Intrebare: Astazi criza a ajuns in toate colturile lumii si nimeni nu intrevede solutia ei. De ce sa nu examinam sistemul economic in mod analog cu sistemul nostru de educatie, si sa il oferim lumii?

Raspuns: Noi putem oferi o descriere minunata a economiei in perioada corectiei finale: o societate echilibrata, un consum in limitele necesitatilor rezonabile, conservarea naturii si a omului, dezvoltarea unica a unor proiecte care economisesc timp si energie si aduc benficii sanatatii oamenilor….Toate acestea sunt logice si usor de comunicat in scris, daca nu scrieti despre recompensele egoiste, ci despre necesitatile de baza, armonia dintre noi si natura.

Insa cum putem ajunge la acest stadiu? Cum putem explica asta magnatilor moderni celor care decid soarta intregii lumi? Ei manipuleaza guverne care in schimb manipuleaza oameni. Deci cum le putem prezenta lor acest scop final? Cum le putem spune despre fazele de pe calea catre acesta? Ei pot intreba:”Si noua ce ne ramane?” Ce le putem spune?

„Veti primi exact aceeasi masura ca o casnica obisnuita, iar miliardele voastre vor fi returnate nevoilor naturii pentru a repara dezordinea pe care ati creat-o cu consumul vostru excesiv. Dincolo de asta, va veti bucura in interior, spiritual. Nu veti mai fi ca niste „cocosi de top”, facand parada cu mandrie de valorile voastre. Va veti maturiza si asta va va da placere. Va veti simti impliniti de dobandirea unui nivel inalt.”  Acesta, in schimb va trezi dispret.

Veti fi capabili sa explicati toate acestea unui magnat astfel incat el va fi ademenit de ideea unei vieti eterne, perfecte, astfel incat va dori sa intre in eternitatea naturii insasi, si sa reveleze un nivel mai inalt in ea?…”Veti trai ca niste magnati respectabili. Chiar si atunci cand corpul vostru animat moare, acesta nu sunteti voi. In fond, veti deveni Umani, in adevaratul sens al cuvantului spiritual….”

Acest lucru functioneaza doar pentru indivizii rafinati, desi si ceilalti pot intelege asta imediat. De aceea astazi, noi diseminam intregii lumi forta garantiei reciproce, si nu ne adresam magnatilor, ci oamenilor. „Merita sa ne apropiem unii de altii, astfel incat viata noastra sa devina mai buna.” Si intre timp, avand in vedere viitorul, noi introducem Lumina in oameni, forta unitatii. De indata ce ei sunt plini cu aceasta forta, ei incep sa inteleaga mai mult si sa fie de acord cu noi, vazand un beneficiu real in garantia reciproca. Astfel ei vor avansa.

Calea catre inima nu este prin minte. Asta pentru ca nivelul mintii corespunde nivelului dorintei careia ii serveste. Mintea nu se poate ridica deasupra dorintei. Deceptionati de iluzii, noi ne putem uita doar la fiinta noastra animata, insa mintea ni se pare a fi varful creatiei. Insa in realitate mintea noastra este chiar mai jos decat dorinta animata, este mai mult un servitor al ei.

Prin urmare, singura oportunitate pe care o avem este de a schimba dorintele oamenilor, care se pot schimba doar sub influenta Luminii. Oamenii nu va vor intelege si voi va veti simti ca niste idioti sau mistici, sau in cel mai bun caz, oameni care viseaza la pace si iubire pe planeta.

Exista o singura solutie: de a ne uni unii cu altii si sa le dam oamenilor forta unitatii. Doar asa se vor inalta la un nou nivel de intelegere, perceptie si acord cu noi. Mai mult, mai tarziu, de indata ce vor intelege, ei vor vedea ca este mai bine pentru ei sa ne urmeze pentru ca pot intelege mesajul nostru in totalitate. Dobandind forta unitatii, ei se vor ridica la un nivel la care va deveni clar ca trebuie sa ni se alature, asa cum este scris in Tora:”Ei se vor „agata de hainele voastre,” adica de vesminte, de vasele exterioare, si vor spune, „Duceti-ne acolo!”

In mod clar, va aflati chiar acolo unde trebuie sa le vorbiti oamenilor cate putin despre economie, educatie, si despre lumea viitoare astfel incat in prima faza sa nu ii indepartati. Insa cel mai important lucru este sa le transmiteti forta unitatii. Aceasta este diseminarea. In  Introducere la Panim Meirot UMasbirot, Baal HaSulam scrie ca atunci cand fiii lui Israel au devenit plini cu aceasta forta a unitatii, aceasta se imprastia catre ceilalti. Noi trebuie sa fim gata sa primim aceasta forta si apoi sa o raspandim oamenilor, care vor deveni receptivi la influienta Luminii Hassadim, care le va fi oferita din inima.

Filed under: Criza, globalizare, Diseminarea Cabalei, Economie si bani, Educatie, Evolutie, Garantia reciproca, Lectia zilnica, Miscarea Garantie reciproca, Societate, Spiritualitate, Unitate - Niciun comentariu→

Contrar animalelor, noi ne dezvoltam cu ajutorul stiintei. Totusi, acesta inca nu este liberul arbitru inca. Stiinta doar ne impinge putin inainte. Animalele sunt conduse de instinct, dar deoarece noi nu prea avem nici un fel de instinct, ne dezvoltam prin lovituri si stiinta.

Dezvoltarea stiintei ne permite sa vedem si sa rezolvam problemele in avans. De exemplu, radiografiile ne permit sa identificam o boala si sa incepem sa o tratam fara sa asteptam ca ea sa apara. Fara radiografie, doar durerea ne poate arata faptul ca acolo este o problema.

Asadar stiinta ne ajuta sa suferim mai putin, si platim scump pentru asta. Totusi, exista aceeasi tendinta animalica: dorinta de a ne elibera de probleme. Stiinta nu ne ridica la stadiul de om deoarece este o parte a stadiului animat. Folosind-o, compensam lipsa instinctului, atata tot.

Animalele se descurca foarte bine fara doctori. Ele stiu cum sa manance corespunzator, cum sa nasca  si cum sa isi construiasca adapostul. Animalele fac totul din instinct, in timp ce noi inlocuim instinctul cu stiinta. Acesta este de fapt rolul stiintei – sa serveasca egoismului nostru, astfel incat noi sa suferim mai putin.

Asadar noi ne examinam si dezvoltarea la stadiul animat. Chiar si cand oamenii devin constienti de necesitatea de a se uni si conecta, nu stiu cum sa faca asta.
Din partea a 5a a  Lectiei zilnice de Cabala  10/4/2011, “Pacea in lume”

Filed under: Lectia zilnica, Libera alegere, Munca interioara, Stiinta - Niciun comentariu→

Dorinta de a primi placere pe care Creatorul a creat-o este opusa Lui, Luminii, proprietatii daruirii, si de aceea doreste doar sa primeasca. Insa, atunci cand creatura reveleaza opozitia sa fata de Creator si dorinta de a fi ca El, adica de a darui, ea se ridica din ce in ce mai sus in  proprietatea de a darui pe care o primeste de la Creator. Si totusi, punctul sau central, originar, ramane ascuns.

Dorinta de a primi care devine revelata noua in Malchut a lumii Infinitatii nu stie nimic  despre sine. Este ca un copil care vede ca in fata sa se intampla ceva si doreste sa participe, gandindu-se ca tot ce fac adultii este bine.

In acelasi fel, Malchut a lumii Infinitatii se restrictioneaza pe sine si spune ca isi doreste sa fie asemeni Creatorului si nimic mai mult. Lumina incuviinteaza si se joaca cu copilul. Ea ii da Malchut toata puterea necesara. Daca ai nevoie de un ecran, iata-l. Aici sunt Partzufim a Galgalta, AB, SAG, MA, si BON, si lumea Nekudim.

Prima data cand Lumina, Creatorul, reveleaza adevarata esenta a creaturii este in timpul spargerii vaselor. Va puteti imagina cruzimea cu care a fost facuta. Insa, in acest moment nu exista creatura. Ne referim doar la materia dorintei de a primi placere. In timpul spargerii, devine revelat cat de opusa este creatura fata de Lumina.

Insa, nu este propria sa revelatie. Este Lumina care sparge dorinta, si ea impreuna cu dorinta. In acest fel, sunt create, sistemul lumii  Atzilut si lumile BYA (Beria, Yetzira, si Assiya), si este atinsa o anumita stare, in care totul este pregatit pentru nasterea omului.

Omul este nascut dintr-o unire speciala a Malchut si Bina. Atunci cand apare aceasta creatura unica, care se bazeaza pe proprietatile primirii si daruirii, ea dobandeste posibilitatea de a face propriile sale actiuni constiente cu scopul de a ajunge treptat la scopul creatiei.

Acesta este un subiect foarte complicat, si nu exista suficiente cuvinte pentru a-l exprima. Studiul celor zece Sfere reveleaza intr-un mod foarte general structura omului, fara a intra in detalii specifice. Noi stim doar ca omul a aparut din al treilea mijloc al Sferei Tifferet a lumii Yetzira, insa este imposibil sa intelegem sensul acesteia fara a simti lumea spirituala. Este ca si cum am vorbi despre un fenomen al acestei lumi pe care nu am intalnit-o.

Deci, omul se naste, si incepe sa lucreze cu intregul sistem care a fost creat inaintea sa, sistem din care a aparut si datorita caruia exista. Sistemul lumilor este o impletire a fortelor primirii si daruiri cu scopul de a lasa creatura numita om sa aiba libertatea de a alege. De indata de creatura a fost sparta, partile sparte au inceput sa ridice o ruga, si au construit Malchut a lumii Atzilut.

In asta consta munca noastra interioara. Daca vrem sa ne conectam si sa devenim ca “un om cu o singura inima,” trebuie sa devenim parte a acestui Machut si sa o obligam sa se ridice la Zeir Anpin a lumii Atzilut pentru a se conecta cu El. Noi trebuie sa lucram in aceleasi limite si pe acelasi nivel la care Creatorul s-a jucat cu creatura, care la acel moment nu stia si nu intelegea nimic: in Malchut a lumii Infinitatii si in toate lumile care s-au extins de acolo pana la noi, pana cand creatura a dobandit perceptie individuala si constiinta.

Noi nu suntem capabili sa lucram in aria proprietatilor noastre originale, propriul “Eu.” Noi putem lucra doar pentru a deveni inclusi in cel superior, in Creator. Asta pentru ca radacinile noastre raman ascunse pana la sfarsitul corectiei.

Astfel, atunci cand trezim Malchut, noi facem asta prin credinta deasupra ratiunii. Noi cerem doar sa fim inclusi in cel superior, doar sa devenim ca El, sa ne alaturam actiunilor sale. Aceasta adeziune este facuta de cel superior, la fel ca si intreaga coborare a lumilor de Sus in jos. In acelasi fel, noi trebuie sa il obligam pe cel superior sa ne ridice de jos, in sus.

Insa, noi nu ajungem la “Eu-l” nostru natural mergand pe aceasta cale, si nici nu ne jucam cu el. Noi nu atingem esenta Creatorului, ci doar atitudinea Sa fata de noi. In acelasi fel, noi nu ne atingem propria esenta, ci doar atitudinea catre El. Noi lucram cu intreaga gama de atitudini dintre noi, cu exceptia acestor doua extreme, acestor ultime doua puncte unde, pentru moment, suntem absolut neputiinciosi.

De indata ce am finalizat incluziunea in celalalt, Malchut in Bina si Bina in Malchut, eu in Creator si acesta in mine, are loc o unine speciala care este numita “Rav Paalim uMekabtziel,”, si este atins sfarsitul corectiei, Gmar Tikkkun.

Din partea 3 Lectia Yilnica de Cabala 10/2/2011, TES

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Nu este important daca inteleg corect ce citesc in carte sau cat de confuz sunt – ceea ce conteaza este dorinta mea de a intelege! Omul avanseaza datorita influentei pe care o primeste de la sistemul superior pe care il studiaza, despre care aude, in care doreste sa fie inclus, pentru care face tot felul de activitati, lucreaza cu mediul si disemineaza.

Treptat incepe sa simta sistemul de la distanta: Incepe sa inteleaga ca este Aba ve Ima, partile interne si externe, si Lumina Hassadim (Milei) sau Gevurot (fortele dure ale restrictiilor, limitarilor), care il influenteaza conform masuri in care el este inclus in sistem.

Este o lume completa si este imposibil de explicat cuiva care nu traieste in ea. La fel cum este imposibil sa explici pe scurt unei creaturi de pe o alta planeta ce se intampla in lumea noastra. Trebuie sa fie in ea, sa primeasca uneltele noastre, sentimentele noastre, inteligenta si gusturile. Daca imbratiseaza viata noastra, atunci dupa o vreme va absorbi tot felul de impresii din societatea care il inconjoara si va intelege ce se intampla in aceasta lume.

Este imposibil sa intelegi ceva doar prin cuvinte. Totul trece prin tine si lasa impresii asupra ta. Apoi vei intelege, asa cum se spune „un lucru dupa altul.”

Si noi suntem la fel. Trezind Lumina inconjuratoare in noi insine impreuna cu dorinta de intra in sistem, incepem sa simtim ce este in fata noastra: ca intregul sistem este bazat pe dragoste si daruire.

„Eu sunt pentru cei dragi mie” – pentru ca am tanjit sa daruiesc prin acest sistem alcatuit din prietenii mei. „Si cei dragi mie sunt pentru mine” – pentru ca atunci o sa incep sa simt cum Ma schimba cu ajutorul Luminii Inconjuratoare al aceluiasi sistem in care vreau sa intru. Si in acest fel are loc corectia mea.
Din prima parte a  Lectiei zilnice de Cabala 10/4/2011, Shamati 42

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Daca dorim sa ne purtam intre noi conform acelorasi reguli prin care functioneaza sistemul superior, atunci asta s-ar putea numi „cabala practica”. Pentru ca noi dorim sa descoperim intre noi aceleasi legaturi care exista si in lumea spirituala.

Lumea spirituala este o structura permanenta, ca un motor oprit pe care eu il folosesc prin dorintele mele. In momentul in care dorintele mele dispar, motorul se opreste din nou. Motorul functioneaza conform cantitatii de „combustibil” pe care o pun, in functie de cum il influenteaza, astfel ma voi trezi si voi pune in miscare tot acest sistem. In acest fel, ii  voi implini pe ceilalti, datorita acestui sistem.

Pregatirea prin care intram in sistem se numeste inceputul Anului Nou, cand omul incearca din rasputeri sa simta enorma putere a daruirii. Cu ajutorul grupului si a diseminarii, el incearca sa se adauge pe sine la influenta exterioara care il va schimba si il va aduce mai aproape de daruire, asa cum este spus: „De la dragostea pentru fiintele create incepe dragostea pentru Creator .”

Datorita acestei bune atitudini fata de fiintele umane si buna sa influenta asupra lor, inseamna ca, datorita incercarilor de a-i aduce mai aproape de Creator si de a veni mai aproape de Creator impreuna cu ei, el merita sa primeasca Lumina care Reformeaza a Creatorului. Si astfel el intra in acest „club” special si incepe sa il cunoasca, prin senzatia Luminii vietii care curge prin el.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala 10/4/2011, Shamati.

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Sistemul economic este un fel de amprentă egoistă a calculului pe care îl facem în „corpul” sufletului când îl pregătim pentru o acţiune spirituală. În economie, noi căutăm maximum de profit cu minimum de investiţii şi risc. Acestea sunt calcule practice, egoiste în care totul este clar.

Chiar dacă egoismul este formal înăbuşit, este numai fiindcă nu putem să-l caracterizăm calitativ fiindcă aparţine trairilor, conexiunilor de familie, intereselor ţării, naţiunii etc. În realitate, totul poate fi numărat, şi dacă suntem capabili să facem asta, ne vom regăsi într-un sistem precis , analog celui care operează în lumea spirituală.

Doar că aici, calculele sunt făcute în „corpul” Parţuf-ului, în aspiraţia pentru dăruire. Când eşti pe calea care duce la dăruire, tu faci un calcul foarte precis, ca în economia ideală. Cât de mult trebuie să scot din fiecare dorinţă, din fiecare situaţie, din fiecare factor din această acţiune sau manevră pentru a primi maximum de profit? Dar, desigur, beneficiul este lipsit de egoism.

Aici numărăm la primire, fiindcă acolo, în dăruire, calculul încă rămâne. Singura întrebare este cum să trecem de la un mod la altul. Explicarea stării finale, de asemenea nu este simplă, deşi este caracterizată de precizie matematică. Dezastrele economice curente dezvăluie într-adevăr trăsăturile egoismului nostru care ne împiedică să efectuăm cele mai eficiente calcule.

„Iubesc omul ăsta şi îl urăsc pe celălalt. Acesta îmi repugnă. Acesta e departe de mine. Acesta este aproape de mine. Acesta este mai important în sistemul general. Acesta este mai puţin important…” Cum putem lua în considerare toţi aceşti parametrii? Şi cum va acţiona individual fiecare persoană în funcţie de ei, reînoindu-şi calculele în fiecare secundă? Aceasta va fi într-adevăr economia pe care va trebui să o susţinem. Cu alte cuvinte, noi va trebui să ajungem să ştim sistemul corect, sănătos, în care egoismul lucrează corect folosind cele două forţe.

Astăzi, complexul nostru economic este bazat doar pe componenta egoistă şi de aceea, necunoscând a doua jumătate, nu putem să-l stăpânim. Dar, când forţa dăruirii se alătură forţei de primire, vom începe să interacţionăm cu oamenii din jurul nostru altfel, echilibrând dăruirea şi primirea în conformitate cu propriul nostru nivel şi cu nivelul societăţii. Acesta va fi calculul real.

Va trebui să masurăm şi să considerăm interconexiunile noastre, lucru de care nu suntem capabili azi. Va trebui să considerăm toate firele posibile existente între noi în gânduri şi sentimente, nivele ale apropierii şi „coeficientul de dăruire”, aducându-le pe toate acestea în calculul economic care va avea un caracter pur matematic.

Dacă adăugăm variabilele calitative la parametrii lui, care reflectă trăirile şi stările omenirii ca întreg, vom primi un rezultat fiabil şi de necontestat. Acelaşi calcul este făcut şi de capul Parţuf-ului. Iau în considerare Lumina interioară şi înconjurătoare, Reşimot, TANTOT, dorinţele mele interioare şi exterioare, şi metodele de lucru cu ele… Precis, aceasta este economie.

Numai calculele spirituale sunt făcute în dorinţă şi de aceea toate numerele sunt precise şi autentice. În dorinţă pot să clasific factorii şi să le dau valoare, extrăgând TANTOT din ele. În esenţă, cărţile de Cabala sunt economia universului. Luminile sunt „banii”, adică viaţă, în timp ce vasele, dorinţele şi ecranele ne permit să acumulăm umplere, profit. Profitul interior este Lumina interioară, iar profitul viitor este Lumina înconjurătoare. Facem împrumuturi reciproce. De exemplu, cel superior împrumută celui inferior este primul tip de Gadlut . Al doilea tip de Gadlut este când cel de jos primeşte Lumină de la cel de sus şi o dă mai departe..

Nu este întâmplător că lovitura principală a crizei este asupra economiei fiindcă este lucrul cel mai important pentru noi. Nu a fost distrugerea unităţii familiei, colapsul învăţământului sau al ecologiei, ci doar problemele economice ne-au forţat serios să vorbim despre criză. Aceasta corespunde proceselor spirituale.

Cu timpul, vom începe să alergăm după o economie sănătoasă, vom începe să o deducem raportându-ne la sistemul spiritual şi vom simţi tranziţia către ea. Această tranziţie va deveni posibilă numai cu condiţia că aducem garanţia reciprocă drept componentă în calcul, dacă o măsurăm, o cântărim şi o exprimăm numeric. O vom considera când vom face calculele pe piaţa bursieră fiindcă altfel e imposibil. Succesul de mâine depinde de cat de mult componenta de garantare reciprocă creşte în formula noastră economică.

Din partea întâi a Lecţiei zilnice de Cabala 10/6/2011 „Şamati”

Filed under: Criza, globalizare, Garantia reciproca - Niciun comentariu→

Baal HaSulam, „Pacea in Lume”: Patru proprietati ne sunt date in acest scop: mila, adevarul, dreptatea, si pacea. Aceste atribute au fost folosite pana acum de catre toti reformatorii. Este mai corect sa spunem ca datorita acestor atribute dezvoltarea umana a ajuns pana aici…..

Doar cu ajutorul acestor atribute putem sa ne organizam pentru a ajunge la sfarsitul corectiei. Deci cum le deosebim? Multi pot vorbi despre mila, adevar, dreptate si pace ore intregi, insa putem ajunge la un acord in priviinta a ce reprezinta?

Nu este simplu, insa Baal HaSulam, cunoscand natura umana, scrie ca asta este ceea ce trebuie sa clarificam pentru a ne organiza pe noi si lumea noastra. Noi nu stim ce inseamna o lume corectata. Noi suntem toti corupti si  ni se pare ca o imbunatatire egoista este deja o corectie. Insa, pentru Baal HaSulam, lumea corectata este lumea in care toate defectele posibile sunt umplute in totalitate. Cum este asta posibil? Trebuie sa aflam cum.

In primul rand, trebuie sa intelegem ca nu vom fi niciodata capabili sa ne umplem in mod egoist, ci doar prin daruire pentru ca nu exista restrictie in daruire, ci doar in primire. Deci cum putem dori sa primim astfel incat primirea in sine sa ne faca sa intelegem ca merita sa daruim?

Ne putem dezvolta in aceasta directie prin lovituri: De fiecare data cand doresc sa primesc ceva, primesc din ce in ce mai multe lovituri, pana cand in final ajung la concluzia ca este mai bine sa nu doresc sa primesc in mod egoist. Atunci imi voi ura dorinta de a primi, si nu voi mai sti ce sa fac cu ea. „Deci, as putea sa ma bucur de daruire?”

Si in acest fel defectele ma aduc intr-un punct in care cer dorinta de a darui, pentru puterea de a darui, puterea de a ma conecta a altii. Aceasta este calea suferintei si ascetismului despre care se spune:”Mananca paine cu apa cu moderatie si dormi pe pamant.” In trecut oamenii acceptau asta si astfel avansau spre daruire.

La fel este si astazi, daca oamenii nu accepta intelepciunea Cabalei si explicatiile despre dezvoltarea lumii, vor avansa si ei in acelasi fel. Vor dori din ce in ce mai mult, insa vor obtine din ce in ce mai putin, si astfel prin suferinta, oamenii vor incepe sa simta ca merita sa fie impreuna, sa isi daruiasca unii altora, sa se conecteze, sa isi restrictioneze ego-urile si chiar sa le elimine.

Noi vedem ca in timp de rezboi, atunci cand problemele se abat asupra tuturor, oameni incep sa se conecteze. Chiar si animalele nu se mai sperie unele de altele atunci cand este un foc in padure sau un cutremur si scapa impreuna de primejdie. Problema comuna le uneste pentru ca frica de moarte este mai mare decat foamea. In mod clar, nu devin „drepte”, insa dorinta de a-si satisface foamea este data de-o parte de o mai mare dorinta de a supravietui.

Si noi suntem la fel. Desigur, noi putem avansa catre corectie prin suferinta. Aceasta ne va obliga sa aspiram catre daruire si sa ne distrugem ego-ul, sursa intregului rau din aceasta lume. Insa aceasta este o cale lunga si grea.

De aceea noi dam alternativa- calea Torei. De ce? De ce avem nevoie de aceasta cale? Pentru ca sa nu ajungem la liberul arbitru prin suferinta. Noi doar fugim de ea, ca animalele. Eliberati de disperare, suntem gata sa daruim, insa doar pentru ca ne simtim rau cand primim. Noi nu alegem daruirea  prin libera alegere, ci ca rezultat al suferintelor noastre de vreme ce nu avem alta posibilitate. Acesta este gradul de bestie, nu de om.

Pentru a ajunge la nivelul uman, avem nevoie de doua forte: forta daruirii si forta primirii, cu liberul arbitru la mijloc. Aceasta este calea oamenilor care au punctul in inima.

Oamenii care nu au punctul in inima au de asemenea liber arbitru: Ei pot alege sa ii urmeze pe cei care ii conduc inainte.

Din partea 5  Lectia Zilnica de Cabala 10/4/2011, “Pace in Lume”

Filed under: Egoism, Lectia zilnica, Libera alegere, Munca interioara - Niciun comentariu→

Atunci cand ne crestem copiii, noi incercam sa ii obisnuim cu anumite actiuni astfel incat acestea sa devina un obicei, ca de exemplu, sa se spele, sa isi perieze dintii, sau sa curete masa dupa ce au mancat. Noi insistam asupra acestor lucruri, zi dupa zi, pana cand persoana nu mai poate trai fara ele- incepe sa nu se simta confortabil in lipsa lor. In final, aceste obiceiuri il scutesc de efort.

Mama mea imi amintea de multe ori sa ma spal pe dinti. Voiam sa scap de asta dar ea nu ma lasa. Acum, sunt dependent de asta, chiar fara ca mama sa imi aminteasca, m-am obisnuit.

Asta inseamna ca noi putem crea obiceiuri care vor deveni naturale si nu vor mai solicita un efort din partea noastra. Dimpotriva, va fi dificil sa nu le urmam pentru ca au devenit parte a naturii noastre. Toate acestea sunt rezultatul unor actiuni pe care le repetam in mod constant pana cand devin obiceiuri.

Cum devine aceasta lege a obiceiurilor a doua natura? Noi primim o forta a corectiei de fiecare data cand facem un efort pentru a repeta o actiune astfel incat aceasta ramane intiparita in noi. In acest fel un obicei devine a doua natura.

De aceea o persoana se poate obisnui cu orice. Persoana poate ajunge sa simta lucruri pe care nu le-a mai experimentat inainte. In acest fel, va deveni obisnuita cu Lumina superioara pe care nu a mai simtit-o inainte. Chiar acum, noi ne aflam intr-un ocean de Lumina, insa cine percepe asta? Deci, ce ne lipseste? Noi trebuie sa devenim obisnuiti cu aceasta.

Noi trebuie sa incercam sa devenim intotdeauna sensibili la Lumina. Unde este? Cum actioneaza? O simtiti? Este deja aici? Ea se apropie din ce in ce mai mult astfel incat simtim ca este aici. Ce trebuie sa fac in interiorul meu pentru a incepe sa o simt? Ce trebuie sa schimb? Ce imi trebuie pentru a deveni mai sensibil la ea?

Atunci cand o persoana incearca sa reveleze Lumina in acest el, el incepe sa se intrebe:” Cum o pot simti? Imi lipseste proprietatea daruirii, un pic mai multa sensibilitate decat cea care exista in afara mea, si apoi percep aceste vibratii pana cand Lumina se revelaza, nu temporar, ci in mod constant.”

Totul se materializeaza prin obicei si de aceea munca noastra consta in a dobandi obiceiuri. Toate sfaturile date de Cabalisti sunt indreptate spre a ne obisnui cu actiuni indreptate catre prietenii nostri si catre studiu. De ce?

Incercat sa iesiti din pielea „bestiei” voastre. Incepeti sa deveniti obisnuiti cu faptul ca existati in afara voastra. De indata ce veti dobandi aceasta inclinatie, veti percepe Lumina. Nu o veti revela in voi, ci in afara voastra.

Din lectia 6 Congresul din Toronto 9/18/11

Filed under: Congrese, Munca interioara - Niciun comentariu→