Întreabare: Cum putem să dobândim deficienţe în plus, de care avem nevoie în pregătirea pentru congres?

Răspuns: Nu ar trebui să cerem deficienţe, ci corectarea lor şi împlinirea celor pe care le avem deja. Vă întrebaţi cum ar trebui să pregătiţi şi să măriţi vasul, dar ceea ce avem este de ajuns şi nu avem nevoie de alte deficienţe. Avem nevoie doar să conectăm integral ceea ce avem acum.

Nu avem nevoie de nimic altceva decât de asta, şi acesta este singurul lucru la care ar trebuie să ne gândim. Apoi, diferite gânduri, dezamăgiri, confuzii, respingeri şi alte tulburări vor veni pe lângă asta, dar care ne vor ajuta să devenim mai puternici şi să reuşim conexiunea generală într-un întreg la primul nivel.

Noi trebuie doar să ne conectăm, să unim Israelul, Tora şi Creatorul; asta-i tot. Deficienţele pe care le avem deja sunt suficiente şi nu avem nevoie de mai mult. Nu e nevoie să căutăm alte probleme, confuzii sau neplăceri, să lăsăm Luminii munca aceasta. Munca noastră este să tânjim să unim totul într-un singur concept.

Apoi vom întâlni dintr-o dată noi tulburări, semn pentru ceea ce le lipsea ca să împlinească Aviut (grosime) la primul nivel. Apoi vom lucra şi cu ele, pe măsură ce le admitem şi suntem recunoscători pentru ajutorul pe care l-am primit. Acest lucru se numeşte „să fii recunoscător şi pentru rău şi pentru bine”: să mulţumeşti atât Luminii cât şi noilor deficienţe şi să le binecuvântezi.

Întrebare: Cum ar trebui să ne pregătim pentru asta?

Răspuns: Vreau ca totul în interiorul meu să se unească într-un singur sens, mă pregătesc pentru asta şi nu stau şi aştept începerea congresului. Pregătirea corectă începe de acum şi nu este lăsată pentru mâine. Mă aştept ca Mesia să vină în orice moment şi să ne aducă corectarea finală. Asta se numeşte pregătire.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala, 30.06.2013, Scrierile lui Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Ai spus că nu ar trebui să ne punem speranţele în congres, că nu ar trebui să aşteptam vreo plăcere, ci ca ar trebui numai să lucrăm deasupra lui şi să fim un exemplu pentru alţii.

Răspuns: Scopul creaţiei este de a face bine fiinţelor create! De aceea, ar trebui să aşteptăm să primim plăcere, dar plăcere din acţiunea de a dărui prietenilor şi, prin ei, Creatorului.

Scopul creaţiei este plăcerea, trebuie să mă bucur. Dacă nu mă bucur şi plâng, sunt în opoziţie cu scopul creaţiei şi departe de Creator.

Cu cât mă apropii mai mult de Creator, cu atât mă bucur mai mult. Toate nivelurile scării spirituale reprezintă ascensiunea către o senzaţie a unor plăceri din ce în ce mai minunate! Ţi se pare că ajungi în vârf şi apoi simţi brusc alte senzaţii, încât îţi vine pur şi simplu să înnebuneşti. Dar nu poţi înnebuni deoarece ai un Masach (ecran). Dacă nu ai avea un Masach, chiar şi cea mai mică plăcere spirituală ţi-ar arde toate siguranţele.

Plăcerea pe care o simţi este plăcerea dăruirii, plăcerea iubirii şi satisfacerii iubitului tău prieten.

Văd ca ai o faţă tristă. Nu poţi să îţi imaginezi că satisfaci pe cineva pe care îl iubeşti? Iubeşti pe cineva în lumea asta, măcar pe copilul tău? Poţi să îţi imaginezi că îi dărui un cadou şi asta îţi aduce ţie plăcere atunci când vezi plăcerea lui şi simţi de fapt bucuria din el? Simţi plăcerea pe care o simte el atunci când gustă ceva bun sau îi place un anumit joc, o simţi ca şi cum ai fi acolo, înăuntrul lui?

Avem asemenea exemple corporale pe care le poţi folosi şi în spiritualitate. Dar în spiritualitate această iubire nu apare în mod natural, deoarece trebuie să ceri ajutor, să o construieşti înăuntrul tău, prin Lumina care Reformează. Dar ar trebui să înţelegi deja că te poţi bucura de faptul că cel pe care îl iubeşti se bucură.

Asta înseamnă că nu ai nevoie decât de iubirea Creatorului! Atunci când El se bucură de acţiunile tale, tu te vei bucura în aceeaşi măsură de plăcerile Lui, plăceri care provin de la tine. Aducându-i creatorului o mică bună dispoziţie pe care o simţi, o multiplici de 620 de ori, pentru că Creatorul este un pic mai mare decât tine şi include tot ce există.

Îţi multiplici eforturile şi plăcerea transferându-le Lui, deoarece El te bucură de 620 de ori mai mult şi primeşti de la El o plăcere care este de 620 de ori mai mare. Astfel, avansăm pe scara spirituală şi în asta constă toată munca noastră: să umplem Lumina cu 613 dorinţe şi alte 7 adiţionale, Malchut însăşi, în total 620 de dorinţe.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 7/03/13, Scrierile lui Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Eu nu merg la Congresul de la St Petersburg pentru a asculta profesorul şi prietenii, pentru a discuta într-o societate prietenoasă, nici să particip la mese festive, să privesc programul cultural, etc. Nu, am studiat mult timp acum şi congresul este un test pentru mine.

Avem de făcut o adâncă inspecţie în noi: Cine suntem noi? Ce putem face? Suntem neliniştiţi cu sentimentul de teamă, nu glumind, ci cu toată seriozitatea. Dar, noi nu suntem egocentrici, nu mergem cu feţe triste, dar, ca de obicei, combinăm cele două aspecte: bucuria şi gravitatea.

Vă repet: congresul este un test şi nu doar o întâlnire. Esenţa reunirii noastre este munca prin care verificăm: Dacă unitatea noastră este reală şi suficientă pentru a obţine “o notă de trecere”.

Aceasta nu trebuie să descurajeze pe nimeni. Noi căutăm posibilitatea de a ne scutura şi a ne motiva pentru unificarea corectă.

Partea a treia a Cursului zilnic de Cabala, 04.07.2013, “De la ură la dragoste prin Lumina care Reformează”

Filed under: Congrese, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Ramchal “Da’at Tevunot (Cunoaşterea motivelor): Realitatea omului este construită cu o înţelepciune infinit mai profundă. Creatorul a făcut numeroase creaturi măreţe şi fiecare dintre ele exercită funcţiile lor. Nimic nu este în van şi totul este bazat pe un singur fundament: Creatorul doreşte munca omului care corectează toate defectele creaţiei şi se ridică, grad după grad, până ce se ataşează la sfinţenia Creatorului. Şi totul trebuie să sufere mari transformări pentru a atinge perfecţiunea universală.

Scopul creaţiei este asigurat printr-un proces foarte lung, profund şi complex, nici simplu, nici uşor şi depinde de modul în care persoana reuşeşte să organizeze un suport în vederea recunoaşterii obiectivului pentru sine.

Dacă ea se alătură unui grup, se include în el, dacă ea înclină capul, atunci ea aude mesajul care vine de la prieteni şi încearcă să se conecteze cu ei şi profesorul şi avansează. Până când nu completează toate aceste corecţii este evident că nu va atinge scopul creaţiei.

Acest obiectiv este atins pe toate cele 125 de grade de avansare. Fiecare conţine tot ceea ce este cu adevărat important, cei care fac bine şi singura diferenţă este în ce măsură o persoană o percepe.

A treia parte a Cursului zilnic de Cabala, 03.07.2013, “Nu este nimeni în afară de El”

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Cine poate fi considerat un prieten adevărat?

Răspuns: “Prieten ( Chaver)” vine de la cuvântul “conexiune” (chibur). Nu vorbesc despre prietenii care se conectează pentru a ieşi să petreacă împreună într-un club sportiv sau bar. În grupul cabalistic, cineva este numit “prieten” dacă este o persoană cu care mă conectez în scopul de a realiza o lipsă comună, pentru dăruire reciprocă între noi. De aici, voi învăţa care sunt caracteristicile de dăruire.

După ce am aflat despre caracteristica dăruirii, putem extinde Kli-ul nostru comun, vasul nostru şi să-l aprofundăm, să căutăm puterea superioară în interiorul caracteristicii de dăruire pe care am descoperit-o. Acest progres ne leagă unul de altul, sufletele între ele! Descoperim că aparţinem unui sistem unic şi că sufletele noastre sunt apropiate, unele de altele. Este vorba despre conexiunea părţilor unui singur suflet şi astfel, ne regăsim împreună, acesta este motivul pentru care Lumina ne-a reunit într-un grup.

Eu nu privesc chipurile, cine îmi place şi cine nu, în raport cu care mă voi apropia sau depărta. Accept pe toată lumea! Dacă a venit, el este, aparent, o parte a puzzle-ului care este cea mai aproape de noi. Fără el, noi nu putem termina puzzle-ul. Şi, cu fiecare prieten care vine, asamblăm mai mult acest puzzle, structura sufletului colectiv.

Este ceea ce numim un prieten, cineva cu care ne conectăm sufletele noastre şi completăm sufletul colectiv între noi. După anularea ego-ului nostru, care ne separă şi ne perturbă, pentru a lipi împreună piesele puzzle-ului nostru, putem adera unii la alţii. Este ceea ce noi numim un adevărat prieten.

Cu siguranţă, trecem prin urcări şi coborâri, ajutându-ne reciproc. Eu înţeleg prietenul, simt când cade şi când are nevoie de ajutor şi la fel, când cad, am nevoie de ajutorul  său şi susţinere. Totul este permis, cu excepţia cinismului faţă de grup şi drumul spiritual. Dacă un soi de umor sau de cinism cade asupra lui, este deja o problemă. Dar, dificultăţile pe drum sunt inevitabile şi le depăşim împreună, de aceea suntem numiţi prieteni.

Prima parte a Cursului zilnic de Cabala, 03.07.2013, Scrierile lui Rabash

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Cine finalizează un nivel şi trece la cel următor, o persoană sau un grup?

Răspuns: Toată lumea completează nivelul. Finalizarea unui nivel este numită legătura generală dintre toţi, Israel, Tora şi Creatorul sunt unul, toată lumea se contopeşte într-unul.

Întrebare: Toată lumea termină timpul de pregătire împreună ?

Răspuns: Se pare că toată lumea termină împreună. Nu puteţi atinge spiritualitatea prin voi înşivă, fără ceilalţi. Când atingeţi spiritualitatea, vedeţi că toată lumea este deja acolo, altfel nu aţi fi capabili să o atingeţi. Singurul lucru care vă lipseşte pentru a completa nivelul actual este relaţia, cooperarea mutuală, avansând spre acelaşi scop, când toată lumea dezvăluie forţa unică, ca unică.

Trebuie să simţiţi ce vă lipseşte pentru a atinge întregul prin voi înşivă, în raport cu modul în care vi-l imaginaţi. Poate clarificarea voastră nu este destul de precisă şi este incorectă şi astfel Lumina superioară străluceşte asupra voastră şi vă influenţează un pic mai puternic, evocând carenţele individuale în voi, necesare pentru a vă ridica deasupra lor şi a vă întări în grup.

Noi avansăm numai „deasupra raţiunii”. Motivul este dat de dorinţele egoiste, problemele, înclinaţiile şi pasiunile egoiste şi ele ne furnizează „carnea”, grosimea şi adâncimea vaselor, deasupra cărora noi formăm înclinaţia spre dăruire, dragoste, conexiune, consolidare, justificare şi aprecierea celuilalt. Noi stabilim toate acestea deasupra ego-ului.

Lumina care Reformează măreşte ego-ul nostru, astfel că noi vom avea şansa de a lucra mai sus. Ea ne învaţă să nu rămânem la nivelul animal, întrucât noi aspirăm spre dragostea animală şi realizări corporale. Lumina ne învaţă să ne ridicăm deasupra şi să ţinem cont de valori mai sublime şi să trăim o viaţă mai utilă.

Lumina limpezeşte şi clarifică totul, ne schimbă în multe feluri, creşte atributele de care avem nevoie, atât bune cât şi rele. Ea ne ghidează şi ne orientează în toate sensurile, Lumina face totul! Nu aveţi de făcut decât un lucru: să vă justificaţi prietenii şi să încercaţi  să fiţi în contact cu ei şi să-i treziţi. Asta este suficient.

Prima parte a Cursului zilnic de Cabala, 30.06.2013, Scrierile lui Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Perceptie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce acţiuni putem efectua în scopul de a atrage, mai puternic,  Lumina care Reformează?

Răspuns: Lumina Înconjurătoare este constituită din revelaţiile Luminii Interioare, în cele zece Sefirot care se completează reciproc. Asta înseamnă că, fiecare Sefira este încorporată în toate zece. De aceea ar trebui să fie zece prieteni care se conectează. Astfel, fiecare îl include pe celălalt în interiorul lui. Zece prieteni trăiesc în interiorul meu. Acum, ei sunt toţi împreună. 10 x 10 formează un vas general.

Apoi, în conexiunea lor „deasupra raţiunii”, deasupra ego-ului lor, Lumina Interioară este revelată. Aviut (grosime) rămâne jos, Lumina Reflectată (Ohr Hozer) deasupra şi, în această Lumină Reflectată, se găseşte o dezvăluire a unui nou grad, Lumina directă (Ohr Yashar).

Nu am atins încă,o asemenea stare şi suntem în punctul cel mai jos. Munca noastră constă în a organiza şi aranja conexiunile corecte între noi, astfel că, Lumina Interioară, se revelează în noi, ca Lumină Înconjurătoare. Lumina Înconjurătoare include Lumina Hochma, care este îmbrăcată în Lumina Hassadim, deoarece este aceeaşi Lumină care străluceşte în Partzuf-ul nostru superior, la care vom ajunge curând.

Noi trebuie să încercăm să atingem aceeaşi formă corectată, în care toată lumea este încorporată în toată lumea. Este ceea ce numim dorinţa de iubire a fiinţelor create. O astfel de conexiune, integrarea reciprocă a unei dorinţe în alta, o dorinţă de a umple toate golurile necunoscute, se numeşte iubirea pentru celălalt, iubirea de fiinţe create. Spre aceasta ar trebui să aspirăm, deoarece în acest mod atingem iubirea de Creator. Când Lumina Directă străluceşte şi se dezvăluie în Lumina Reflectată, ne dă sentimentul că am atins conexiunea, unitatea şi adeziunea cu forţa superioară a dăruirii, care este numită „Creator”.

Prima parte a Leţiei zilnice de Cabala, 30.06.2013, Scrierile lui Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Subiectul primei lecţii de la congresul din St Petersburg este “Nu este nimeni în afară de El”. Este tema princpală pe care o studiem mereu.

În principiu,  noi suntem într-o realitate particulară numită “Creator” şi trebuie să o revelăm. Creatorul (Bore) înseamnă “Vino şi Vezi” (Bo-reh în ebraică). Dacă trăim deja, în El, în lumina albă superioară, atunci numai el acţionează şi nu este nimeni în afară de El. Doar El “trasează” forma noastră; El este primul şi El este ultimul. Toate gândurile şi acţiunile noastre decurg din acţiunile acestei lumini superioare. Nimic nu există în afară de El.

Noi observăm formele vegetale şi animale în care Creatorul acţionează în totalitate, forţându-le să facă toate mişcările. Ele nu au liberă alegere deloc, ele sunt, în întregime, sub influenţa Lui directă.

Pe de altă parte, noi avem un anumit punct, realizat de El, existând, aparent, în afară de El. Acest punct ne dă posibilitatea de a cunoaşte Creatorul, singurul care ne afectează. De fapt, în acest mod, nu mergem undeva în exterior, nu ne îndepărtăm de El şi nu încălcăm niciuna din acţiunile Sale. Realitatea rămâne aceeaşi: Nu există altcineva decât Creatorul. Totuşi, în funcţie de acest punct care pare a fi extras de la El, eu pot să mă analizez, pe mine şi pe El, pot în mod deliberat şi conştient, să ajung la o singură condiţie existentă, în care nu există altcineva decât El.

Ajung la Creator, ca urmare a acestui lucru. Atribui fiecarărui fragment al realităţii, unităţii Sale şi deci ating toate acţiunile Sale, toate etapele, direct şi în faţa Lui, pe care El le desfăşoară. Deci, revenind la starea de unitate şi de unicitate a Creatorului, am întreaga putere pe care El mi-a dat-o şi îmi dau seama că nu există nimeni în afară de El.

Astfel, îi aduc Lui plăcere, şi este cea mai mare plăcere pe care o pot aduce Lui şi asta înseamnă eu însumi. La urma urmei, nu este nimeni în afară de El.

Deci, avem nevoie, împotriva voinţei noastre, să devenim în mod rezonabil şi deliberat, incluşi în acest concept: “Nu este nimeni în afară de El”.

Partea a treia a Cursului zilnic de Cabala, 03.07.2013

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum putem să ne imaginăm starea următoare, în grup, astfel încât să ne putem apropia de ea?

Răspuns: Starea următoare este plenitudinea. Imaginaţi-o cât de mult puteţi. Fiecare are propria idee despre nivelul spiritual şi şi-o desenează diferit. Puteţi să vă gândiţi că, atunci când atingeţi nivelul spiritual, veţi sta precum un rege pe tron şi veţi avea toţi îngerii pentru a vă servi: unul vă va aduce o ţigară, un altul o aprinde, un al treilea vă aduce un pahar cu bere şi aranjează pernele pe care vă aşezaţi.  Dar sper că nu vă imaginaţi lumea superioară în acest mod.

Este important să aveţi o bună idee despre lumea de sus, păstrând constant intenţia corectă, deoarece fără ea, sunteţi ca un vas de navigaţie pe o mare furtunoasă, care este aruncat de o parte şi alta de valuri mari. Pur şi simplu, nu pierzi drumul, dar eşti, cu adevărat, într-o situaţie periculoasă.

Trebuie să vedeţi în permanenţă în faţa voastră scopul. Dacă îl vedeţi, identificaţi imediat diferite întreruperi ce vin, contra acestuia. Apoi, aveţi timp să le atrageţi şi să le învingeţi, folosindu-le astfel pentru a vă sprijini.

Dar, dacă nu vedeţi obiectivul, pierdeţi direcţia şi nu mai este nimic cu ce să comparaţi şi examinaţi. Prin urmare, nu înţelegeţi că aceste întreruperi vă îndepărtează de scop: diferite dorinţe, gânduri şi imagini în care dispăreţi. Ele vă absorb, în loc de să le înghiţiţi voi.

Este foarte important să vă imaginaţi obiectivul clar în faţa voastră şi, de aceea pregătirea este atât de importantă. Pregătirea creionează starea corectată pe care dorim să o atingem, doar asta şi nimic mai mult şi fără îndoieli! Altfel, prefer să mor dacă nu realizez ceea ce doresc!

Prima parte a Cursului zilnic de Cabala, 30.06.2013, Scrierile lui Rabash

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Dacă am înţeles bine, suntem corectaţi văzând mai întâi ceva „în credinţa deasupra raţiunii”, apoi prin Lumina care reformează care o face parte din raţiunea noastră.

Răspuns: Atingerea stării reale de percepţie corectată este numită realizare „în raţiune”. Mai întâi, văd nivelul care este deasupra şi pe care nu pot să-l ating şi să-l împlinesc în interiorul meu, dar pot să ader la el printr-un mijloc numit „credinţă deasupra raţiunii”, să-l primesc deasupra raţiunii mele, a atributelor mele.

Eu mă aflu la un anumit nivel şi vreau să urc la starea următoare, la eul meu viitor, aşa cum mi-l imaginez eu, şi mă rog pentru asta şi cer asta. Dar în această stare viitoare, superioară, am nevoie să-mi imaginez grupul, învăţătorul, scopul, pe toată lumea la un nivel superior, iar pe mine aici jos.

Când ader la ei în felul acesta, tânjesc în totalitate să fiu acolo ca un copil care visează să fie adult. Deci, pornind de la nivelul superior, prima iluminare, numită Lumina reformatoare, ajunge la mine. Este ceea ce se întâmplă pentru că sunt întotdeuna două Reshimot (gene spirituale) în noi: Reshimo de Hitlabshut (de la Lumina viitoare) şi Reshimo de Aviut (grosime) (pornind de la dorinţa actuală). Determinarea Luminii este mereu la un nivel superior, de exemplu, patru/trei.

Reshimo de Aviut este numit „raţiune” şi Reshimo de Hitlabshut este numit „deasupra raţiunii”. Astfel sunt organizate treptele scării. Noi ne aflăm în sistem şi legile lui operează atunci când studiem înţelepciunea Cabalei. Aşteptând, nu putem să simţim influenţa lor asupra noastră, dar trăim în el. Din momentul în care o persoană începe să studieze, ea operează deja în sistemul superior şi are nevoie să simtă sensul din spatele fiecărui cuvânt.

Urcarea pe scară este ridicare „deasupra raţiunii” şi intrare „în raţiune”, apoi din nou ridicare deasupra raţiunii, etc. Avem nevoie de două lucruri ca să avansăm astfel şi să nu ne împotmolim pe drum: anularea de sine şi devotamentul faţă de superior. Nu există nimic în afară de asta. Acestea sunt principalele două semne de orientare; eu pot să urc numai dacă vreau să mă anulez şi să ridic partea superioară.

Dar nu există nicio frânghie care să mă lege de partea superioară. Creez această conexiune eu însumi anulându-mă şi aderând la El. Am impresia că superiorul acţionează într-un fel total iraţional şi că Îi reproşez multe păcate. Diferite stări ne sunt înfăţişate de sus, deoarece suntem atât de opuşi spiritualităţii şi nu putem să vedem adevărul, dar trebuie să-mi anulez părerea şi să ader la superior necondiţionat.

Este foarte dificil şi putem să ne bazăm doar pe întâmplare sau noroc aici, şi nu pe raţiune. În momentul în care hotărâţi că trebuie să vă urmaţi raţiunea, rămâneţi la nivelul vostru şi nu vă mai mişcaţi. Aţi rupt deja conexiunea, aţi scăpat frânghia care vă trăgea în sus, aţi pierdut sensul şi capacitatea de a avansa. Raţiunea voastră vă aruncă imediat în afară, la nivelul corporal, şi nu mai sunteţi o fiinţă umană în plină dezvoltare, căci aţi căzut din sistem.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala, 03.06.2013, Scrierile lui Rabash

Filed under: Lectia zilnica, Munca spirituala - Niciun comentariu→