Opinie (Jagdish Kapur, 1920-2010, Co-Preşedinte şi Fondator al WPF „Dialogul Civilizatiilor,” de la wpfdc.com) „Greşeala fundamentală a civilizaţiei industriale dezvoltate este că tratează orice persoană cu aceeaşi măsură, astfel încât ea se transformă într-o entitate economică abstracta, un element al efectivului … şi mişcarea inversă a masinariei – consumul este deservit aici. Dar aceasta este o violare a legilor naturii. Rămasi în mâinile acestei nenorociri, economia iluzorie, ei nu-şi dau seama cât de aproape sunt de o prăbuşire a întregului sistem … Abordam rapid o indiferenţă completă pentru orice în lume, cu excepţia bancnotelor „(Sursa: arhivele wpfdc. com)

„Sistemul de putere unipolar, ca urmare a dezorientarii nelimitatei sale vitalitati fizice,  în afara constrângerilor corective etice şi morale, vine rapid la capătul drumului … Multe ţări sunt atrase în această diversiune periculoasă de vitalitate faţă de căile de dezvoltare ce nu au legătură cu nevoile lor de resurse şi constrângeri culturale. Acest lucru creaza diferenţe mari între diferite categorii şi grupuri etnice, religioase şi culturale, într-o societate şi un sistem mondial.

„Şi apoi, continuă el,” trebuie să recunoaştem că lumea nu este doar o prada paradiziaca globalizată, ci o familie a naţiunilor într-un sens adevărat, unde toţi membrii familiei au dreptul să se roage, să lucreze şi să stabilească stiluri de viaţă la alegerea lor. Un stat sau un grup de state, în numele libertăţii, democraţiei şi drepturilor omului sau ale oricăror altor proiecţii media sau nascociri, nu au dreptul să impună modelele lor neo-imperiale, vointa, şi cadrul consumerist moral şi etic spulberat asupra altora. Ei au făcut deja suficient pentru a deteriora sistemul uman. Este timpul sa ne oprim. „(Sursa: arhivele wpfdc.com ).

Filed under: Criza, globalizare - Niciun comentariu→

Baal HaSulam, „Pacea în lume”: Cum putem macar încerca sa uşuram mintea cuiva, promiţându-i egalitate cu toate persoanele din colectiv? Pentru ca nimic nu este mai departe de natura umană decât asta, cat timp singura înclinaţie a cuiva este sa creasca mai mare, deasupra întregului colectiv.

Chiar si dacă am putea ajunge la distribuţie „echitabila” şi „justiţie” socială, tendinţa de a fi mai mult decât altii nu apare în fiecare individ? De ce trebuie să fiu ca toţi ceilalţi? Putem suporta asta?

Distribuţia echitabila, în sine, este opusă naturii noastre, esentei noastre. La urma urmei, fiecare dintre noi simţim unicitatea noastră. Nu este nimic mai odios decât să fim ca ceilalţi, să fim identici. Trebuie să fiu diferit într-un fel, opus sau superior altora; altfel nu simt ca sunt om

Animalele pot fi asemanatoare unul de altul şi astfel pot fi si oamenii nedezvoltati. Dar noi deja am crescut deasupra acestui lucru. Am trecut prin vârste de evoluţie la nivelele naturii minerale, vegetative şi animale ale gradului uman. Acum am ajuns la nivelul de „uman în cadrul nivelului uman”, şi astfel nimeni nu poate fi satisfacut prin a fi ca oricine altcineva. Ar fi putut fi asa în perioada sclaviei sau feudalismului, dar lumea de astăzi se schimbă. Uită-te la ce se intampla in China sau India, unde oamenii obisnuiau in mod natural să fie ca ceilalţi. Astăzi nu este aşa.

Prin urmare, este imposibil să se stabilească justiţia socială, deoarece prin natura, nimeni nu poate fi egal cu un altul. Este imposibil sa ajungem la egalitate socială în lumea noastră pe cont propriu. Când am trăit în triburi, totul a fost bine, dar astăzi nu există nicio şansă de a ajunge la pace, satisfacţie şi preocupare comuna, pe care nu le vom încălca la scurt timp după.

Aceasta este o mare problemă, şi rezultă din unicitatea noastră. Creatorul a introdus cu „maiestrie” acest atribut „provocator” în noi, care rupe iniţiativele noastre sociale şi nu ne permite să ne relaxam şi să ne convină sa fim ca oricine altcineva.

Şi, deşi ne-am clarificat faptul că provine dintr-un motiv sublim, că acest atribut se extinde la noi direct de la Creator, care este unic în lume şi Rădăcina tuturor creaţiilor, totusi, senzaţia de singularitate, atunci când stă în interiorul egoismului nostru îngust, influenteaza ruina şi distrugerea până când devine sursa tuturor ruinelor care au fost şi vor fi în lume.
Deci, în ciuda eforturilor depuse de demonstranţi, luptătorii sinceri, şi instigatori, nimic nu ne va ajuta. Conflictele nu ne vor permite să ajungem la un acord la masa rotunda. Fiecare acord va aduce corecturi şi mustrări noi. Nici un acord nu va dura vreodata mai mult de o clipă.

Nu este vorba doar de fapul că oamenii nu pot fi egali unii cu altii. Astăzi conexiunea reciprocă este necesara, deoarece oamenii trebuie să se adapteze la natura în acest fel. Aceasta este o a doua problemă mare: Cum putem ajunge la conexiune mai presus de toate diferenţele, toate dorinţele, şi toata unicitatea fiecărui individ?

Noi trebuie să „ştergem” această unicitate;  în caz contrar, cum putem sa ne conectam? Sau trebuie să ne folosim această unicitate, în scopul de a ne conecta.

Acum suntem într-o poziţie extrem de delicată: natura omului, cu toate contradicţiile şi unicitatea sa, il împinge sa-i foloseasca pe altii. Şi opus acestui lucru, există necesitatea de a se uni.

Din partea a 5-a a Lecţiei zilnice de Cabala, 10/10/2011, „Pacea în lume”

Filed under: Criza, globalizare, Lectia zilnica, Miscarea Garantie reciproca, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: In aceasta seara o lecţie introductivă cu privire la înţelepciunea Cabalei va avea loc în mai multe oraşe din Israel. Este o rampă de lansare pentru un nou semestru, care va incepe in centrele noastre de învăţare în două săptămâni.

Răspuns: Aceasta este baza pentru tot. Nu cu mult timp în urmă, m-au întrebat dacă avem nevoie sa continuam învăţarea înţelepciunii Cabalei sau este suficient sa studiem numai articole, cum ar fi „Garantarea reciprocă”, „Pacea în lume”, şi altele. M-au întrebat dacă nu ar merita să încheie cu studiul TES (Studiul celor zece Sefirot) sau Cartea Zohar.

Mai întâi de toate, pentru mine toate acestea sunt într-adevăr la fel. Înţelepciunea Cabalei are patru limbi prin care cabalistii ne spun cum putem corecta materia noastra: dorinta.

Este imposibil sa ne descurcam fără aceste surse. Fără ele, nu putem  atrage Lumina Inconjuratoare, Lumina care reformeaza. Ne dezvoltam mintea şi senzaţiile în special prin intermediul acestora. Sufletul se dezvoltă prin studiul înţelepciunii Cabalei, şi nu prin legătura cu oamenii obisnuiti. Noi luam de la ei nevoia de a dezvolta sufletul, atunci când încercam să-i ajutam, iar apoi, mai târziu, în timpul lecţiei, ridicam aceasta nevoie catre Lumină, iar apoi această nevoie ne dezvoltă.

Trebuie să existam între aceşti doi factori: pe de o parte, sa venim mai aproape de cei inferiori pentru a primi de la ei dorinţele şi să învaţam ce materiale este necesar să se disemineze în rândul lor, iar pe de altă parte, să ne apropiem de cel superior, prin studiul Cartii Zohar, Studiul celor zece Sefirot şi al articolelor.

Dacă o persoană isi simte punctul din inima şi vrea să ajungă la scopul creaţiei, şi nu doar la o viata buna in aceasta lume, ea trebuie să studieze înţelepciunea Cabalei într-un mod sistematic. Nu ştiu cum este posibil să se corecteze sufletul fără fundaţiile ascunse în procesul de studiu, fără sa se lucreze cu surse autentice. Sa auzi, aici şi acolo, cursuri şi lecţii nu este deloc precum un curs sistematic la centrul de învăţare.

Recomand tuturor sa ia acest curs, chiar dacă o persoană a auzit deja lecţiile noastre. Numai în acest fel este posibil să înveţe ordinea muncii, să simtă limba, sa înţeleaga termenii şi definiţiile, şi, cel mai important, sa obtina o abordare corectă, pe care nu o va primi prin intermediul lecţiei zilnice. Un curs introductiv este o necesitate.

În afară de aceasta, pregăteşte persoana într-un mod special pentru legătura socială cu grupul. La urma urmei, noi nu vorbim numai despre studii, ci şi despre munca internă. Nu este întâmplător faptul că majoritatea studenţilor din centrul de învăţare nu doresc să plece şi continua să studieze.

Din partea a 5-a a Lecţiei zilnice de Cabala 10/10/2011, „Pacea în lume”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Am nevoie sa creez tipul de mediu şi atmosfera in jurul meu, care mă vor convinge în mod constant de faptul ca a fi interconectat şi compatibil cu alţii mă va duce la o viaţă mai sigură şi mai bună. Este o viaţă unde voi simţi binele.

Iei formula de interconectare totală între toate elementele din natură şi o dezvălui oamenilor intr-un mod in care pot înţelege. Trebuie să le explici că este bine să aibă grijă unul de altul, pentru că acesta este modul in care devii similar cu natura care te înconjoară. În acest sens, vei beneficia de ceva mare, deoarece obţii armonia cu natura. Apoi, toate forţele naturii, atât ascunse, cat şi revelate, vor fi binevoitoare faţă de noi, iar noi vom beneficia în orice fel.

Haideti să realizam un experiment şi sa vedem cât de mult vom reuşi în afaceri şi in economie dacă începem sa ne tratam unii pe alţii cu mai multa compasiune, ca membrii unei familii. Acest lucru este dificil; cu toate acestea, dacă începem să ne convingem unii pe altii in mod subtil, fără nicio presiune, atunci cu siguranta nimeni nu va pierde.

Ii învăţ pe copii mei să nu se lupte, sa nu provoace pe altii, să fie politicosi, să spuna „te rog” şi „iti mulţumesc”, să împărtăşeasca şi să-si facă prieteni. Ii învăţ aceste lucruri pentru că ştiu că acest comportament le va oferi o siguranţă maximă. Nu-i învăţ pe copii mei să dea cu pumnul in oameni sau sa fure, deoarece în primul rând, vreau să fie în siguranţă în viaţă. Dacă ei sunt buni cu oamenii, vor găsi întotdeauna o condiţie mai mult sau mai puţin normala in care să existe.

De ce nu putem stabili aceste relaţii la nivel mondial? Am luat în considerare toate acestea înainte – în viziunile noastre despre societati utopice.

Trebuie să luminam oamenii cu privire la era in care intram. Toată lumea trebuie să înţeleagă că trăim în era în care totul este interconectat, unde toată lumea este ca o parte dintr-o singură familie, şi fiecare este dependent de ceilalti. Aceasta este era în care ne reeducam să devenim un element global şi integrant al societăţii, o eră în care fiecare persoană înţelege unicitatea ei, propria sa contribuţie unică in lume şi pentru acest motiv ar trebui să se simtă responsabil pentru partea sa. Fiecare persoană trebuie să se simtă în acest fel în raport cu toti ceilalti.

Dintr-o discutie privind educaţia globala 9/7/2011

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Miscarea Garantie reciproca - Niciun comentariu→