Michael Laitman, pe Quora: “Puteți termina propoziția, „Raiul este…”?“
Raiul este o stare în care o forță comună a iubirii iese la iveală între oameni, care formează o conexiune de „iubiți-vă aproapele ca pe voi înşivă”.
Comentariu: Primul sistem social a fost matriarhal. Femeile obișnuiau să conducă totul.
Răspunsul meu: Am început cu matriarhatul și vom termina cu el.
Comentariu: Dar conform legii naturii, bărbații din lanțul evoluției, în primirea luminii, sunt mai aproape de a o transmite femeilor.
Răspunsul meu: Deci, ce?! Cine este purtătorul materiei lumii noastre? Este cel care trebuie corectat și conectat cu Creatorul? Femeile. Partea feminină va fi într-adevăr cea principală, iar partea masculină va fi cea corectoare.
Ce este important pentru noi, instrumentele cu care repar sau ce repar? Dorința este corectată. O femeie din lumea noastră întruchipează dorința universală. Si cu ce se corecteaza? Cu ajutorul bărbaților. Este corectată și atât. Poate fi pusă deoparte.
Întrebare: Să presupunem că am corectat această dorință. Care va fi rolul bărbaților în viitor?
Răspuns: Niciunul! Toţi împreună sunt pe deplin conectaţi cu Creatorul. Dar se datorează faptului că partea feminină a fost corectată.
Întrebare: De ce s-a bazat întreaga cultură antică pe faptul că o femeie era în fruntea societății?
Răspuns: Pentru că ea este baza naturii. Până când egoismul nu a început să se dezvolte și bărbatul a început să vâneze pradă, totul se concentra în jurul femeii.
La fel este și cu animalele. Cel mai important lucru este partea feminină, ea reproduce descendenți și are grijă de ei. Și bărbatul a luat parte la crearea urmașilor și a plecat.
Desigur, există indivizi izolați care sunt legați de familie pe viață, sau cel puțin până când puii vor crește. Și în principiu totul este în jurul mamei. Ea este forța principală; ea are grijă de tot.
KabTV „Am primit un apel. Matriarhatul ne așteaptă!” 1/9/13
Întrebare: Igor întreabă: „Sunt un empat; Sunt zdruncinat fizic de necazurile care se petrec în jur. Cum pot învăța să nu empatizez?”
Răspuns: Nu, este necesar să empatizezi. Așa am fost creați. Trebuie doar să creăm un sistem paralel în noi înșine care să înțeleagă de ce se întâmplă totul negativ. Pentru ca noi să completăm acest lucru cu ceva pozitiv pentru a stinge acest negativ.
Comentariu: Igor scrie că este profund zguduit de ceea ce se întâmplă, empatizează cu asta.
Răspunsul meu: Nu este nevoie de nimic din asta. Absolut deloc! Este necesar să ne raportăm la acest lucru foarte simplu.
Totul în lume este într-o formă excepțională. Depinde doar de noi modul în care aceste forțe și fenomene opuse se vor completa reciproc până la perfecțiunea absolută, completă. Asta trebuie să ne dorim.
Întrebare: Dezvăluiţi-ne secretul; cum vedeţi dvs. totul? Noi vedem cu totul diferit. Priviţi la ce se întâmplă: acolo se pregătesc războaie, acolo se acumulează arme, oamenii mor și în alte locuri sunt aproape de a muri de foame. Deci, el spune că asta îl zguduie profund. Cum puteți spune că totul este într-o stare de perfecțiune?
Răspuns: În primul rând este necesar să încercăm să ajungem la simţirea Creatorului, care gestionează toate acestea și le gestionează absolut calm, metodic și cu iubire. Și El vede deja începutul, mijlocul și sfârșitul într-o stare absolută. Acesta este în primul rând.
În al doilea rând, tot ceea ce se întâmplă în lume se întâmplă în interiorul nostru. În interiorul nostru, doar în interiorul nostru, și nu undeva în afară, unde explodează stelele, ceva cade, se întâmplă ceva. Așa i se pare omului. Pentru aceasta trebuie doar să citim câteva materiale cabaliste referitoare la impresia despre lume, univers, despre ceea ce se întâmplă. Totul este în interiorul nostru și numai în interiorul nostru. Și dacă ne schimbăm calitățile, atunci ne vom schimba în consecință percepția despre lume și vom vedea o lume complet diferită.
Cum ar putea fi? La urma urmei, pot vedea cine ucide pe cine, cine face ceva cu cineva. Uite ce se întâmplă în lume! Doar rău, numai rău. Pentru că așa privesc la această lume.
Comentariu: Deci spuneţi într-un mod simplu: în mine e război, văd război; înăuntrul meu este răul, văd răul; înăuntrul meu este ura, văd ura.
Răspunsul meu: Da. Aceasta se numește „percepţie egoistă, individualistă a lumii”.
Întrebare: Deci, aceasta este corectarea mea?
Răspuns: Schimbă-te și vei vedea o lume diferită. Și cum este în general? Nu-i nimic! O lumină simplă inundând întregul univers.
Întrebare: Sunt în fața acestei lumini?
Răspuns: În măsura în care mi-o pot imagina. Și nu mai departe. Dar cred că ne apropiem de asta.
Întrebare: Aveţi un asemenea sentiment?
Răspuns: Da, sper că este din ce în ce mai aproape și mai tangibil
Întrebare: Și omul va putea înțelege că dacă se schimbă, lumea se va schimba?
Răspuns: Este foarte ușor. Dintr-o dată va fi pur și simplu ca de obicei pentru oameni, de ce nu am văzut asta înainte?
Întrebare: Nu va fi ca o descoperire a Americii?
Răspuns: Nu. Oamenii vor vorbi despre asta ca și cum aşa ar fi fost și ieri. Deci, ieri nu a fost acolo, nu ai văzut. Spui „ieri”?
Cine?! Noi?! Cum ar putea fi asta?
Întrebare: Vorbiţi despre ceea ce ar putea spune cineva: „M-am schimbat, lumea s-a schimbat”?
Răspuns: Nici nu își va da seama că s-a schimbat; atât va fi de natural.
Întrebare: Doar lumea se va schimba, asta-i tot?
Răspuns: Da. El va trăi într-o altă lume.
Întrebare: Dar se va întâmpla din cauza eforturilor sale interioare, care au avut loc tot timpul?
Răspuns: Dar nu toată lumea a făcut eforturi interne. Dar, în general se va întâmpla oricum.
Întrebare: Cine o face, omul sau este făcută de lumină, de Creator?
Răspuns: De Lumină, desigur! Dar trebuie să cerem foarte tare ca Lumina să facă asta cu noi.
KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman” 14/2/22
Întrebare: Cum are loc activitatea dvs. reciprocă cu studenții: contact, simbioză sau conexiune?
Răspuns: Când elevii îmi pun întrebări și îmi transmit dorinţa lor, încep să sap în mine și să găsesc răspunsul. Eu însumi nu am aceste întrebări. Este ca un copil care întreabă: „Tata, cum funcționează?” Atunci tatăl începe să se gândească la asta și să-i explice, dar altfel tatăl nu s-ar fi gândit la asta.
Dar nu este nicio problemă pentru mine. Să presupunem că tatăl trebuie să cunoască un anumit dispozitiv, instrument sau poveste, iar dacă nu o știe atunci nu ar putea da un răspuns copilului. Nu am o astfel de problemă pentru că sunt în sistemul general al universului. Prin urmare, când elevii mă întreabă ceva, îmi evidențiază acest sistem cu întrebările lor și le explic. Singura problemă este cum să prezinți totul astfel încât să le fie clar.
Comentariu: Dar toată lumea înțelege că aceasta este literalmente doar o secundă de perspectivă care dispare dintr-o persoană.
Răspunsul meu: Nu contează! Dacă dorința oamenilor s-a conectat la a mea, la capacitățile mele și s-a dezvăluit, atunci rămâne în lume și face mai ușor pentru toată lumea să o descopere și să o folosească în continuare.
Făcând acest lucru, pot dezvălui următoarele grade, care vor fi apoi foarte ușor de descoperit. Cu alte cuvinte, gradele există deja și le vei urca. Pregătesc asta pentru viitor.
KabTV „Am primit un apel. Cum folosește Laitman studenții?” 15/12/12
Comentariu: Ați spus că nu puteți transmite o imagine completă a întregului sistem oamenilor externi, care nu sunt implicați în Cabala, deoarece aceasta este împotriva planului creației.
Răspuns: Nu vor înțelege nimic! Cum pot ei să înțeleagă ceea ce le spun, având în vedere calitățile lor actuale? Sau cum pot ei să fie oarecum de acord cu asta, chiar și pur teoretic? Si apoi, ce? Le-ar distruge egoismul, le-ar distruge tot ceea ce știu, tot ceea ce fac.
În ochii lor, Einstein se va transforma brusc într-un băiețel, așa cum alți oameni de știință din mai multe discipline ar părea complet superficiali și găunoşi. Și ce urmează?
De ce să umilești oamenii? Îi respect pentru contribuția lor serioasă, pentru angajamentul lor. Își dau seama de egoismul lor sănătos și se străduiesc să cunoască și să obțină cât mai mult posibil. Aceasta dezvoltă încă diverse căi către Creator. Ştiinţa se apropie din ce în ce mai mult de o premoniție a Forței superioare.
Prin urmare nu vreau să mă amestec în niciun fel. Pentru că dacă învață despre Cabala, nu vor putea face nimic! O vor uita instantaneu! Sistemul de autoapărare egoistă va intra instantaneu și asta este: „M-am întors la nișa mea științifică, nu vreau să știu nimic!”
KabTV „Am primit un apel. Cabala, Știință, Clasa de mijloc” 29.12.12
Comentariu: Aţi spus că acum am putea simți o corectare finală (Gmar Tikkun) dacă am percepe urcările și coborârile ca fiind aceeași stare corectă.
Răspunsul meu: Dar încă nu reușim să facem asta.
Ce înseamnă corectarea finală? Corectarea finală este atunci când simțiți starea actuală ca fiind absolut perfectă. Ești în ea chiar și acum, dar trebuie să-ți corectezi sentimentele.
Întrebare: Cabaliștii spun că mai târziu vom invidia chiar depășirea pe care am realizat-o mai devreme. De ce anume invidie?
Răspuns: Pentru că depășind aceste stări dureroase și dificile, îi oferi Creatorului o plăcere deosebită prin tânjirea ta după El. Ca un copil mic care pufăie, încearcă să construiască ceva cu cuburile lui și nu poate. Aceasta este starea cea mai plină de satisfacții pentru părinții care văd cum copilul vrea să devină inteligent.
„Am primit un apel. Cum să vezi lumea viitoare” 29.12.12
Întrebare: Să presupunem că o persoană nu vrea să studieze și întregul grup suferă din cauza asta. Cum pot să-i uşurez de alegerea liberă de a se alătura sau de a nu se alătura grupului?
Răspuns: Nu ai nicio alegere liberă! Prin alăturarea la un grup, accepți condiția conexiunii complete cu ceilalți pentru a-l dezvălui pe Creator. Cum se poate că vrei, nu vrei, azi într-un fel, mâine în alt fel?
În ce grupuri ați avea voie să faceți asta? Nu există așa ceva în armată și nici măcar în vreo întreprindere în care se unesc în colective pentru a crea ceva, pentru a face ceva! Cum este posibil?
Astăzi în felul acesta și mâine altfel?
Toată lumea își asumă un angajament. Dacă nu faci asta, atunci nici ceilalți nu se vor angaja față de tine. Deci nu ai ce face în grup, nu vei avansa.
KabTV „Am primit un apel. Dăunează grupului” 2/1/11
Michael Laitman, în The Times of Israel: “ Lapte, carne și pește din abundență, dar fără să vedem animale”
Săptămâna trecută, prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a stat lângă un ecran tactil elegant, asemănător unei tablete, al unei mașini mari de producție de carne, a ales procentul de grăsime pe care îl dorea în friptura sa și a apăsat „Tipărește”. Câteva minute mai târziu, comanda lui era gata. Imprimarea unui pește a durat doar un minut. În curând carnea și peștele de cultură vor fi disponibile în supermarketurile israeliene. Chiar și mai devreme laptele de cultură va fi pe rafturi. Mașinile sunt gata, au fost semnate acorduri de distribuție, analizele medicale au avut succes, iar procedurile de reglementare au fost finalizate. Visul de a consuma proteine animale fără a reproduce sau ucide animale este la câteva luni până la câțiva ani distanţă de a deveni realitate. A rezolvat Israelul problemele alimentare ale lumii?
Mai ales când vine vorba de alimente și medicamente, precauția și prudența sunt esențiale. Dar cu toată precauția cuvenită, s-ar putea într-adevăr să reușim să rezolvăm problemele alimentare ale lumii. Cu toate acestea, ca în cazul oricărei descoperiri, nu ar trebui să tragem concluzii înainte de începerea distribuției comerciale, iar publicul larg să înceapă să consume aceste produse. În special pentru zonele defavorizate, cum ar fi părți din Africa și Asia, producția în masă de mașini de carne, pește și lapte poate salva viața în sensul deplin al cuvântului.
Dar va fi un salvator de vieți? Din păcate natura umană va sta în cale. Înclinația rea a omului va merge înainte și nu va înceta oportunitatea de a câștiga încă un dolar, de a exploata, umili, înjosi și abuza mai mulți oameni și în moduri noi. După toate probabilitățile, omenirea va irosi încă o mare oportunitate de a pune capăt mizeriei, iar cei bogați și puternici vor deveni mai mult aşa, în timp ce cei săraci devin și mai defavorizați.
Teoretic, una dintre modalitățile prin care societatea poate atenua potențiala exploatare a unor astfel de inovații care pot schimba viața este prin crearea de fonduri sociale de avere, cum ar fi cel pe care l-a înființat Norvegia, care utilizează o parte din profiturile din industria sa petrolieră pentru binele comun. O altă modalitate de a echilibra profiturile uriașe așteptate este modificarea redevențelor pe care statul le colectează de la producătorii de proteine de cultură. Statul Israel a făcut acest lucru când a fost descoperit gaz natural în largul țărmurilor sale și toată lumea pare să fie mulțumită de acord.
Cu toate acestea în practică, cred că astfel de aranjamente nu vor dura mult timp. În cele din urmă, omenirea va urma calea ego-ului, așa cum o face întotdeauna, iar abuzul de cunoștințe și tehnologie în slujba celor bogați va continua.
O notă secundară cu privire la descoperirile în domeniul tehnologiei alimentare în Israel este că mulți cred că aceste tehnologii vor îmbunătăți statutul internațional al Israelului. În ultimii aproximativ zece ani, Israelul a devenit lider mondial în unele dintre cele mai presante probleme ale umanității: este liderul mondial când vine vorba de conservarea și desalinizarea apei și un lider mondial în agricultură. A devenit un exportator de gaze și dintr-o țară care era dependentă de petrol pentru supraviețuirea sa, Israelul a devenit aproape independent energetic. Industria sa militară a făcut un salt înainte, și astăzi Israelul produce și exportă aproape totul, cu excepția avioanelor de luptă. Și acum odată cu progresele în domeniul tehnologiei alimentare se ridică și în fruntea producției alimentare.
Cu toate acestea, toate aceste avantaje nu au făcut Israelul mai popular printre națiuni și nici nu îl vor face popular. Unele națiuni ar putea să-și dorească cunoștințele și tehnologia, așa că sunt dispuși să aibă o atitudine prietenoasă pentru a obține o reducere, dar aici se termină „favoarea” Israelului în ochii națiunilor. Singurul mod în care Israelul poate fi cu adevărat acceptat de națiuni este dacă „exportă” unitate și coeziune socială. Cu toată strălucirea și gloria sistemelor de arme sofisticate și a tehnologiei alimentare avansate, singurul lucru de care lumea are nevoie de la Israel este un exemplu de unitate. Coeziunea socială este singurul „produs” pe care îl doresc toate națiunile, pe care nimeni nu știe cum să-l formeze și pe care Israelul îl poate, trebuie și este așteptat să îl ofere. Dacă Israelul oferă acest lucru, nu va avea nevoie de arme, instrumente de hacking sau orice altă protecție pentru a-și asigura locul printre națiuni.
În plus dacă oferă unitate lumii, omenirea va ști cum să folosească inovațiile tehnologice de dragul umanității și nu doar pentru cei puțini bogați, puternici și abuzivi.
Michael Laitman, în The Times of Israel: “ Secretul pentru a trăi mai mult de 100 de ani– Răspunsul unui cabalist”
În Australia o femeie de 100 de ani a împărtășit ceea ce ea considera secretul vieții ei lungi, că longevitatea provine dintr-o atitudine calmă față de orice evenimente tumultoase din viață. Ea recomandă să nu păstrați ranchiunile și să trăiți aici și acum. Credo-ul ei este: „Nu vă faceți griji pentru lucruri care s-ar putea să nu se întâmple niciodată”.
Deși ar putea părea un sfat bun de viață, un cabalist consideră că este lipsit de viață să nu-ți faci griji pentru ieri sau mâine și doar să trăiești aici și acum. Acesta este modul în care trăiește gradul de existență animal, dar nu și cel uman.
Luați orice animal: trăiește aici și acum. Altfel este dacă au premoniții, dar dacă nu primesc acea senzație, atunci trăiesc cu ceea ce au. Mișcările unui animal sunt destul de simple, în timp ce oamenii se împovărează cu tot felul de probleme cosmice. De exemplu, stelele ar putea exploda într-o altă galaxie și pot exista oameni îngrijorați pentru asta.
Grijile noastre legate de locul în care ne aflăm ne oferă un sentiment de viață. Dimpotrivă, o existență corporală calmă în care trăim doar cu ceea ce avem este o viață animală.
Un cabalist este o persoană care se deschide către lume ieșind din sine și participând la ea. El absoarbe dorințele și problemele lumii și apoi le procesează pentru a-și activa corectarea, pentru a căuta răspunsul și intenția optimă la tot ceea ce absoarbe. El dă astfel înapoi în lume un răspuns corectat la ceea ce absoarbe.
O astfel de viață este departe de a fi lipsită de probleme. Cu toate acestea îi dă cabalistului un sentiment de fericire, deoarece simte că își îndeplinește o datorie necesară. Altfel nu este o viață umană. Un cabalist nu poate trăi altfel.
Cu toate acestea, în legătură cu declarația doamnei despre a nu ține ranchiuna, este într-adevăr importantă. Este de asemenea firesc pentru un cabalist, deoarece dacă acceptăm totul ca provenind dintr-o singură forță – forța de iubire și dăruire a naturii – atunci tot ceea ce se joacă printre noi este o imagine a lumii pe care natura o dirijează. Dacă ne ținem de o astfel de imagine, atunci atitudinea noastră față de ea devine corectă și practică.
Atunci nu mai putem ține nicio ranchiură, pentru că ne implicăm în corectarea lumii, în absorbția și manifestarea lumii și ne angajăm în sistem împreună cu natura. Cu alte cuvinte nu numai că observăm și absorbim ceea ce este în jurul nostru, dar înțelegem că este făcut pentru noi și că este procesat în percepția noastră asupra realității.
Atunci trebuie să acționăm într-un mod care să justifice această imagine care se proiectează în noi. A trăi aici și acum este așadar corect, dar în sensul că „aici și acum” este realitatea pe care o creăm. Primim impresiile noastre de la ieșirea naturii către noi, pe care le procesăm ca intrare. Apoi ne corectăm în mod constant impresiile și reflectările despre lume și facem acest lucru pentru a justifica natura în toate gradele percepției noastre.
Michael Laitman în The Times of Israel: “Cum să încetăm războiul ”
În 1914 în timpul Primului Război Mondial a avut loc un eveniment uimitor. Într-o perioadă în care jumătate de milion de oameni au fost uciși în apropierea orașului belgian Ypres pe 24 decembrie înainte de Crăciun, deodată soldații au început să împodobească tranșeele germane cu ghirlande și diverse lumini. Mai târziu s-au mutat pe teritoriu neutru. Atât francezii, cât și britanicii au ieșit pe teritoriul neutru dintre tranșeele inamice, făcând o adunare de aproximativ 100.000 de oameni. Până în acel moment s-au ucis între ei, dar în acea zi s-au adunat și s-au conectat: au făcut schimb de suveniruri, au cântat cântece, au făcut schimb de nasturi, tutun, vin și dulciuri și au jucat fotbal cu conserve. În 2014 a fost construit un monument de fotbal pentru a comemora evenimentul.
A fost un spectacol incredibil. Cei care s-au luptat până la moarte și s-au urât unul pe altul au început brusc să se conecteze. Desigur, generalii s-au alarmat instantaneu. Sub amenințarea cu moartea, soldații au fost forțați înapoi în tranșee, iar războiul a continuat. A durat 4 ani și 20 de milioane de oameni au fost uciși.
O întrebare cheie care apare din acest exemplu este, într-adevăr ar putea fi posibilă oprirea războiului de la nivelul soldaților înșiși? Vedem că soldații ar putea pune capăt războiului dacă ar vrea, dar din moment ce urmează comenzile generalilor lor, atunci ar fi necesar ca generalii să dorească și ei să oprească războiul, lucru care la rândul său necesită fiecare nivel superior succesiv, ceea ce face lucrul acesta imposibil. .
Cu toate acestea exemplul este gravat în istorie: oameni care se ucideau cu sânge rece, cu baionete, luptau corp la corp, unde toată lumea se confrunta cu atât de mult sânge și nu era doar tragerea de la distanță cu arme și rachete, ei și-au înfruntat literalmente dușmanii, au simțit ură față de aceştia și într-o clipă, totul s-a mutat într-o stare de conexiune.
Arată că până și cea mai puternică ură poate fi inversată într-o clipă. O luptă ar putea continua mult timp, apoi dintr-o dată puf, ura se risipește. Motivul din spatele urii dispare brusc.
Nu este un miracol. Este pur și simplu modul în care se joacă un program care ne execută dorințele. Nu este raţiune în ura noastră, nici în iubirea noastră. Putem vedea exemple similare de oameni care au fost cândva aparent îndrăgostiți și dintr-o dată nu se mai iubesc. Acea dragoste care i-a ținut împreună dispare instantaneu. Este obișnuit să îi auzi pe divorțați spunând despre partenerii lor: „Ce am iubit vreodată la el/ea?”
Faptul că emoțiile noastre se pot schimba brusc de la un moment la altul, ne arată că orice unitate pe care o stabilim ar trebui să se bazeze nu pe sentimentele noastre, ci pe o idee. Adică, dacă am vehicula o idee despre necesitatea unirii pentru a ajunge la o contopire completă între cele două opuse, ca fiind cea mai dorită stare pe care am putea-o atinge, atunci am avea o bază puternică pentru unire.
Fundamentul acestei idei se află într-o rădăcină superioară, că umanitatea a fost creată inițial ca o singură conștiință unificată care a suferit un proces de spulberare și dispersare până când ne-am găsit într-o realitate în care ne percepem separați unul de celălalt. În timp ce suntem în această stare de separare, trecem printr-o anumită dezvoltare până ajungem la un punct în care începem să ne trezim din nou la starea noastră unificată. Adică, la un moment dat începem să simțim că suntem opuşi stării noastre cele mai dorite, că am suferit suficient în diviziunea noastră și dezvoltăm o nouă dorință de a suferi o schimbare majoră înapoi la unificarea completă.