Întrebare: Spuneți că numele sunt date aleatoriu în funcție de o anumită tendință sau din alte motive. Cum ar trebui să dăm corect unui copil un nume, astfel încât acesta să reflecte atributele Creatorului în el?

Răspuns: Nu aș face asta. În primul rând, dă-i un nume obișnuit, simplu, care este popular în rândul oamenilor și nu un nume care să-l rănească sau să îl umilească în vreun fel, un nume pentru care nu va fi ridiculizat la școală sau la locul de joacă.

În al doilea rând, sa nu credeți că dacă dați unui copil sau oricărei alte persoane un anumit nume, îi veți schimba soarta prin aceasta.

Se spune: „Cine își schimbă locul, își schimbă soarta”. Dar termenul „loc” se referă la nivelurile scării spirituale. Deci, desigur, îți schimbi soarta.

Este același lucru în ceea ce privește un nume: cu cât urcăm mai sus pe scara spirituală, cu atât sunt mai mari numele noastre. Dar numirea unei persoane cu un nume sau altul nu înseamnă nimic. Nu mai crede în acele amulete.

Întrebare: O persoană care începe să urce pe scara spirituală dobândește automat un nume?

Răspuns: El primește un nume în funcție de nivelul spiritual pe care se află. Acesta este motivul pentru care poate fi chemat cu un nume la un moment dat și cu un alt nume altădată. De asemenea, Tora ne spune despre asta atunci când se pare că ne vorbește despre oameni: Avraam, Isaac, Iacob, Faraon, fiica lui Faraon, Batya etc. Cu toate acestea, aceștia nu sunt oameni, ci părți ale unui singur suflet!

O persoană care atinge lumea spirituală trece prin aceste stări. La un moment dat, el este ca faraonul, alta data este ca Avraam, iar alta data este ca regele David etc. Deci, treceți prin aceste stări cât mai repede posibil. Acesta este principalul lucru.

KabTV  „Fundamentele Cabalei” 24.02.2019

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Trebuie să parcurgem toate stările spirituale, precum potopul, Exodul din Egipt etc., în aceeași ordine cronologică sau nu este necesar?

Răspuns: Trebuie să parcurgem tot ceea ce ne spune Tora în mai mult sau mai puțin aceeași ordine cronologică, dar fiecare le parcurge în funcție de starea sufletului său.

Așadar, a fi în Egipt nu înseamnă că voi petrece patru sute de ani în exil și apoi voi scăpa de acolo prin deșert.

Trebuie să transformăm toate acestea în cadre spirituale, ceea ce înseamnă că coborârea în Egipt este recunoașterea ego-ului ca rău. La început, nu este rău și sunt șapte ani de sațietate când mă bucur de ego-ul meu și înțeleg că mă conduce înainte, pe măsură ce studiez înțelepciunea Cabala, știu mai mult și înțeleg din ce în ce mai mult.

Apoi vin șapte ani de foamete. Dacă înainte simțeam că ego-ul mă umplea, acum simt că mă detașează de realizarea spirituală și că nu mai vreau să-l accept, ci vreau să-l părăsesc.

KabTV  „Fundamentele Cabalei” 24.02.2019

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Două versiuni ale purtării războiului

Comentariu: Baal HaSulam scrie că există două versiuni ale războiului împotriva egoismului: fie va avea loc la nivelul gândurilor, clarificare în cadrul fiecărei persoane, fie dacă nu facem acest lucru, se poate manifesta cumva la nivel corporal.

Răspunsul meu: Atunci se va manifesta mult mai rău, clătinându-ne și arătându-ne clar că trebuie să începem să ne apropiem unul de celălalt.

Comentariu: Într-adevăr, Baal HaSulam scrie că ar putea exista un al treilea sau al patrulea război mondial.

Răspunsul meu: Dar totul se poate desfăşura într-un mod blând și scurt. Aceasta e problema. Dacă există o forță numită Israel (direct la Creator), atunci se spune că Israel scurtează timpul de corectare. Aceasta este ceea ce încercăm să facem în cadrul organizației noastre, cu toți oamenii din lume.

Întrebare: Ce înseamnă să lupți împotriva ego-ului tău? Și, de fapt cu ce fel de egoism să lupți?

Răspuns: Cu cel care este îndreptat împotriva celuilalt.

Întrebare: Este tocmai acest egoism îngust care este împotriva conexiunii cu alți oameni?

Răspuns: Da. Doar conexiunea cu ceilalți este ceea ce trebuie să acceptăm ca singură direcție a dezvoltării noastre.

Israelul, evreii, trebuie să se manifeste în acest sens. De aceea sunt atât de egoişti. Dar dacă vor face acest lucru, vor putea conduce întreaga lume cu ei.

KabTV’s “Stări Spirituale” 30.04.2021

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Există diferite tipuri de război: război civil, război rece, război informațional, războaie religioase etc. Așa se manifestă războiul în lumea noastră. Spui adesea că războiul este un remediu. Care este diferența dintre toate aceste războaie ca mijloc de corectare?

Răspuns: Ele apar la diferite niveluri ale egoismului. Faptul este că poți pur și simplu să lupți „frontal”. împotriva egoismului nostru Dacă este mic, atunci așa se face. De exemplu, îi forțăm pe copii sau pe noi înșine să ne ridicăm și să facem ceva, facem anumite lucruri, folosim metode puternice pentru a înlocui relațiile rele dintre noi cu cele bune și forțăm o persoană să se apropie de ceilalți oameni.

Deși inițial nu cineva nu o dorește deloc, creăm astfel de condiții pe care le dorește, pentru că dacă nu ascultă instrucțiunile pentru bine și pace, atunci pierderea rezultată va fi mult mai mare.

Prin urmare, războaiele care au fost purtate în diferite momente din istorie de mii de ani se înlocuiesc reciproc. Dar suntem într-un război constant.

Întrebare: Deci, suntem în permanență în război cu egoismul din interiorul nostru pentru că este natura noastră și, în consecință, tot felul de războaie se manifestă și în lumea exterioară? Suntem aranjați astfel încât să vedem egoismul nostru interior în afară. Deci, dacă nu facem față egoismului nostru intern, atunci trebuie să luptăm cu un inamic extern?

Răspuns: Da, suntem forțați prin tot felul de motive externe, obuze și influențe să facem această lucrare împotriva egoismului nostru.

KabTV “Stări Spirituale” 14.05.2021

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe Quora: “De ce este invidia un lucru rău?“

Într-o societate în care valorile consumiste și materialiste ne înconjoară, atunci de obicei simțim invidia ca fiind rea, deoarece ne plasează într-o competiție negativă unul împotriva celuilalt. Adică, din cauza invidiei, ne simțim mai rău față de noi înșine, deoarece ne face să ne simțim mai slabi, mai mici, mai înceţi și, în general, mai răi decât alții. La fel, invidia ne poate determina să devenim gata să îi călcăm pe ceilalți pentru a ne face să parem mai mari, mai puternici, mai rapizi și, în general, mai buni decât ei.

Simțim invidia ca o lovitură pentru noi înșine – ego-urile noastre. Suntem făcuți din dorințe egoiste de a ne bucura, iar invidia ne face să simțim că ceilalți se bucură mai mult decât noi sau ne bucurăm în locuri în care nu simțim nici o plăcere. Ne face astfel să ne simțim lipsiți de plăcerile pe care le primesc alți oameni și de surplusul lor de plăcere – fie că este vorba de o sănătate mai bună, mai multe relații de succes, mai multă bogăție, respect, faimă, putere sau cunoaștere – aparent îi ridică deasupra noastră.

Profesorul meu, Rabash, obișnuia să spună că i-ar plăcea să poarte pijamalele oriunde mergea, deoarece pijamalele erau hainele sale cele mai confortabile. Atunci de ce nu? Pentru că ar fi fost considerat nepotrivit conform unui cod vestimentar social care dicta un anumit standard de îmbrăcăminte. Purtând pijamale în public, mai ales ca rabin, el va deveni subiect de bârfă și umilință. Prin urmare, pentru a se încadra în societate și a evita bârfele și umilințele, el va purta în public haine acceptabile din punct de vedere social, chiar dacă era mult mai puțin confortabil decât pijamalele. Teama de a nu fi subiect de bârfă și umilință în societate ne îndreaptă astfel o mare parte din viața noastră socială.

Cu toate acestea, invidia nu este o calitate rea în sine. Dacă invidia este negativă sau pozitivă depinde de ceea ce valorează societatea. În mod obișnuit, simțim invidia ca fiind rea pentru că apreciem calitățile egoiste din societate, adică ne uităm la „cu cât este mai mare, cu atât mai puternic, cu cât este mai rapid cu atât mai bine” în societate – oameni care își pot depăși calea către un anumit nivel de succes materialist. Dacă am aprecia, în schimb, conexiunea socială pozitivă ca o valoare de conducere, unde societatea este mai unită, altruistă, amabilă și grijulie, atunci membrii ei ar fi mai fericiți, mai siguri și mai încrezători – la fel și invidia s-ar inversa și ar deveni o calitate pozitivă.

Cu alte cuvinte, dacă ar exista o atmosferă pro-socială care să îmbrace societatea, oameni respectând și valorizând în primul rând contribuțiile care întăresc solidaritatea socială și unificarea, atunci am invidia oamenii care par mai altruisti, mai grijulii, mai amabili și mai iubitori. Întrucât am aprecia conexiunea, atunci nu am vedea nici un rost să dărâmăm acești oameni, deoarece aceasta s-ar opune valorilor care circulă prin societate. Mai degrabă, invidia ne-ar face să dorim să ne schimbăm noi, pentru a deveni mai altruisti, mai grijulii, mai buni și mai iubitori pe măsură ce îi percepem pe ceilalți.

Invidia ar deveni astfel nu numai pozitivă, ci ar deveni un factor cheie în transformarea noastră în bine, pentru a îmbunătăți societatea umană. În loc ca invidia să conducă la tot felul de manipulări, exploatare și abuz, așa cum se întâmplă în lumea noastră materialistă actuală, invidia într-o societate care prețuiește calitățile pro-sociale ar duce la o mai bună susținere, încurajare și grijă reciprocă. Ar crea o atmosferă de concurență sănătoasă, servind pentru a motiva și inspira membrii societății să realizeze beneficii pentru alții și pentru societate. O astfel de societate ar fi apoi pe calea către noi niveluri de fericire și bunăstare.

Astfel, invidia nu este rea în sine. Dacă este rea sau bună depinde de valorile care pătrund în societatea noastră. Dacă învățăm să ne schimbăm valorile de la cele egoiste, individualiste și materialiste la cele altruiste și pro-sociale, atunci invidia noastră ar servi pentru a extinde aceste din urmă trăsături în societate, ceea ce la rândul nostru ne va face mai fericiți, mai sănătoși, mai siguri și mai încrezători .

Filed under: Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→

Întrebare: Gândurile noastre ne pot dezvolta dorința și, dacă da, cum?

Răspuns: Gândul influențează dorința și dorința influențează gândirea. Vedem asta prin luptele noastre zilnice.

Dacă am o dorință foarte mică pentru ceva, dar încep să mă gândesc la asta din ce în ce mai mult și, astfel, dezvolt și înțeleg constant aceste gânduri, ca urmare, dorințele mele cresc de multe ori mai mult. Și invers, dorința ne poate influența gândurile și, dacă dorința se schimbă, un anumit gând poate dispărea.

Dorințele noastre sunt principalul lucru, în timp ce gândurile noastre ne-au fost date pentru a crește dorința, pentru a le concentra, a le forma și a le îndeplini.

Din emisiunea KabTV „Fundamentele Cabalei”, 19.02.2019

Filed under: Criza, globalizare, Intrebare si Raspuns, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: În ziarul The Nation, Baal HaSulam scria că pământul Israel este proprietatea celor douăsprezece triburi, iar oamenii înșiși sunt numiți evrei, deoarece sunt descendenții celor două triburi rămase. Celelalte zece triburi au dispărut.

Dacă pământul Israel ne-a fost dată deja și după două mii de ani ne-am întors aici, atunci cu siguranță, pentru a corespunde rădăcinii spirituale, toate cele doisprezece triburi trebuie să trăiască pe el, nu?

Răspuns: Aceste douăsprezece triburi se vor dezvălui în curând. Până în prezent, doar două triburi și jumătate trăiesc pe acest teritoriu, iar restul s-au dispersat cumva pe tot pământul. Nu le putem vedea, nu le putem identifica. Nu avem voie să simțim întreaga națiune, deoarece nu putem folosi interacțiunea noastră corect.

Comentariu: Ați explicat odată că cele douăsprezece triburi sunt structura dorinței noastre „Yod-Hey-Vav-Hey”.

Răspunsul meu: Fiecare dorință constă în patru faze. Prin urmare, dorința „Israel” include, de asemenea, patru faze, fiecare dintre ele constând din trei linii. De patru ori trei este egal cu doisprezece triburi. Drept urmare, au existat douăsprezece triburi în lumea noastră.

Întrebare: Când aceste triburi au intrat în țara Israelului după ce au rătăcit în deșert timp de 40 de ani, toate cele douăsprezece triburi au fost clar dispersate într-un anumit mod. Ce înseamnă acest lucru în munca internă?

Răspuns: Li s-a spus în ce mod ar trebui să se disperseze, astfel încât fiecare dintre cele douăsprezece părți să corespundă locului său de pe pământ. La urma urmei, pământul are propriul său potențial. Fiecare trib, adică dorința umană, trebuie să corespundă dorinței lumii animale, vegetale și minerale.

KabTV „Stările spirituale” , 21.05.2021

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum se manifestă în lumea noastră, la nivel uman, forțele negative și pozitive, aflate într-un conflict constant?

Răspuns: În lumea noastră, aproape că nu simțim forțe bune. Numai într-un mod foarte limitat între prieteni, rude, părinți și copii. Sau le simțim în instinctele naturii, care ne impun să avem relații bune pentru că altfel nu ar exista viață și procreație. Și la celelalte niveluri ale naturii, nu vedem aceste forțe pentru că nu le aducem în lumea noastră.

Întrebare: Asta înseamnă că există o forță pozitivă și una negativă, care sunt echilibrate, de exemplu, la un nivel mineral și, prin urmare, Pământul, acest cheag de materie, poate exista.

Dar a existat o perioadă în care aceste forțe nu erau în echilibru și a existat o luptă constantă între ele. La fel se întâmplă și cu umanitatea. Și ca o consecință a acestui fapt, se duc războaie constante în care forțele binelui și ale răului sunt în continuu război între ele. Ce se va întâmpla când vor ajunge la echilibru?

Răspuns: Forțele binelui și răului vor ajunge la echilibru numai atunci când omul intervine în acest raport, opoziție, și echilibrează toate forțele naturii. Atunci natura va acționa pentru binele tuturor celor care o umplu.

Întrebare: Putem spune că dorința noastră pentru Creator, adică pentru proprietatea dăruirii, nu s-a format încă pe deplin și, ca urmare, apar războaie și conflicte?

Răspuns: Da. Relația dintre noi determină toate stările naturii la toate nivelurile ei și relația noastră cu Creatorul.

KabTV „Stări spirituale” 21.05.2021

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Zohar pentru toți, VaYetze [Și Iacov a ieșit], punctul 15: Solomon a făcut trei cărți, care corespund celor trei linii: Cântarea Cântărilor este o interpretare a liniei drepte, Hesed; Ecleziastul [Kohelet] este o interpretare a liniei stângi, Gevura; iar Proverbe este o interpretare a liniei de mijloc, Tifferet.

Întrebare: Știm că linia de mijloc vine după constatarea liniilor dreapta și stânga. Și conform cronologiei, Kohelet (linia stângă) a fost scris ultima. De ce?

Răspuns: Sincer, am multe răspunsuri la acest lucru. Aceste linii intră în om și sunt realizate în el în combinația lor completă. Toate vin de sus: stânga, dreapta și cea de mijloc.

Cea mai înaltă Sefira, Keter ,este linia de mijloc. Hochma și Bina provin din ea. Keter este deasupra, Hochma și Bina sunt deasupra. Apoi de la Keter, Hochma și Bina, aceste linii coboară până la DAAT. Și coboară până la Hesed și Gevura. De la DAAT, coboară în jos la Hesed și Gevura și apoi împreună la Tifferet.

Aici, există o confluență a celor trei linii atât de sus în jos, cât și de jos în sus și, în general, încât nu poți spune care dintre ele apare înainte și care după.

Nu poți defini o linie fără cealaltă: dreapta fără stânga, stânga fără dreapta și cea de mijloc fără amândouă. Adică, toate cele trei linii sunt incluse una în alta. Acest lucru se repetă de multe ori în Cartea Zohar. Deci, aveți trei linii în dreapta, trei linii în stânga și trei linii în mijloc.

În plus, linia de mijloc vine mai întâi și apoi dreapta și stânga în același plan. Și apoi din nou linia de mijloc și dreapta și stânga în același plan. Se intersectează nu numai în linii, ci și în niveluri.

Prin urmare, vorbind despre ceea ce vine primul sau al doilea în infinit, în eternitate, în perfecțiunea Creatorului, nu există așa ceva. În lumina directă va arăta ca un singur lucru, în lumina reflectată va arăta exact opusul.

Dacă se manifestă cu linia dreaptă, cea stângă va arăta diferit. În linia stângă, linia dreaptă va arăta diferit. În cele din urmă, totul depinde de observator pentru că atunci când perfecțiunea și armonia absolută sunt în fața ta, atunci cu proprietățile tale vei vedea lucruri complet diferite de fiecare dată și vei fi mereu în opoziție și contradicții.

Iar starea permanentă, eternă, perfectă vine ca o sinteză. În ea, nu mai există nicio linie dreaptă, stângă sau mijlocie și ordinea lor specifică.

Astfel, atunci când un cabalist urcă, el nu are o cerere internă clară că ar exista mai întâi linia dreaptă și apoi stânga, deoarece, în funcție de propria schimbare, intră imediat în perspective diferite. Prin urmare, o astfel de întrebare este inadecvată.

Comentariu: Dar această întrebare poate fi adresată, de exemplu, de oamenii de știință dacă încep să citească Cartea Zoharului.

Răspunsul meu: Cu raționamentul lor corporal, vor fi, desigur, foarte confuzi, dar acest lucru este bun. Vreau să le spun ascultătorilor și telespectatorilor: „Chiar dacă sunteți confuzi, citiți oricum Cartea Zoharului, indiferent ce înțelegeți. Citind, deja stimulați lumina superioară, acest câmp informațional în care existăm. ”

KabTV „Puterea cărții Zohar” # 13

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Dacă am putea trece dincolo de intenția noastră îngustă, prin care facem totul numai de dragul nostru, conștient și subconștient, prin orice efort, prin forță, prin toate mijloacele, am începe să simțim lumea nu cu cele cinci simțuri ale noastre, ci ca prin simțurile altcuiva.

Percepția lumii prin intermediul organelor senzoriale ale altor persoane ne oferă o imagine complet diferită, mai presus de cea egoistă, pe care o numim lumea superioară. La urma urmei, în măsura în care începem să ieșim de la noi, ieșim din intenția noastră de dragul nostru și ne integrăm în intenție nu de dragul nostru, descoperim că anterior serveam forța de dragul nostru și acum servim forța de dragul altora.

Intenția de dragul altora se numește Lișma.

Când dobândim această intenție, începem să vedem lumea într-un mod diferit, că nu depinde de noi, de existența noastră, de acțiunile și dorințele noastre. Această lume se numește lumea superioară. De ce? Începem să vedem forțe, acțiuni care sunt deasupra noastră, mai mari decât noi, în afara noastră, deoarece acestea nu sunt limitate de egoismul nostru îngust.

Această oportunitate de a acționa într-o formă absolută, nu de dragul nostru, care se numește Lișma, ne duce la nivelul de eternitate, perfecțiune și ne oferă posibilitatea de a exista într-o altă lume, într-un alt spațiu.

Întrebare: Unde este Creatorul aici?

Răspuns: Creatorul este forța generală a dăruirii și iubirii, care în acest caz este dezvăluită omului, deoarece începe să o dobândească în afara sa. În această măsură, parțial, el devine din ce în ce mai familiarizat cu acest mare câmp, marea forță care îl înconjoară într-o nouă dimensiune, într-o lume nouă, care se numește Creatorul.

KabTV „Stări spirituale”

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→