Din Prefața lui Chaim Vital la Shaar Akdamot: „Recolta a trecut, este sfârșitul verii, dar nu am ajuns la eliberare. Nu a existat niciun remediu pentru bolile noastre, nici un leac pentru rănile noastre, pentru distrugerea Templului nostru, de la care astăzi sunt deja 1.504 de ani. Și speranța ne-a părăsit, fiul lui David încă nu a venit. Dar se spune că fiecare generație care nu construiește Templul în zilele sale, este de parcă îl distruge. Și am decis să studiez și să aflu de ce ne-a târât pedeapsa noastră, exilul și mântuirea nu au venit încă … ”
Pe vremea lui Avraam, poporul lui Israel s-a format ca un grup de ucenici. Avraam l-a întrebat pe Creator:„De unde să știu că o voi moșteni” [misiunea noastră și voi realiza o corectare comună] ”?](Geneza 15; 8) Ce a răspuns Creatorul? Este scris: „Și I-a spus lui Abram: Să știți cu siguranță că sămânța voastră va fi un străin într-o țară care nu este a lor și le va sluji și ei vor suferi patru sute de ani.” (Shamati # 86)
Apoi, Abraham și-a dat seama că o persoană trebuie să se alăture unei uriașe dorințe egoiste, care se numește „exil”. Acesta a fost un exil egiptean, sclavia către Faraon, dar vorbim despre starea internă a acestui grup. Exilul a fost zguduitor pentru că dorințele egiptenilor, adică reticența de a se uni, au pătruns între evrei, între aspirația către unitate (yichud) și i-au înstrăinat unul de celălalt și de Creator.
În exil, au absorbit toate gândurile și intențiile egoiste ale celorlalți oameni și au devenit gata pentru eliberare, pentru corectarea dorinței de a se bucura. Prin urmare, după cele zece plăgi, au putut părăsi Egiptul.
Era imposibil să plece fără plăgi, pentru că deja le plăcea să fie în egoism, așa cum facem noi acum.Vor veni și la noi zece plăgi. Acestea sunt lovituri către Faraon, care trăiește în interiorul fiecărei persoane și al tuturor, împreună, pentru a ne ajuta să rupem rândurile și să îl părăsim. Dorința egoistă care ne separă se numește Faraon.
Când ne despărțim de dorința de a ne bucura pentru binele propriu, putem trece la următoarea etapă de corectare și vom primi Tora. Ne angajăm să fim în garanție reciprocă (Arvut) și unitate și să vrem să primim forța care ne va conecta. Deoarece această putere vine, obținem o metodă care conține lumina de reformare și începem să o folosim.
Timp de patruzeci de ani ne corectăm să dăruim de dragul dăruirii. După aceasta, începe deja corectarea în interiorul dorinței de a primi de dragul dăruirii. Dorința de a primi de dragul dăruirii nu mai este un deșert, ci o „Țară a Israelului”. Adică începem să ne construim pe noi, înșine: construim Primul Templu și apoi Al doilea. După distrugerea ambelor temple, cineva trebuie să aștepte până când toate dorințele cad și se sparg, iar apoi cineva poate începe să le corecteze în ordine.
Procesul de corectare începe din perioada lui Ari și după. Prin urmare, în secolul al XVI-lea, un suflet atât de înalt ca Ari s-a arătat în lume și a transferat metoda corectării către noi..
Chaim Vital a fost studentul lui Ari; a notat tot ce a învățat de la profesorul său și ne-a transmis aceste cărți. S-a așezat și a plâns că timpul a trecut, dar nu a existat nicio corectare, Mesia ben David nu a venit.
De ce nu a venit? Din cauza faptului că oamenii nu erau pregătiți pentru asta, adică nu aveau nevoie de corectări. Conform regulii, „nu există nicio constrângere în spiritualitate”, lumina superioară nu poate veni și să înceapă să ne corecteze fără dorința noastră. Trebuie să o inițiem cu rugăciunea, munca și eforturile noastre extraordinare și să dezvăluim nevoia de corectare și fapte bune.
Adică trebuie să încercăm să ne corectăm pe noi, înșine și să fim siguri că nu putem face acest lucru și apoi să cerem ajutorul. Iar ca rezultat al eforturilor noastre, vom înțelege ce să solicităm. Cât timp acest lucru nu este stabilit, Mesia – lumina corectoare – nu va veni.
Au trecut cinci sute de ani de pe vremea lui Ari, când va veni corectarea? Baal Shem Tov l-a întrebat pe Mesia când va veni, în sfârșit. Iar Mesia a răspuns: „Când izvoarele mele se varsă”, adică atunci când înțelepciunea Cabala este revelată.
Aceasta este ceea ce trebuie să facem. Lumina nu poate veni și să înceapă să corecteze dorințele, dacă oamenii nu doresc corectarea și nu știu de ce trăiesc. Nu le pasă de sensul vieții; împlinirea lor cu ceva de dimineață până seara și de seară până dimineața, este cel mai important lucru pentru ei.
Așa că trec o sută, două sute de ani și nu se schimbă nimic, dar între timp distrugem lumea. Situația se agravează din ce în ce mai mult, deoarece lumina intră din ce în ce mai mult în dorință, numai că noi nu o simțim. Aceasta se numește calea suferinței, cursul natural al dezvoltării (Beito). Cu toate acestea, unele corectări apar, dar din cauza loviturilor, pentru o lungă perioadă de timp, fără consimțământul celui slab și a cererii lui.
Am avut ocazia după Ari să ne trezim și să ne terminăm corectarea, chiar și atunci în secolul al XVI-lea. Parcă am ratat această șansă. Principalul lucru este să nu-l pierdem acum: să dezvăluim lumii metodei de corectare și să o implementăm.
Din partea a 3-a a Lecţiei zilnice de Cabala 7/30/19, Lecția despre subiectul „Tishaa BeAv (9 de Av)”
Filed under: Munca spirituala, Spiritualitate -
Niciun comentariu→
Întrebare: Există vreo diferență între o intenție declarată cu voce tare și una nerostită? 
Obstacol către Unitate
Întrebare:
Întrebare:
Sentimente şi Emoţii
Orientarea egocentrică a dorinţelor
Este posibil să ne domolim dorințele?
Societatea dictează dorințele
Pustiiţi de două ori