adecvat, până când creez o atitudine complet corectată faţă de alţii, începând cu prietenii apropiaţi şi cu rudele şi terminând cu oamenii pe care îi urăsc cel mai mult, aceia care sunt distanţi şi opuşi mie.

Aşa cum e scris: „iubirea acoperă toate greselile”. Strigăm „iubeşe-ţi aproapele” nu fiindcă suntem inimi iubitore. Iubirea adevărată este incluziunea reciprocă între noi, fără nicio diferenţă, cu scopul alăturării la forţa care ne activează, programul care trebuie să reveleze între noi este o formă analogă afară din timp şi spaţiu, care ne conectează pe toţi într-unul singur. Trebuie sa folosim toate metodele disponibile pentru a explica lumii acest lucru. Aceasta este munca noastră în şi în afara congreselor.

Eu sper că vom fi mai mult uniţi în timpul lecţiilor. Recomand din inimă citirea blogului indiferent de repetări. Acolo, eu transmit opiniile multor oameni de ştiinţă şi profesionalişti, şi asta face treaba. Ne permite să ne conectăm la lume. Avem nevoie de asta.

Astăzi noi trebuie să simţim dorinţele şi durerea lumii, părerile şi ceea ce simt despre criză şi să le folosim totdeauna pentru pentru căutarea unor explicaţii, influenţe şi încet, să îndulcim suferinţa lumii, fără să-i sedăm, ci în schimb, să le arătăm felul corect în care să-şi privească problemele. Această muncă va cere mult timp şi noi trebuie să o facem.

Din Lecţia 7 de la Convenţia din Toronto 9/18/2011

Greva generala din Italia impotriva austeritatii

La stiri (din guardian.co.uk) ” Cea mai mare uniune a confederatiei de comert a Italiei, de marti, a numit o zi de greva generala in data de 6 septembrie, ca protest impotriva planului de austeritate a guvernului, pe care il descriu ca fiind „nedrept si gresit”.

„Chemarea la greva, desi asteptata extrem de mult, este o alta lovitura pentru Primul Ministru Silvio Berlusconi, a carui popularitate a scazut in ultimele luni si care a fost fortat de Banca Centrala Europeana sa adopte un pachet de austeritate de 45 miliarde de euro.

„Aripa stanga a uniunii a criticat pachetul ca ignora total guvernul local si central, planurile de liberalizare a contractelor de munca si lipsa masurilor de abordare a evaziunii taxelor.”

Comentariul meu: Probabil asemenea presiuni vor forta guvernul sa caute o solutie, in loc de o scuza jalnica si sa ia in considerare parerea noastra:  sa vada in ceea ce se intampla o tendinta spre garantia reciproca, care ar trebui invatat de catre natiune. Numai o astfel de conexiune dintre noi va reconstrui relatiile economice si sociale si nu doar ca vom iesi din criza, dar ne vom ridica la forma unei societati perfecte.

EU pe marginea dezintegrarii?

Opinie (Maxim Lopada,Grupul Financiar BCS Express, de la  bcs-express.ru) „In timp ce politicienii si economistii discuta probleme (financiare), situatia se inrautateste rapid. Bancile isi pierd increderea in abilitatea politicienilor si regulatorilor financiari de a stabiliza situatia.

„Previziunile sumbre devin tot mai reale. Acum accentul s-a mutat de la SUA spre Europa. Adesea in dezvoltare, regiunea este numita „declansatorul” unui nou val de probleme in lume. Multi vorbesc despre dezintegrarea Uniunii Europene si controlul distrugerii valutei europene”.

1. Angela Dorothea Merkel, actualul Cancelar al Germaniei: „Moneda euro este in pericol. Daca nu prevenim acest pericol, atunci consecintele sunt incalculabile si consecintele pentru intreaga Europa sunt, de asemenea, incalculabile.”

2. Herman Van Rompuy, Presedintele Consiliului European: „ Moneda euro nu a avut niciodata infrastructura de care era nevoie.”

3. Josef Ackermann, Deutsche Bank AG (DBK) Chief Executive Officer:” Toate astea imi aduc aminte de caderea din 2008…”

4. Angela Dorothea Merkel, actualul Cancelar al Germaniei: “…avertizeaza asupra consecintelor incalculabile pentru Uniunea Europeana daca ar cadea euro.”

5. Christine Lagarde, conducatorul Fondului Monetar International (FMI):”Cresterile din aceasta vara au indicat faptul ca ne aflam intr-o noua faza, periculoasa. Mizele sunt clare. Riscam sa vedem fragila revenire distrusa. Deci, trebuie sa ctionam acum.”

6. Herman Van Rompuy, Presedintele Consiliului European:”’Suntem intr-o criza de supravietuire’…’Toti trebuie sa muncim,impreuna, ca sa supravietuim cu zona euro, deoarece, daca nu supravietuim cu zona euro, nu vom supravietui cu Uniunea Europeana.’”

7. Jean-Claude Trichet, Presedintele Bancii Centrale Europene:”’Avem un drum plin de hartoape in fata noastra.’”

8. George Soros, Investitor miliardar:’”Sa recunoastem: ne aflam pe marginea unui colaps economic care incepe, sa spunem, in Grecia, dar se poate extinde cu repeziciune. Sistemul financiar ramane extrem de vulnerabil.”’

9. Gerhard Schröder, Ex-Cancelarul Germaniei:’”Si criza pe care o experimentam acum face sa fie extrem de limpede faptul ca nu putem avea o valuta comuna fara o politica fiscala, economica si sociala, comuna.’”

10. Nouriel Roubini, co-fondatorul si presedintele Roubini Global Economics LLC:’”In scurt timp, trebuie sa impulsionam puternic, altfel va fi o alta Mare Depresie. Lucrurile se inrautatesc si marea diferenta dintre acum si ceva ani in urma este ca, de aceasta data, ne indreptam spre politica gloantelor.’”

Arcul se menţine relaxat

Toate legile existenţei noastre, tot ceea ce se întâmplă într-o mie de situaţii diferite, se produce numai în scopul de a atinge similaritate cu natura, un proces gradual care conduce o persoană spre scop prin legea cauzei şi efectului. Nu este nimic mai mult, deoarece, de la bun început, totul a venit de la o decizie mult mai înaltă precum că dorinţa de a primi plăcere trebuie să atingă forma de dăruire “din absenţă.”

Aşa că atunci când vă veţi ajunge să corespundeţi acestei legi, însemnă că veţi ajunge în cea mai bună stare posibilă. Şi, în cazul în care nu veţi corespunde acesteia, veţi suferi, în funcţie de nivelul propriu de dezvoltare. O persoană care nu este prea dezvoltată nu suferă prea mult. Dar dacă se dezvoltă fără a respecta legea corespondenţei calităţilor în concordanţă cu nivelul său, suferinţa sa va creşte. Natura ne pedepseşte în conformitate cu aceasta, ca un judecător care vede totul.

Natura este acelaşi Creator, aceeaşi lege a corespondenţei care ne sta în faţă. Nu există alt Creator, dorinţă mai înaltă, sau plan. Toate acestea existau deja la punctul real al creaţiei când a fost luată decizia şi de atunci abia dacă a fost efectuată. Este ca şi cum aceste două forţe opuse principale, dăruirea şi primirea, au încheiat un arc şi acesta a început să se relaxeze, aducându-le mai aproape una de cealaltă.

Schimbarea se întâmplă deoarece însuşi omul se schimbă şi începe să vadă lumea în mod diferit. La urma urmei, în realitate, noi trăim într-o lume a Infinitului. Dar există o lege a naturii conform căreia, în măsura în care eu corespund acestei legi a naturii, în aceeaşi măsură eu văd totul mai perfect deoarece eu însumi am devenit mai perfect. Totul din natură este dezvăluit în interiorul meu şi nicăieri în altă parte. Este imposibil să înaintăm spre echilibru, conectare, şi echivalenţă în calităţi şi să ne simţim rău în interior. Acest lucru nu se întâmplă!

Dar dacă eu nu voi înainta în timp ce mecanismul acesta este în funcţiune, arcul va continua să se relaxeze, contorul se va muta cu un punct mai mult. Asta este, întârzierea mea va continua să crească, şi este natural să mă simt mai rău. Nu există lacune aici; aceasta este o lege absolută. Cu cât sunteţi mai aproape de respectarea ei, cu atât veţi câştiga mai mult, şi cu cât vă îndepărtaţi de ea, veţi pierde mai mult.

De ce eu iau măsuri bune şi mă simt mai rău? Eu mă voi simţi mai rău în interior numai datorită gândului că nu am dat suficient, că eu nu am atins încă o conectare mai mare. Acest lucru este menţionat ca suferinţa iubirii. În acest sens, noi vom continua să suferim întradevăr mai mult: cu cât avansăm mai mult, cu atât mai mare perfecţiune vom simţi, şi cu atât mai mult vom simţi o lipsă a perfecţiunii. La fel cum un om de ştiinţă care caută o microparticulă şi este incapabil să se relaxeze până nu rezolvă discrepanţa pe care el o consideră o problemă mondială, în timp ce, în acelaşi timp, altă persoană trăieşte în pace şi fără nici o preocupare faţă de existenţa acesteia. Fiecare persoană percepe în funcţie de gradul său.

De aceea avansarea ne va face să simţim schimbări benefice atât în lumea corporală cât şi în orice alt aspect. Noi nu vom avea nevoie să simţim  răul deoarece natura nu va trebui să ne împingă prin suferinţă. Noi vom simţi numai: “De ce n-am atins încă o mai mare conectare,” suferinţa din dragoste, trăgându-ne înainte! Aceasta este suferinţa interioară care apare în acelaşi timp cu senzaţia unei avansări bune— Lumina.

Din lecţia zilnică de Cabala 2/9/2011, Articolul lui Rabash.

Nici mai mare, nici mai mic, ci egal cu oricine

De multe ori, suntem induşi în eroare şi mituiti în munca noastră de mândrie, care ne face să credem, „Eu voi fi responsabil, eu va controla totul.” Aceasta apare în forma cea mai primitivă, aşa cum se întâmplă în lumea obisnuita atunci când o persoană nu da altora oportunităţi, încearcă să-i evite, şi nu este gata sa mearga împreună cu ei ca egali.

Cu toate acestea, avem nevoie de relaţii deschise, unde eu nu încerc să fiu mai mare sau mai mic decât altii. Nici fiind mai mic decât alţii nu este bine, pentru că asta nu te lasa sa fim prieteni. Şi natural, fiind mai mare, de asemenea, nu te lasa sa fim prieteni.

Este necesar să fim absolut egali-insemnand a te opri sa te simti pe tine! Mă simt pe mine doar atunci când sunt mai mare sau mai mic decât altii, dar atunci când eu sunt egal cu ei, nu mă simt, ci numai o legătură între noi toţi, plutind împreună cu fluxul său.

Acesta este sentimentul pe care ar trebui sa-l avem în mod constant. Uneori, devine dezvaluit în timpul convenţiilor, reuniunilor diferite şi evenimentelor speciale. Cu toate acestea, trebuie sa-l menţinem tot timpul, deoarece acest sentiment al conexiunii între noi este ceea ce se va transforma in Lumina şi revelare a Creatorului.

Pentru moment este doar un sentiment al nostru de a fi conectati şi uniti. Acesta este doar construirea vasului. Dar în cele din urmă, acest vas va ajunge la starea de daruire si apoi vom simţi Lumina în interiorul nostru.
Din partea 1 a Lecţiei zilnice de Cabala, 9/20/11, Shamati

Realizarea sufletului: Să înveţe şi să predea

Corpul nostru este compus din diferite părţi care sunt făcute şi operate în mod diferit. Dacă ne uităm la ele în mod individual, este dificil să înţelegem cum sunt conectate una cu alta inima, rinichii, plămânii, ficatul, creierul, cele cinci simţuri, memoria şi tractul digestiv.

Sunt complet diferite, iar principalul lucru este programul comun care le contectează într-un întreg şi stabileşte viteza şi funcţionarea fiecărei părţi, stabileşte conexiunea corectă dintre ele şi le permite să lucreze împreună într-o singură armonie.

Programul care combină toate părţile corpului se numeşte viaţă. El crează nivelul superior – conştiinţa noastră umană.

Trebuie să interacţionăm unul cu celălalt conform aceluiaşi principiu. Există grupuri diferite şi oameni diferiţi, iar în timp ce fiecare persoană îşi păstrează caracteristicile, interconexiunea trebuie să aibă loc deasupra individualităţii noastre. Vrem să descoperim programul universal care ne uneşte pe toţi într-un întreg. În acest fel vom descoperi Lumina Infinitului care ne sprijină şi ne conectează. Percepţia acestui program este revelarea Creatorului.

În afară de corpul nostru animal, noi simţim că mai există o persoană care trăieşte în noi – un nivel mai înalt. În acelaşi fel, atunci când ne unim unul cu celălalt, descoperim programul interconexiunii noastre, adică revelarea Creatorului creaturii.

Şi chiar dacă primim un impuls puternic către aceasta în timpul congreselor, putem face o muncă enormă de unitate în grup şi între grupuri în timpul pauzelor dintre congrese, pentru a aduce lumii acest mesaj, acest exemplu. De fapt, lumea începe deja să exeperimenteze această nevoie de a înţelege situaţia curentă.

Creatorul devine revelat între noi în întuneric. Îl foloseşte pentru a ne arăta faptul că ne lipseşte şi astfel noi să ne direcţionăm către El. Nu ne putem corecta altfel vieţile. El evocă acest lucru în noi prin criză şi sentimentul neputinţei, prin diferite senzaţii neplăcute. Altfel, cum am putea noi, egoişti, să aspirăm către El? Nu am putea fi în stare să îl descoperim în mod artificial, fără a avea nevoie cu adevărat de El.

Zi după zi, lumea devine mai adâncită în întuneric şi confuzie, pierzându-şi speranţa şi puterea şi pierzându-şi orientarea chiar şi în activităţile lumeşti. Asta devine reflectat în viaţa oamenilor obişnuiţi, făcând ca senzaţia de lipsă să se maturizeze în ei. La început, aceştia nu ştiu exact ceea ce le lipseşte, dar apoi realizează că au nevoie de încredere în ziua de mâine, de speranţă pentru viitor, de o garanţie a lucrurilor de care au nevoie în viaţa cea de toate zilele.

Acestea nu sunt revelaţii filozofice sau dezvoltări intelectuale teoretice. Acestea nu sunt lucruri care ne devin revelate nouă, oamenilor cu punctul în inimă, deasupra vieţii noastre obişnuite. Avem o căutare specială, una proprie Galgalta ve-Eynaim, vaselor de dăruire, acelea care vor să penetreze esenţa programului care ne conectează, care vor să simtă reţeau interconexiunilor noastre şi care vor să obţină legile care operează asupra noastră. Dar nu toată lumea aspiră către asta.

O persoană obişnuită are nevoie doar de înţelegerea că participă în proces datorită nevoii sale pentru hrană, pentru a-şi educa copiii, pentru a avea o pensie, sănătate şi siguranţă, şi pentru a-şi plăti facturile… În acest fel devine ea inclusă în marele program, în mod diferit faţă de noi. El are nevoie de lucrurile simple, familiare: să îşi facă o viaţă, să aibă un televizor în casă, să viziteze siteuri familiare, să aibă şi să crească copiii….

Aceşti oameni vor continua să trăiască exact în acelaşi mod în stadiul spiritual al dezvoltării lor, dar cu intenţia de a participa la afacerea comună împreunaă cu toată lumea. Altfel, ei nu vor fi în stare să îşi furnizeze aceste lucruri. Celulele din organism operează în acelaşi mod, primind programul de la creier.

Trebuie să le explicăm oamenilor ce se întâmplă şi să îi învăţăm specificaţiile comportamentului în noua lume, în timp ce se dezvoltă şi studiază printre noi. Practic, aceasta este realizarea sufletului.

Din lecţia a şaptea de la  congresul din Toronto  9/18/11

Scopul creatiei, pe scurt

Deşi noi existăm în spaţiul Lumii Infinitului, suntem în imposibilitatea de a percepe ceva din ea, cu excepţia unui punct negru, mic, care este conştient chiar şi de el însuşi. Acesta este modul în care Creatorul ne-a făcut. Şi apoi El a început să se restricţioneze pe Sine. Pe masura ce El însuşi se limitează, noi ne manifestăm tot mai mult.

Creatorul se ascunde pe El Însuşi de la 100 la zero procente, formand lumile Adam Kadmon, Atzilut, Beria, Yetzira, şi Assiya, 125 de grade de restricţionare, de ascundere a Creatorului. În acest sens, creatura se revelează pe sine şi lumea sa mai mult si mai mult, de la zero la 100 la suta, iar acest lucru constituie gradele prin care creatura se manifestă din ce in ce mai mult, până când se găseşte în lumea noastră. Între timp, Creatorul este ascuns.

Acum, trebuie sa efectuam corecţia. Trebuie ca treptat, pas cu pas, sa dezvălui Creatorul, adică să-L descopar în mine însumi, astfel încât să nu fiu opus Lui, sa nu fie nici o barieră de separare intre noi, cuprinzand astfel toate calităţile Lui până când intra in mine, grad dupa grad.

Putem să descriem diferit: absorb în mine proprietăţile Creatorului, şi ele intră în interiorul punctului meu, Reshimo meu (gena informaţionala), din ce in ce mai mult.

Cel mai important este să aderam la definiţii precise. Noi existăm în acest acelasi spatiu, in acelasi loc, în aceleaşi condiţii. Din partea Creatorului, a Luminii superioare, nimic nu se schimba. Totul depinde doar de modul în care includem în noi înşine calităţile Lui – calitatile de dragoste şi daruire, de expansiune şi de conectare nelimitate, asa incat toate proprietăţile numite dragoste si daruire, care constituie natura Luminii, sa intre in noi. Apoi, vom simti starea in care existam cu adevarat.

Noi nu putem schimba nimic: Existam in acelasi loc, între aceleaşi forţe. Există un program care ne avanseaza spre dezvoltare sub influenţa unor presiuni mari pe care le simtim din exterior şi din interior. Dar putem adăuga la aceasta dezvoltarea proprie, să decidem că o dorim, si apoi sa ne dezvoltam rapid, frumos şi cu bucurie. Aceasta este intreaga diferenţa.

Nimeni nu ne-a cerut-o, nici la începutul , nici la sfârşitul procesului, nimeni nu ne-a luat în considerare, cu excepţia forţei mecanice care ne dezvolta. Într-adevăr, Creatorul nu are sentimente ca ale noastre, dupa cum se spune: „Legea este dată şi nu poate fi incalcata.” Dar noi, ca si creaturi senzuale şi fine, putem folosi această lege în mod eficient pentru a ne ajuta sa ne dezvoltam rapid, frumos şi uşor.
Prin urmare, tot ce facem este sa dezvăluim o realitate perfectă – Lumea Infinitului, Creatorul, şi aceasta se întâmplă în special în generaţia noastră.

Din Lecţia 4 de la Convenţia Cabala din Toronto, 09/16/2011

Elita ne va ajuta?

Întrebare: Care este procedura în educarea maselor, daca elita va continua să ia partea leului?

Răspuns: Partea leului din ce? Credeţi că elita nu ne va ajuta în asigurarea nevoilor de bază? Eu nu cred acest lucru. Guvernul şi cei bogaţi nu vor sta deoparte, ei vor da o mana de ajutor. De fapt, nici ei, nici masele nu au vreo alegere. Dacă ne îndreptăm spre recuperarea generală, orice parte a naţiunii poate lua parte la asta.

De exemplu, toată lumea, dar si cei mai săraci vor aloca 10 la sută din venitul lor nevoilor sociale. Ce-i va motiva? Ameninţarea de revoltă socială şi de prăbuşirea ţării. Statul va reduce, de asemenea, o zecime din grăsime, atât din buget, precum şi din resurse informale.

Avem nevoie să înţelegem ceea ce va urma. Şomajul va creşte si diferenţa dintre bogaţi şi săraci va creşte, iar oamenii, precum şi guvernul, vor fi confuzi. Aceasta este ceea ce se va întâmpla dacă nu vom purcede la educaţia globala. Acelaşi lucru se întâmplă în Europa şi America. Toata lumea va trebui să recurgă la această metodă. Iar noi, israelienii, ar trebui să constituim un exemplu pentru întreaga lume.

Şi mai presus de toate, este de dorit sa demonstram oamenilor cât mai curând posibil ca „distribuirea echitabilă” fără educaţia globală nu este corecta şi nu oferă soluţii. Nu vom putea să ne ocupam cu nicio problemă moderna, fără modificări radicale în societate.

Din partea a 5-a a Lecţiei zilnice de Cabala, 09/20/2011,  „Natiunea”