Intrebare: Ce inseamna a trece Machsom–ul?

Raspuns: Pentru a traversa Machsom-ul (Bariera ce ne separa de spiritualitate) inseamna a simti realitatea in interior. Punctul din inima apare si castiga volumul minim (10 Sfirot). In aceste Sfirot, eu incep sa percep si sa simt noua realitate. Simt cum Lumina intra si iese din mine si-mi provoaca diferite senzatii. Acestea incep cu schimbari minime in perceptia si intelegerea mea, dar eu sunt capabil sa vad ce are loc in interior. Cat priveste lumea noastra, eu incep sa o vad pe fondul unei noi lumi (spirituale).

O astfel de dualitate a existentei nu este un obstacol. Dimpotriva, imi permite sa simt si sa inteleg relatia dintre cele doua lumi, ramurile si radacinile. In interiorul punctului meu din inima, am senzatia unor actiuni diverse, oricat de marunte. Inca nu inteleg ce inseamna, atunci cand lumina intra si iese, dar eu simt ca ceva vine si pleaca, in mod repetat. Eu nu inteleg inca exact ce se intampla, la fel ca un nou-nascut care simte, dar nu stie ce se petrece.

Sa presupunem ca o lumina se aprinde si se stinge. Un nou-nascut nu stie ca aceasta se numeste lumina si intuneric, dar el observa fenomenul. Mie, lumina care intra si iese imi da senzatia realitatii Superioare (cand lumina intra) si cea a lumii noastre, ca o simpla amprenta (cand lumina iese ). Apoi, incep sa ma orientez singur, din ce in ce mai bine, in masura capacitatii de a-mi dezvolta calitati similare.

Din Lectia nr. 5, Mega Congres, 25.07.10

Filed under: Congrese, Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu→

Ca o consecinta a muncii spirituale, trebuie sa dobandim o stare in care:

1.  Toti sa dorim sa atingem acelasi scop, si
2.  Toti suntem uniti.

Totusi, ne unim, nu pentru ca asta este starea noastra initiala, care vine de la Superior, ci pentru ca este telul nostru comun.

In cel mai bun scenariu, atunci cand corectam ceva in lumea noastra, intoarcem obiectul la forma lui initiala. Totusi, atunci cand corectam conexiunea rupta cu celelalte suflete, dobandim mult mai mult decat am avut inainte de spargerea sufletului comun. Asta este datorita faptului ca descoperim si inzestram cu independenta fiecarei parte din afara noastra.

In egoismul meu, ma relationez la toti, ca si cand ei nu aar avea independenta si toti ar trebui sa ma slujeasca pe mine. Cand incep sa-i iubesc, doresc sa ma relationez cu ei ca si cand fiecare dintre ei este ceva maret, independent si special. Asa vrem, de asemenea, sa ne vedem copiii. Atunci fiecare dintre prietenii care ma inconjoara, devine deodata un posesor al liberului arbitru; fiecare dintre ei isi ia locul si nivelul. Si apoi, cand ne unim si eu asociez toti acesti prieteni la mine, reiese faptul ca fiecare dintre ei a crescut si a devenit la fel de mare ca si mine.

Ca rezultat, eu nu reasociez aceleasi sapte miliarde de parti cu mine; mai degraba, sapte miliarde de lumi ale infinitului se unesc intr-una. Asta inseamna ca eu cresc scopul vasului meu spiritual (Kli) de 620 de ori. Totusi, toate astea lucreaza numai relativ la mine. De fapt, totul exista in mine si depinde numai de masura in care eu ma reletionez la prietenii mei, in maniera corecta, de fiecare data. Fac asta numai pentru a-mi creste Kli-ul, pentru a-l face merituos pentru revelarea Creatorului.

De aceea, eu ii vad in trei feluri:

1. Mai mari decat mine, astfel incat ei sa fie mari in ochii mei,
2. Mai mici decat mine, pentru a le darui lor,
3. Egali cu mine, pentru a ma uni cu ei.

Apoi dobandesc un urias, puternic Kli, numit adevaratul meu suflet. Devine de cateva miliarde de ori mai mare decat a fost inainte de corectie. De fapt, inainte de corectie, am fost in Lumea Infinitului ca un punct. Acum ma intorc cu o senzatie de 620 (Tarach) ori mai mare a perfectiunii si eternitatii. Intreaga diferenta intre aceste doua stari este ca diferenta intre o picatura de samanta si o persoana matura, care a dobandit totul.

Din Lectia 5 de la Mega Congres, 25.07.10

Filed under: Congrese, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Este spus in Mishnah (Ta’anit 26:2): Nu exista zile mai fericite pentru Israel decat 15 AV si Yom Kipur (Ziua Caintei) pentru ca atunci fecioarele din Ierusalim obisnuiesc sa iasa afara in haine albe, imprumutate totusi, pentru a nu provoca rusine celor care nu au haine proprii… si astfel fecioarele ies afara si danseaza pe camp, spunand: Tineri barbati, priviti si observati bine, pe cine veti alege?

Cele frumoase dintre fecioare, ce spun? Priviti doar frumoasele, pentru ca o femeie este facuta sa fie frumoasa. Cele din familii nobile dintre fecioare, ce spun? Mai bine uitati-va la familie pentru ca o femeie este facuta sa poarte copii. Cele sanatoase dintre fecioare, ce spun? Uitati-va la cele foarte sanatoase. Cele slute  dintre ele, ce spun? Luati-ne pentru gloria Cerului si incoronati-ne cu podoabe de aur.

Fecioarele urate ale Ierusalimului sunt ultima faza a Malchut, Dalet-de-Dalet, numita saraca si jalnica. O persoana fuge de o asemenea munca, neavand nicio motivatie sau dorinta pentru ea, pentru ca toata aceasta munca este prin credinta deasupra ratiunii. Dar este creata in acest fel pentru a ajuta pe cineva sa obtina spiritualitatea.

O persoana trebuie sa inteleaga ca daca dorinta ei egoista nu mai munceste, daca ii lipseste orice dorinta, sau daca frumusetea implinirii nu il mai atrage, atunci este un semn ca ii trebuie un alt tip de combustibil. Unei persoane ii este data o sansa sa-si imagineze o stare unde nu mai este mituita de egoismul ei si sa inteleaga ca daca continua in aceeasi maniera va fi de dragul daruirii.

Totusi, de unde ia anti-combustibil care ii permite sa munceasca fara energia sau implinirea egoismului sau? Aceasta este o stare in care persoana incepe sa inteleaga ca ii trebuie ajutorul Creatorului. Daca nu primeste puterea de Sus numita Lumina, nu va fi capabil sa se miste deloc. Daca cineva vrea sa obtina daruirea fara sa fie compensata cu sanatatea, frumusetea sau nobletea, ci mai degraba cu o viata saraca si mizerabila (conform estimarilor propriului egoism), asta este, daca alege sa daruiasca neconditionat, atunci soseste la Ziua (proprietatea Luminii) Bucuriei si Iubirii (15 Av).

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala, 26.07.10, Articolul 15 Av

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Dragi prieteni, va rog sa adresati intrebari despre aceste pasaje din marii Cabalisti, promit sa va raspund. Comentariile din paranteze imi apartin.

Toate invataturile din Lume sunt parte a Intelepciunii Cabala

De vreme ce intreaga intelepciune a Cabalei vorbeste despre revelarea Creatorului (motivul pentru care Creatorul este ascuns), in mod firesc nu exista o alta invatatura cu mai multe realizari in acest domeniu. (Intreaga realitate este Creatorul. Realitatea prezenta este ascunderea Lui. Singura actiune reala este revelarea Lui.)

-Baal HaSulam, Invatatura Cabalei si Esenta acesteia

Totusi, intelegerea  sensul lumii, spiritualitatea, (simtita prin proprietatea de daruire si iubire) nu are nicio legatura cu filosofia. Aceasta deoarece, cum ar putea ei discuta ceva pe care nu l-au vazut sau simtit? (In fond scopul lor nu este de a se corecta si nu fac cercetari in noua realitate in proprietatile corectate). Pe ce se bazeaza ei (despre atingerea Lumii Superioare, Creatorul)?

Daca exista o definitie care sa spuna ce este spiritualul spre deosebire de corporal, aceasta apartine acelora care au atins un obiect spiritual si l-au simtit. Acestia sunt (doar) adevaratii Cabalisti; (aceasta doarece ei sunt singurii care sunt angajati in corectarea proprie si apoi, ei simt si cerceteaza Lumea Superioara in conformitate cu similaritatea lor cu ea) asadar, de  intelepciunea Cabalei avem nevoie.

-Baal HaSulam, Intelepciunea Cabalei si Filosofia

Filed under: Surse Cabaliste - Niciun comentariu→

Sa devii un embrion spiritual inseama sa te anulezi total in fata Celui de Sus. Este o analogie clara in aceasta lume: un embrion nu poate alege daca sa manance, sau nu, in timp ce un bebelus deja poate. Un embrion primeste substante direct prin cordonul ombilical, dar trebuie sa primeasca un ecran anti-egoist pentru a fi conectat cu mama sa. Sa fii un embrion este o munca fantastica, colosala. Ni se pare ca o picatura creste pur si simplu pana la 7 pounds pentru a se naste, dar nu este complet corect. Nu castiga doar 7 pounds; urca, de asemene 125 de grade spirituale, asa cum este scris: In pantecul mamei o lumanare arde si permite embrionului sa vada de la un capat al lumii la celalalt, si tine intreaga Torah, intreaga Lumina a Infinitului (NRNHY).

Un embrion primeste si digera numai in masura in care se anuleaza inaintea mamei, si aceasta anulare trebuie sa aiba loc in fiecare grad spiritual pana la Sfarsitul Corectiei (Gmar Tikun). Este nevoie de un ecran astfel incat sa nu interfereze cu actiunile Celui de Sus si astfel sa se anuleze numai propriul ego. Ramane o picatura de samanta, asa cum a fost, in timp ce 7 pounds sunt formate numai din anularea sa.

Pana cand nu devii o picatura de samanta, tu pur si simplu nu existi in spiritualitate. Anuleaza-te relativ la primul grad de spiritualitate, anuleaza-ti tot egoismul relativ la punctul din inima pe care l-ai primit si apoi vei deveni o picatura de samanta spirituala si vei intra in pantecul mamei al Partzuf-ului Superior. Acolo, iti vei vedea toti prietenii; te asteapta. Tu esti singurul care lipseste,pentru ca embrionul spiritual sa inceapa sa creasca si sa evolueze! Nu poti sa o faci singur pentru ca trebuie sa te unesti cu ceilalti in interiorul unei singure Mame.

Din Lectia zilnica de Cabala, 9.07.10, Studiul celor Zece Sfirot

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum imi verific intentiile astfel incat sa nu ma mint si sa fac tot posibilul pentru avansarea mea?

Raspuns: Cand o persoana incepe dezvoltarea spirituala, are doar o intentie pentru ea insasi. Numai sub influenta Luminii Superioare invizibile incepe sa simta o schimbare in ea si intentia ei devine de dragul celorlalti. Pentru ca asta sa se intample, o persoana trebuie sa faca actiunile pe care este capabila sa le execute, adica 1) Sa se uneasca intr-un grup pana la punctul de a atinge starea de garantie reciproca, ca un singur om cu o singura inima si 2) Sa studieze Cabala impreuna.

Cabalistii ne sfatuiesc sa executam aceste doua actiuni. Asta se numeste o jumatate de shekel, pe care trebuie sa-l punem. Cealalta jumatate ne va fi data de Creator.

Trebuie sa investim, investim si investim in studii, unificare si diseminare. Mai intai, trebuie sa fie actiunea si nimeni nu poate sa contrazica daca s-a intamplat, sau nu. Este vazuta clar si este in puterea ta. Fa o lista a actiunilor tale (nu neaparat cele fizice) pe care le-ai facut, pe care le-ai transferat din dorinta la cel de aproape. Iti directionezi actiunile catre grup sau catre Creator. Intorcand actiunile catre ei, investesti in ei.

Este ca si cum ai adopta un copil si investesti in el, iar el devine mai aproape de  tine decat propriul copil. Nu investesti asa mult in propriul copil, pentru ca stii ca este o legatura naturala intre voi, oricum.  Totusi, investesti mai mult in copilul adoptat pentru ca iti este frica de faptul ca aceasta conexiune a ta nu este suficient de puternica. Doresti sa te conectezi la copil si el sa se conecteze la tine.

Astfel, copilul adoptat ne devine mai drag decat cel propriu. Deoarece, aici se afla teama ca nu este de fapt al meu si ca mai este ceva de adaugat sau de facut. Poate nu il tratez corect sau poate el nu ma trateaza ca pe tatal lui. Vedem cat de importanta este aceasta teama interioara, pentru a o folosi ca o fundatie pentru a revela iubirea.

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala, 22.07.10, Articolul, Ridicati-va azi, cu Totii

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→