Michael Laitman, pe Quora: “Care ar fi în zilele moderne echivalentul Egiptului, Faraonului și al lui Moise descrise în povestea de Pesah?“
Există o înțelegere din ce în ce mai mare a faptului că nu ne mai putem trăi viața așa cum o facem, adică în cultura consumeristă de supraproducţie și supraconsum care ne distruge planeta, îi fură resursele și în cele din urmă ne duce la distrugere. Din ce în ce mai mulți oameni nu văd niciun rost să aducă mai mulți copii într-o astfel de lume în care ajung să sufere cea mai mare parte a vieții lor.
Astăzi a devenit un lucru obișnuit să lucrezi între 10 și 12 ore pe zi și să suporti ambuteiaje lungi înainte și după muncă. Pare o prostie și chiar ireal, de parcă am fost plasați într-un joc și nu știm ce facem în acest joc, că cineva, undeva, apasă pe un buton care ne mișcă.
Așa se joacă egoul nostru cu noi. Dorința noastră înnăscută este una care dorește să se bucure numai în beneficiul personal și ne face să ne imaginăm tot felul de plăceri pe care le putem primi din alergatul în cursa de șoareci pe care o mulți dintre noi o parcurgem. Cu toate acestea din moment ce orice plăcere pe care o primim se estompează, rămânem să ne simțim goi și neîmpliniţi și nu atingem niciodată vreun fel de împlinire completă. Dimpotrivă cu cât alergăm mai mult încercând să ne împlinim, cu atât ajungem să ne simțim mai rău.
Astfel ar fi înțelept să ne oprim o clipă și să ne gândim bine la ceea ce facem cu viața noastră.
În povestea de Pesah, Faraon este regele Egiptului care încearcă să țină poporul Israel în sclavie. În secolul XXI, Faraonul este această forță foarte egoistă care stăpânește asupra noastră, care ne face pe fiecare să ne gândim la modul în care ne putem trăi viața în separare unul de celălalt, numai pentru beneficiul personal și care ne trage înapoi de la conexiunea umană pozitivă și de la descoperirea unei adevărate vieți armonioase, pașnice și cu un scop.
Faraonul descrie această forță egoistă din noi, care ne obligă să încercăm și să ne bucurăm pentru noi înșine, dar care în cele din urmă ne conduce să ne distrugem propriile vieți, viața altora și de asemenea nivelurile mineral, vegetal și animal ale naturii – totul în numele plăcerii noastre personale.
Totuși așa cum există marele ego conducător, Faraonul din noi, există și o mică dorință numită „Moise”. Moise apare ca o forță anume sau gând care ne spune că ne îndreptăm într-o direcție greșită, că ne aflăm într-adevăr sub stăpânirea lui Faraon — stăpânirea dorințelor noastre egoiste — dar că asta este în detrimentul nostru și trebuie să găsim o modalitate de a ieși din acest mod egoist de a dori doar beneficiul personal în detrimentul celorlalți și al naturii.
Bazat pe videoclipul „Care sunt versiunile moderne ale Egiptului, Faraonului și al lui Moise de Paște?” cu cabalistul Dr. Michael Laitman. Scris/editat de studenții Cabalistului Dr. Michael Laitman.
Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate -
Niciun comentariu→
Întrebare: Cum putem ajunge la sentimentul de sărăcie spirituală reală prin unele defecte materiale, astfel încât să se simtă la fel cum simte egoul nostru defectele din această lume?
Întrebare:
Toți oamenii de pe Pământ sunt împărțiți în numeroase etape diferite de 
Întrebare:
Comentariu:
Întrebare: