Noul meu articol pe Linkedin “Ce poate rezolva problemele noastre”

Pădurile siberiene de peste tot sunt consumate de foc; Germania, Belgia, Marea Britanie și alte câteva țări europene se îneacă în inundații în mijlocul verii; Columbia Britanică și nord-vestul Statelor Unite se îndepărtează încă de ceea ce se numește o „cupolă de căldură” care le-a acoperit mai mult de o săptămână în urmă cȃnd au avut temperaturi de peste 120 ° F (49 ° C), care au topit drumurile și au luat sute de vieți. Acestea împreună cu nenumărate alte probleme „de rutină” care par să se acumuleze mai mult în fiecare zi exacerbează sentimentul că lumea iese din control. Înainte de a rezolva o problemă, apar două noi și întotdeauna cu severitate record. Chiar nu putem face nimic?

De fapt, putem face multe, dar este nevoie de un mare angajament de la noi toți. Există două niveluri pentru a face față crizelor: nivelul special și nivelul general. Nivelul special înseamnă a face față crizelor pe rând. Aici, principalul lucru pe care trebuie să-l dezvoltăm este cooperarea. Deocamdată, fiecare țară se confruntă singură cu crizele sale. Într-o lume conectată global, aceasta este o abordare jalnică. Dacă pandemia ne-a învățat ceva, o infecție oriunde este o infecție peste tot. Dar, din moment ce fiecare țară (cu câteva rare excepții) își face griji doar cu privire la vaccinarea propriilor oameni, țările care nu pot rezolva problema devin în mod eficient focare pentru noi tulpini, care apoi s-au răspândit în țările deja vaccinate, făcând vaccinurile mult mai puțin eficiente.

Nivelul general derivă din nivelul particular. Pentru a coopera, trebuie să avem un anumit sentiment de solidaritate sau cel puțin să ne dăm seama că suntem dependenți unul de celălalt. Într-adevăr, suntem dependenți unul de celălalt chiar și de cele mai elementare lucruri, cum ar fi hrana și apa, îmbrăcămintea, îngrijirea sănătății, locuirea și educația. Economiile noastre sunt complet împletite, dar cumva vrem să ne distrugem reciproc, ca și cum ca urmare propria noastră țară nu va fi distrusă,.

Când un pericol comun le amenință, cum ar fi o inundație sau un incendiu de pădure, animalele încetează să se mai vâneze. Oamenii, vârful creației sunt cumva lipsiți de acest bun simț. În loc să fugim împreună, încercăm să exploatăm chiar și necazul comun pentru a-i răni pe alții. Nici nu ne pasă că făcând asta, tăiem ramura pe care stăm atât timp cât suntem ultimii care cad.

Acest tip de egoism este problema noastră principală. Pentru a o rezolva, trebuie să ne unim împotriva ei. Nu unul împotriva celuilalt, ci împotriva noastră, împotriva naturii noastre egoiste. Dacă ne angajăm cu toții să creăm un mediu social pozitiv, totul se va schimba.

Întrucât nu ne vom mai exploata unii pe alții, nu vom mai avea nevoie să epuizăm resursele Pământului iar tendința negativă a schimbărilor climatice se va răsuci. Pe măsură ce crizele se calmează, vom putea direcționa mai multe resurse spre a-i ajuta pe cei mai puțin norocoși dintre noi și toată omenirea va beneficia de noua atitudine.

Aceasta nu este o sarcină pentru guverne. Guvernanţii sunt cei care excelează în trăsăturile pe care societatea le prețuiește. Prin urmare, într-o societate egoistă guvernanții sunt cei mai egoiști oameni. Ca urmare, ei nu pot conduce o tranziție către o mentalitate non-egoistă. Ar fi o prostie să ne așteptăm la asta. Acesta este motivul pentru care această sarcină ne revine tuturor. Trebuie să ne sprijinim reciproc în cultivarea responsabilității reciproce și a grijii. Dacă suntem suficient de îndrăzneți pentru a face acest lucru, ne vom transforma lumea dincolo de cele mai sălbatice vise ale noastre. Dacă nu, atunci așa cum a spus un titlu de ziar pe care l-am citit, „Cea mai fierbinte vară pe care ați trăit-o vreodată este cea mai răcoroasă vară din restul vieții voastre”, dacă nu chiar mai rău de atât.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “Tisha B’Av și construirea celui de-al Treilea Templu”

Tisha B’Av (9 Av) simbolizează distrugerea Beit HaMikdash (Templul), separarea profundă dintre noi cauzată de revelarea egoismului separator.

9 din Av este o zi tragică în istoria evreiască când Primul și al Doilea Templu au fost distruse și de asemenea, când evreii au fost expulzați din Anglia, Franța și Spania. În plus, a fost și ziua în care evreii au fost luați din ghetoul din Varșovia pentru a fi sacrificați, în timpul Holocaustului.

Există o rădăcină spirituală intrinsecă pentru fiecare sărbătoare și dată specială din calendarul evreiesc, forțe spirituale care apar și ne influențează lumea fizică. Faptul că toate aceste tragedii au avut loc la aceeași dată de-a lungul mai multor secole nu este întâmplător. Acesta subliniază rădăcina spirituală care stă la baza tuturor problemelor care afectează poporul Israel.

De ce a avut loc distrugerea Templului? Pentru că am început să punem accentul pe Templu ca o clădire, în loc să fie ca un simbol al unității noastre. Noi, poporul evreu am ajuns la un punct în care am uitat de puterea superioară disponibilă prin conexiunea noastră, forța care cimentează conexiunile dintre noi. Ne-am îndepărtat de scopul nostru de a fi ca un singur om cu singură inimă, o stare care permite Creatorului să fie revelat.

După cum este scris, „Seara plângerilor nefericite va fi a Noua din Av. Și Creatorul a poruncit: ai plâns degeaba fără motiv și prin urmare îți voi da un motiv pentru plânsul tău. A noua din Av a devenit o zi de doliu pentru întreaga națiune. De fapt, în această zi, Primul și al Doilea Templu au fost distruse … ”(Midrash Raba, Shlach)

Astăzi ne găsim exact în aceeași situație ca în timpul distrugerilor trecute ale Templelor. Nimeni nu are cu adevărat sentimente bune față de ceilalți. Suntem într-o stare în care egoismul ne domină, separând și distrugând tot ceea ce ar putea fi pozitiv între noi. Până când nu recunoaștem greşeala fatală, nu are rost să ne amintim de Tisha B’Av ca fiind doar ceva ce s-a întâmplat în trecut, pentru care trebuie să plângem. Nu reușim să învățăm ce trebuie să facem ca popor aici și acum: să ne unim și făcând asta, să transformăm răul în bine. Prin urmare, din păcate, evenimente oribile îi afectează pe evrei și pot apare la orizont chiar prognozele unui nou Holocaust, de data aceasta la scară globală, amenințându-i pe toți evreii oriunde s-ar afla.

Pur și simplu trebuie să realizăm că sursa necazurilor noastre – ura neîntemeiată dintre noi – este la fel de prezentă și vie astăzi ca în trecut. Deci, depinde de noi să începem să reconstruim templul, să construim cel de-al Treilea Templu – starea de unitate și de completare reciprocă, de ridicare deasupra urii, aroganței și mândriei – starea de „iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”.

Trebuie să creăm o conexiune între noi suficientă pentru ca forța bună numită Creator să fie revelată. Între timp, această puternică forță pozitivă este încă ascunsă în lumea noastră. În momentul în care stabilim conexiuni adecvate și benefice, bunătatea lumii va fi dezvăluită prin noi și vom putea arăta lumii întregi cum să construim al Treilea Templu pentru toate popoarele și națiunile, după cum este scris, „Casa mea va fi numită o casă de rugăciune pentru toate popoarele” (Isaia 56: 7).

Îmi doresc ca toate evenimentele tragice care se întâmplă poporului nostru să se oprească, să le recunoaștem și să le înțelegem cauza și să o dezrădăcinăm. Doresc să ne vedem ridicându-ne deasupra suferinței lumii actuale, în conexiuni de iubire. Fie, să reușim rapid în asta!

Filed under: Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “Trebuie să câștigăm cursa (Împotriva noastră)”

Fără îndoială, trăim vremuri dificile. Se pare că suntem în conflict cu toată lumea și cu oricine: membrii familiei, colegi de muncă, în interiorul țărilor, între țări, împotriva naturii și în general, oriunde privim există haos. Singura modalitate de a restabili ordinea în viețile noastre este să ajungem la izvorul care scoate la iveală aceste dezastre și să facem să curgă fluxul încotro trebuie să meargă, în loc să țâșnească peste tot și să înece tot ce este la vedere.

Dacă noi căutăm fântâna, nu o vom găsi nicăieri, deoarece nu este nicăieri în afara noastră sau în interiorul nostru; este între noi. Esența problemei este că ne tratăm reciproc cu ură. În rândul membrilor familiei, colegilor de muncă, în interiorul țărilor, între țări, împotriva naturii și, în general, oriunde privim ura dă tonul. Ura distruge și, când dă tonul peste tot distruge totul.

O vedere aeriană după inundații la Erftstadt-Blessem, Germania, 16 iulie 2021

Imaginați-vă cum s-ar simți oamenii unul față de celălalt dacă ar decide toți împreună să pună capăt dușmanului comun, urii reciproce dintre ei? Bineînțeles, toți cei care urăsc simt că există un teren solid pentru ură. Dar dacă toată lumea urăște, există distrugere totală și toată lumea pierde. Prin urmare, numai dacă toată lumea decide să cultive prietenia în locul dușmăniei, să se ridice deasupra dreptăţii cauzelor noastre și să declare că ura este dușmanul nostru comun, numai atunci va fi posibilă inversarea traiectoriei lumii către distrugerea în masă a umanității.

Crizele nu ne arată doar că ne urâm; ele sunt de asemenea, ce este mai bine pentru noi și de fapt, sunt doar impulsul pentru a hrăni prietenia și armonia între noi. Fără simțul că alunecăm neputincioși către o prăpastie, nu vom fi motivați să facem modificări. Prin urmare, în timp ce crizele sunt necesare pentru a ne motiva, cu cât ne motivăm mai repede și începem să schimbăm relațiile dintre noi, cu atât prețul pe care va trebui să îl plătim pentru ura noastră este mai mic.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→

Spargerea oferă o oportunitate pentru corectare. Dacă nu ar exista spargere, nu ar fi nimic de corectat. Și fără corectare, nu avem nicio șansă să simțim creația, care este percepută doar ca avantajul luminii asupra întunericului.

Prin urmare, dacă nu ar fi nicio diferență între dorința de a primi și dorința de a dărui, între lumină și întuneric în senzațiile noastre, nu am înțelege creația și nu am simți unde suntem.

Și dacă nu ar exista senzații, nu am fi dezvoltat inteligența, capacitatea de a gândi, de a fi conștienți. Am rămâne cu dorințe mici, primitive, limitate. De fapt, recompensa sentimentelor și a înțelegerii umane provine tocmai din contradicția inerentă rădăcinii noastre: două fundamente opuse, puterea de dăruire provenită din natura Creatorului și puterea de primire ca oglindă opusă Creatorului.

Când aceste două forțe acționează în noi una împotriva celeilalte, obținem între ele două percepția, viziunea și senzația reală. Este imposibil să percepem creația doar într-o calitate sau în alta, ci doar în contrastul a două opuse, ceea ce este realizarea de 620 de ori mai mare a puterii și bogăției creației.

De aceea, spargerea care a avut loc la începutul creației și păcatul copacului cunoașterii trebuiau să se întâmple. Fără acestea, nu ar exista amestec de sfințenie și impuritate (Klipa) și nu ar fi niciun contrast între ele. Iar în contrastul acestor doi poli ne construim pe noi înșine.

O persoană nu este considerată a fi un corp format din carne și sânge, aceasta nu este starea noastră inițială; o persoană este înțelepciunea acumulată în procesul de clarificare între bine și rău, lumină și întuneric, între Klipa și sfințenie. Din scânteile extrase de acolo, ne colectăm dorințele și umpluturile corecte pentru un vas numit „suflet”. Prin acele discernăminte, acest vas crește și se extinde, se umple cu realizarea și senzația Creatorului și se contopesc cu El.

Prin urmare, trebuie să ne dăm seama că nimic rău nu se întâmplă în creație, ci doar clarificări despre ceea ce Creatorul a creat. Creatorul vrea să ne învețe, dar instrucțiunile Lui nu seamănă cu ceea ce suntem obișnuiți în școală; duce la coliziunea calităților opuse în noi, astfel încât, dintr-o stare de dualitate, căutare și contradicție, să atingem întreaga creație în profunzime și în lărgime și astfel să ne construim pe noi înșine.

Toată această dezvoltare provine din ascensiuni și coborâri, spargerea și ciocnirea egoismului nostru cu dorința de a dărui. Pe măsură ce încercăm să combinăm fragmentele dorințelor sfărâmate, studiem profunzimea creației și natura acesteia și ajungem la Creator.

Din lecția zilnică de Cabala 7/12/21, „Ruina ca o oportunitate de corectare”

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Potrivit Cabalei, pentru a ne dezvolta spiritual, adică pentru a schimba intenția de la egoistă la altruistă, trebuie să ne schimbăm natura. Cum se dezvoltă un astfel de obicei?

Răspuns: Acesta nu apare ca un obicei, ci ca o necesitate urgentă datorită faptului că o persoană vede cât de rea este natura sa. Doar din acest motiv decide în mod conștient să o schimbe.

Inițial, ajunge aici în mod pur egoist pentru că vede că va fi mai bine pentru el dacă acționează în acest fel. Vrea să știe despre viața sa, moarte, scopul existenței și modul de a obține ceva mai mare și de a învăța în această viață, așa-numita mecanică cerească care îl controlează și îl corectează. Vrea să se ridice deasupra altora, să simtă că el creează.

Când începe să aprofundeze acest lucru, vede că poate fi cu adevărat mai înalt decât ceilalți, mai mare decât alții și nu pentru un scop rău. El vrea doar să vadă, să știe, să creeze. Din ceea ce explică Cabala, îi devine clar că acest lucru se poate face numai prin dobândirea de noi calități – calitățile de dăruire și iubire – calități care sunt mai presus de ființa umană obișnuită.

Treptat, el începe să înțeleagă că, în general, acest lucru este probabil imposibil. Trece printr-o perioadă foarte gravă în care trebuie să se depășească, să se forțeze să meargă mai departe, pentru a primi din studiile sale cu natura, din relațiile sale cu natura, o energie specială care îl va schimba, îl va corecta și îl va ridica deasupra egoismului. În acest fel, o persoană construiește sinele spiritual deasupra sinelui corporal.

KabTV „Stări spirituale” 25.06.21

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Profeți, Iosua, Capitolul 4:1 – 4:3: Și atunci când toată națiunea a trecut complet Iordanul, Domnul i-a vorbit lui Iosua, spunând: luați-vă doisprezece oameni din popor, un om din fiecare seminție. Și porunciți-le zicând: Luați-vă de aici, din mijlocul Iordanului, din locul unde stăteau picioarele preoților, douăsprezece pietre, și le veți duce cu voi și le veți lăsa în locul de aşezare, unde vă veţi caza în această noapte.

Oamenii își iau dorințele de bază și îndeplinesc anumite lucrări, deoarece corectările sunt imposibile fără a schimba dorinţele egoiste în unele altruiste.

A intra în țara Israelului înseamnă a corecta dorințele egoiste în iubire pentru aproape și prin aceasta în iubire pentru Creator. Iar Creatorul este singura dorință comună în care trebuie să se unească pe deplin în dăruire reciprocă.

Prin urmare, ei iau pietre (din cuvântul „Lev HaEven” – „inimă de piatră”), le poartă dincolo de Iordan și le pun într-un mod special de cealaltă parte a Iordanului în țara lui Israel, în amintirea faptului că traversarea a avut loc aici.

Întrebare: Se spune că cele douăsprezece pietre au fost luate din mijlocul Iordanului, unde picioarele preoților stăteau ferm. De ce vorbim despre acest loc anume?

Răspuns: Aceasta este granița, tranziția dorințelor egoiste rămase către cele altruiste, care se realizează exact în mijloc.

Întrebare: Ce înseamnă preoții din mine?

Răspuns: Acestea sunt calități care pot funcționa nu pentru ele însele. Există mai mulți pași în acest sens. Mai mult, se aleg astfel de dorințe care sunt potrivite, tocmai pentru greutatea acestei tranziții.

KabTV “Secretele Cărţii Eterne” 7/5/21

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe Linkedin: “Întȃlnire cu presa – David Rosenthal – Sesiunea 1“

Puncte relevante dintr-un interviu cu editorul și realizatorul de emisiuni radio, prof. David Rosenthal

Mai jos este prima colecție de extrase dintr-un interviu înregistrat la 12 iulie 2021, în care prof. David Rosenthal a intervievat pe cabalistul, omul de știință și gânditorul global Dr. Michael Laitman despre Cabala, problemele actuale și predicțiile sale pentru viitor.

* Biografie elaborată în partea de jos a paginii.

DR: Este o mare plăcere să vă pot lua un interviu dr. Laitman, vă mulțumesc foarte mult pentru acordul dumneavoastră. Aș dori să încep cu o întrebare referitoare la Tora [Vechiul Testament]. Cum putem rezuma conținutul Torei, așa cum a spus rabinul Akiva: „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți, aceasta este o regulă măreaţă în Tora”, sau cum a spus Hillel: „Ceea ce urăști, nu-i face aproapelui tău; restul este comentariu, du-te să studiezi”?

ML: Aceasta este tocmai esența Torei. Scopul Torei este de a aduce fiecare persoană într-o legătură cu toți oamenii, astfel încât noi toți, indiferent de sex, religie sau naționalitate, să ne unim în inimile noastre astfel încât să nu existe nicio diferență între oameni. Acesta este scopul ființei noastre în această lume. Prin înțelepciunea Cabalei, încercăm să abordăm acest obiectiv. Înțelepciunea Cabalei ne învață, de asemenea, că ne apropiem de un moment în care acest lucru ar trebui să se întâmple, așa că, să sperăm că îl vom realiza.

DR: În acest caz, aș vrea să vă întreb de ce această generație trebuie să facă față pandemiei, de ce a meritat-o?

ML: În înțelepciunea Cabalei, această generație este numită „generația sfârșitului îndreptării”. Practic, trebuie să finalizăm toate corectările prin care a trecut umanitatea până acum, iar în această generație fiecare persoană ar trebui să o pună în aplicare și să treacă de la primire la dăruire, de la ură la iubire.

Pentru a accelera această dezvoltare, tot felul de probleme vin la noi pentru a ne trezi și a ne împinge spre corectare, așa că ne vom întreba de ce vin aceste probleme. Una dintre aceste probleme este pandemia actuală.

Acordăm o mare atenție dezvoltării tehnologice, politicii și altor lucruri, dar ignorăm dezvoltarea umană și încă nu suntem dispuși să ne desluşim reciproc. Aceasta este principala noastră problemă și de aceea a apărut această pandemie. Ne înconjoară din toate părțile; este o nenorocire integrală, comună tuturor, așa că dacă nu vrem să înțelegem că toți aparținem unei singure umanități, astfel de lovituri ne vor face să simțim acest lucru din ce în ce mai mult de fiecare dată, până când vom fi obligați măcar să stabilim relații mai umane.

DR: În ce mod ar trebui să se concentreze omenirea asupra dezvoltării umane?

ML: Învățând că suntem într-un sistem care cere de la noi să devenim mai apropiați unul de celălalt și să stabilim relații bune în ciuda forțelor negative, egoiste din fiecare dintre noi. Trebuie să învățăm să fim atenți. Nu este vorba de a fi drăguți unii cu alții, ci de a ajunge la congruență cu natura înconjurătoare, care este complet integrală. Prin urmare, relațiile noastre trebuie să fie și ele integrale. Practic, Tora și tot iudaismul vorbesc doar despre acest lucru: realizarea stării de „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”.

DR: Deci, ce credeţi că se va întâmpla din cauza pandemiei?

ML: Am spus acum un an și jumătate, chiar când a început pandemia, că nu se va termina și vom suferi lovituri după lovituri, cu pauze între ele, că scopul acestor lovituri este să ne erodeze, astfel încât să ne oprim urmărind frenetic evoluțiile tehnologice așa cum am făcut în ultimele decenii. Trebuie să înțelegem, ca urmare a loviturilor, că problema este conexiunea dintre noi și să începem să îi acordăm mai multă atenție și eforturi.

DR: Care sunt principalele provocări cu care se confruntă astăzi omenirea?

ML: Loviturile pe care le suferim și cele pe care le vom suferi ar trebui să ne facă să vedem că, dacă nu o înțelegem singuri, natura ne învață că trebuie să ne abținem de la cursa pentru dominarea tehnologică, industrială și financiară și în schimb ar trebui să fim atenți la dezvoltarea noastră umană, la educația pe care trebuie să o oferim, nu numai copiilor, ci națiunilor întregi, întregii umanități.

Relațiile noastre internaționale actuale sunt atât de oribile încât o văd ca o amenințare. Cred că vom începe să înțelegem ca urmare a loviturilor, că nu avem de ales decât să începem să hrănim partea umană din noi. Natura nu ne va mai lăsa să mergem în direcții care contrazic unitatea. Ne va forța să ne unim, dacă nu în mod voluntar, printr-o cale a suferinței. Din această cauză, loviturile pe care le suferim acum sunt de fapt un leac. Este posibil să nu fie dulce, dar vindecă.

DR: Credeţi că am putea ajunge la un alt război mondial?

ML: Poate. Este scris în mai multe locuri în înțelepciunea Cabalei că este posibil un al treilea și chiar un al patrulea război mondial și chiar un război nuclear. Oricum ar fi, totul este pentru a zgudui omenirea și a ne arăta că nu există o alternativă la dezvoltarea internă, pentru a corecta răul din omenire.

DR: Există o creștere a antisemitismului în multe locuri din lume. Cum se va termina și cum îl putem evita?

ML: Nu putem lupta împotriva antisemitismului pentru că noi înșine îl stârnim. Poporul Israel a fost stabilit în Babilonul antic de către Patriarhul Avraam [Tatăl nostru]. Am fost o adunare de multe națiuni care au trăit în Babilon, iar Avraam a adunat pe oricine dorea să i se alăture și i-a transformat într-un grup. El a numit acel grup Ysrael [Israel], din cuvintele ebraice Yashar-El [Drept la Dumnezeu], adică direct pentru Creator. Membrii acelui grup au fost atrași să-L dezvăluie pe Creator. Avraam i-a dus în Țara Canaanului, Israelul de astăzi și acesta este numit „poporul lui Israel”. Cu alte cuvinte, [Israel] nu este o națiune; nu se numără printre cele șaptezeci de națiuni, este o colecție de la toate națiunile care s-au unit pentru a atinge forța superioară. Evreii de astăzi sunt descendenții acestui grup.

Restul națiunilor care au rămas în Babilon, s-au dispersat mai târziu în întreaga lume. Forțele naturii operează în ele și îi fac să înțeleagă că viitorul lor bun depinde de conexiunea dintre toți, care la rândul său, depinde de acel grup numit „poporul Israel”, deoarece dacă se unesc și realizează corectarea, toate națiunile vor beneficia. Dar dacă nu se unesc și nu realizează corectarea lumii, toate națiunile suferă. Acesta este motivul antisemitismului.

Până în prezent, vedem că toate națiunile lumii ne acuză că suntem cauza a tot ceea ce este rău în lume. Acest lucru este de asemenea, potrivit înțelepciunii Cabalei, așa că nu le putem spune că se înșală atunci când au dreptate în acest sens. Prin urmare, nu putem face altceva decât să ne unim între noi și prin aceasta calmăm toate forțele negative din lume, iar lumea se va întoarce la pace.

Totul depinde de noi. Acesta este motivul pentru care națiunile lumii ne acuză că suntem puterea răului în lume. Au dreptate în această privință; o simt din interior; este un sentiment natural în interiorul lor, așa că nu avem de ales decât să ne unim între noi și să atingem gradul nostru spiritual. Atunci vom putea să le proiectăm forța spirituală care le va permite să se unească și să obțină tot binele în creație.

Între timp stăm între ei și Creator ca un dop care nu permite abundenței să curgă de la forța superioară către lumea noastră. Acesta este motivul pentru care totul depinde de conexiunea noastră.

DR: Deci, care este importanța Israelului în viitorul apropiat?

ML: Israelul este extrem de important! Practic, Israelul este același grup (poporul, nu țara) care ar trebui să se unească și să exemplifice întregii umanități cum ar trebui să ne unim cu toții. Israelul este ca un extract al întregii umanități; de aceea dacă ne unim, întreaga omenire va începe să se unească după noi. Aceasta este ceea ce face Israelul să fie atât de important.

Cu fiecare zi care trece, vom descoperi din ce în ce mai mult importanța rolului [Israelului]. Dacă nu creăm conexiunea dintre noi pentru a da un exemplu națiunilor lumii, nu ne vom face datoria. Drept urmare, vom simți din ce în ce mai multă ură și presiune din partea națiunilor lumii.

Lucrurile nu se vor îmbunătăți, ci va fi și mai rău. Nu va ajuta să încercați să raționalizați lucrurile către națiuni; nu va ajuta pentru că au dreptate și ei o simt în mod natural. Nu îi vom convinge. S-ar putea să ne zâmbească, dar nu se pot opri din a ne urâ pentru că în adâncul sufletului, simt că într-adevăr facem rău întregii umanități.

#antisemitism #spanish #interview

În curând vor fi publicate mai multe momente importante.

* Biografie elaborată:

David A. Rosenthal

Om de știință politică, analist, cercetător, jurnalist și cronicar în diferite medii naționale și internaționale.

Gazdă a „Urmelor lui Sepharad în Lumea Nouă”, o emisiune radio pe Radio Sepharad despre patrimoniul sefardic din America.

Michael Laitman

Michael Laitman este un gânditor global care trăiește în Israel. Laitman are un doctorat în Filozofie și Cabală și un MS în biocibernetică medicală. Este un scriitor prolific care a publicat peste 40 de cărți, traduse în zeci de limbi. Este un vorbitor căutat și a scris sau a fost intervievat de The New York Times, The Jerusalem Post, Huffington Post, Corriere della Sera, Chicago Tribune, Miami Herald, Newsmax, The Globe, RAI TV și Bloomberg TV, FOX Radio, printre altele. Dr. Laitman predă lecții zilnice în direct unui public de aproximativ două milioane de oameni din întreaga lume, interpretate simultan în engleză, spaniolă, ebraică, italiană, rusă, franceză, turcă, germană, maghiară, farsi, ucraineană, chineză, japoneză și peste 20 alte limbi. Pentru mai multe informații, vizitați www.michaellaitman.com..

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “De ce Creatorul ascunde adevărul”

Înțelepciunea Cabalei îl descrie pe Creator ca o forță sau o calitate a bunăvoinței absolute, o calitate a dăruirii. Bineînțeles, o calitate a dăruirii absolute vrea să dăruie absolut totul. De asemenea, în mod natural, dăruirea absolută înseamnă a oferi totul, inclusiv chiar natura Creatorului, și anume calitatea de a dărui.

Dar pentru a dărui, ai nevoie de un primitor. Prin urmare, calitatea dăruirii a creat un primitor absolut, ființa creată, care vrea să primească totul și, prin urmare, vrea să fie precum Creatorul, și anume un dăruitor. Dacă aici pare să fie o capcană, ai dreptate, există: Vrem să primim atât de mult încât, în cele din urmă, ne face să dorim să fim dăruitori.

Când privim la lumea noastră, nu vedem că această calitate a dăruirii guvernează lumea și nu vedem că ființele create, și anume noi, suntem primitori absoluți, că nu putem face nimic decât dacă este în cele din urmă pentru propriul nostru beneficiu. Există un motiv întemeiat pentru acest lucru: dacă am vedea cine suntem, că egoismul distruge totul în lumea noastră, ne-am dori imediat să devenim și noi dăruitori. Ar fi concluzia evidentă și, de fapt, unică.

Cu toate acestea, făcând acest lucru nu am alege să fim dăruitori, am fi împinși să facem acest lucru văzând daunele cauzate de egoismul nostru. Nu am avea nici o alegere liberă și de fapt, am dărui iarăşi pentru binele nostru, din nou. În cele din urmă, am fi lipsiți de liberă alegere și nu am putea dobândi adevărata calitate a dăruirii. Acesta este motivul pentru care Creatorul, calitatea de a dărui, ne ascunde adevărul despre natura noastră și opoziția sa față de natura Creatorului lumii. Face acest lucru pentru binele nostru: să ne dea liberă alegere.

Totuși, dacă dezvoltăm bunătatea, prin construirea unei societăţi care să recomande unitatea și reunirea, vom învăța treptat despre natura noastră și natura Creatorului. Acest lucru ne va permite să comparăm și să facem o alegere liberă pentru a fi mai degrabă dăruitori decât primitori. Cu cât lucrăm mai mult la asta, cu atât ne vom îmbunătăți societatea și prin urmare, viața.

În prezent, vedem că lumea se deteriorează căzȃnd în anarhie. Nu putem vedea de ce, deoarece adevărul ne este ascuns, dar acest lucru se întâmplă din cauza egoismului nostru, care strică tot ceea ce încercăm să construim. Din cauza acestei ascunderi, vedem problemele pe care le provoacă ego-ul ca pe niște incidente separate, deoarece nu putem vedea cauza lor comună ascunsă.

Înțelepciunea Cabalei ne învață despre această cauză comună și despre soluția comună de a deveni dăruitori. Pentru a nu ne nega libera noastră alegere, cărțile Cabalei au fost ascunse timp de secole. Chiar și după ce au fost dezvăluite, au fost găsite în moduri ciudate și stranii. De exemplu Cartea Zohar, cartea fundamentală a Cabalei, a fost descoperită când un bărbat a cumpărat pește de la piață și a descoperit că bucățile de hârtie de papirus care înfășura peştele conțineau un text necunoscut. Un alt exemplu este ARI, marele cabalist din secolul al XVI-lea, a cărui învățătură stă la baza Cabalei contemporane. El nu a scris un cuvânt, ci mai degrabă discipolul său Chaim Vital, iar scrierile sale au fost împărțite între mai mulți moștenitori ai săi după moartea sa. Mai târziu, aceste scrieri au fost scoase din mormintele moștenitorilor și au fost compilate în cărți, care evident erau destul de dezorganizate.

Astăzi, problemele se acumulează în întreaga lume într-un ritm care ne va face în curând să căutăm o cauză comună. Dar astăzi, egoismul nostru este atât de puternic încât nu mai este nevoie să ascundem adevărul. Prin urmare, cu cât începem să lucrăm mai devreme pentru a deveni dăruitori, cu atât mai repede ne vom schimba pe noi înșine și lumea din jurul nostru și vom inversa alunecarea lumii către un haos total.

Filed under: Criza, globalizare, Munca in grup - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “Următorul nivel de dezvoltare al umanității”

O explozie puternică de dezvoltare umană accelerată pulsează prin lume într-o anumită perioadă de timp. Un astfel de puls a avut loc în Evul Mediu și a culminat cu epoca Revoluției Industriale care a atins progrese în toate domeniile – în știință și tehnologie, în cultură și educație, în societate și filozofie. Salturi neobișnuite în dezvoltarea spirituală apar de asemenea, în același mod.

Dezvoltarea accelerată este rezultatul unei forțe care stă la baza societății și a întregii creații: forța dorinței. Dorința umană se extinde constant și, ca urmare a acesteia, există o căutare nesfârșită de noi modalități de a ne împlini dorința care se intensifică. Puterea dorinței acționează în indivizi și în societate în general sub forma egocentrismului, adică într-o intenție egoistă, egoistă pentru propria noastră plăcere, inclusiv a celor realizate în detrimentul binelui altora.

Dar toate evoluțiile lumii indică într-o singură direcție: să pregătească omenirea pentru o conexiune spirituală de reciprocitate perfectă, atât între ființe umane, cât și între toate elementele naturii și puterea supremă. Deci, chiar și atunci când dezvoltăm aparent sisteme umane egoiste, pregătim din greșeală infrastructura pentru conexiuni viitoare frumoase și corectate.

Luați ca exemplu dezvoltarea internetului. Rețelele sociale au devenit un focar de discurs vitriolic între oameni, cu ura de multe ori la vedere, ceea ce este complet opusul creării unei bune interconexiuni. Cu toate acestea, actuala configurație ar putea servi ca o pregătire perfectă pentru ca rețelele sociale să transmită mesaje pozitive de conexiune umană armonioasă.

Astăzi, impulsul către o mai mare comunicare între toți locuitorii lumii este evident prin două epicentre principale: Covid-19 și imigrația. Pandemia Covid ne atrage mai aproape prin conexiuni globale inconfundabile și indisolubile în întreaga lume. Boala apare într-un singur loc și se răspândește imediat peste tot cu o viteză incredibilă.

Migrația în masă este un alt fenomen care nu mai poate fi oprit. Deși prim-miniștrii rezistă pentru că situația iese de sub control, umanitatea a pătruns deja dincolo de granițele politice stabilite anterior. Imigranții au descoperit că oportunitățile lor sunt îmbunătățite în medii mai permisive și mai tolerante, iar acest lucru a stimulat motivaţia pentru mișcări migratoare masive. Fenomenul se va intensifica până când vom vedea reprezentanți din diferite popoare în fiecare țară, societățile din întreaga lume vor deveni din ce în ce mai diverse și complexe în același timp.

De fapt, vedem că intervențiile umane în societate, precum cea pe care tocmai am descris-o, ne afectează ca o coliziune frontală: țările sunt distruse, culturile se prăbușesc, violența crește. Deci, apare întrebarea care ne nedumereşte: Cum pot duce procesele dificile și complexe la conexiuni ideale?

Procesele în sine nu sunt nici frumoase, nici plăcute, dar frumusețea lor este că ele conduc la adevăr, la deschiderea ochilor, exact la recunoașterea a ceea ce este stricat și trebuie reparat. Pe de o parte, aceasta înseamnă că interdependența noastră totală este expusă și pe de altă parte, revelația acestei interdependențe are loc doar prin evenimente negative. Astfel, un fapt se va stabili treptat pentru noi: interdependența noastră este de neevitat și conexiunile negative dintre noi sunt singura sursă a tuturor necazurilor din lume, ele sunt singurul lucru pe care trebuie să îl corectăm.

Ce urmează? Omenirea va trebui să realizeze întregul potențial al forței dorinței sale, să-și folosească toate resursele pentru a întări conexiunile dintre noi până când vom transcende sfera materială către o unitate internă prin care gândirea naturii și forța bună și binevoitoare din spatele ei să fie dezvăluite.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→

Din știri (New York Post): „ O tânără de 16 ani s-a sinucis după ce a distribuit un sondaj pe Instagram prin care i-a întrebat pe urmăritori dacă ar trebui să moară – iar 69 la sută dintre ei au spus că ar trebui, potrivit rapoartelor. ”

Răspunsul meu: Mulți oameni s-ar sinucide dacă ar putea face acest lucru cu ușurință luând o pastilă, adormind și gata. De ce să suferi? Această viață este mizerabilă dacă nu găsești o umplere în ea, euforie, realizarea unui anumit vis și oricum murim cu toții într-o zi.

Dar societatea face ceea ce trebuie, prin faptul că nu lasă această înclinație să crească. Trebuie să „alegem viața” așa cum se spune în Tora, dar aceasta trebuie aleasă. Și pentru a face asta, trebuie să încercăm, să ne străduim și să căutăm.

Înțelepciunea Cabala ne oferă o cale de a face acest lucru, dar o persoană trebuie să ajungă la ea și să găsească viața veșnică perfectă în aceasta.

Întrebare: Care este scopul conducerii superioare în aducerea unei persoane într-un asemenea punct?

Răspuns: Scopul său este ca o persoană să afle că există un sens pentru viață. Nu cel în care trăiește. În momentul de față trăiește o viață animalică și trebuie să urce la nivelul următor.

Întrebare: Ești în favoarea atragerii unei persoane prin plăceri sau împingerea ei din spate prin suferință?

Răspuns: Sunt în favoarea atragerii unei persoane cu plăceri.

Întrebare: Asta înseamnă să-i arătăm că merită să trăim pentru această lume?

Răspuns: Lumea superioară. Desigur.

Întrebare: Lumea de deasupra egoismului, după cum spui tot timpul?

Răspuns: Da, într-adevăr. Tocmai pentru asta merită să trăiești. O persoană se va afla atunci în mișcare constantă, în auto-dezvoltare. Este o lume total diferită, un sentiment total diferit. O persoană va vedea cum se schimbă ceva în el de la o zi la alta, în sus, în jos, în orice direcție, dar va fi în mișcare internă și în expectativă.

El va fi într-o stare de revelare a stării superioare, ceea ce înseamnă lumea eternă perfectă. Își părăsește corpul animalic cu emoțiile, realizările și cunoștințele sale și începe să simtă starea superioară.

Întrebare: Încetez să mai simt boală, frici și suferințele acestei lumi cu acest sentiment de armonie și echilibru cu natura? Ies sau nu din toate astea?

Răspuns: Sunt boli pe care nu le poți opri din a le simți, pentru că aparțin stării tale animalice. Sunt senzații pe care le simți din când în când, dar aparțin unei stări psihologice. Cu toate acestea, ești deja ghidat de o atitudine total diferită față de existența ta, față de lume.

Întrebare: Schimbarea atitudinii este principalul lucru?

Răspuns: Desigur! Acesta este cel mai important lucru pentru o persoană. O persoană există în spirit!

KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman”, 6/4/19

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→