Remarcă: A te cunoaşte pe tine însuţi înseamnă să simţi şi să înţelegi că inanimatul, vegetativul, animatul şi opt miliarde de oameni, toate sunt eu. În acest mod îmi pictează Creatorul imaginea mea subiectivă a lumii. În realitate, nu este nimic, nici măcar eu, ci numai Lumina superioară. Acest lucru este îngrozitor.

Comentariul meu: Deloc! Exist în eternitate, în perfecţiune, în Creator, împreună cu El şi în similaritate cu El. Eu trebuie doar să mă definesc, să mă descopăr. Eu şi cu tine suntem incluşi în acest sistem.

Cu toate acestea, să spunem că nimic nu există, inclusiv eu, este incorect. Suntem fiinţe eterne, trebuie doar să descoperim această stare. Acesta este scopul pentru care trăim în cea mai joasă dintre lumi.

Din lecţia de Cabala în limba rusă 2/11/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Dacă nu simţim nimic din adevărata creaţie, ce simţim atunci când iubim, luăm masa, sau când ne uităm la stele?

Răspuns: Simţim plăcere în micul nostru egoism nesemnificativ. Întreaga noastră lume, întreaga noastră viaţa este în interiorul lui. Nu simţim nimic în afara lui.

Întrebare: Deci nu este nimic poetic în privitul stelelor, în chinuri sau iubire? Nu este nicio parte poetică, nimic romantic?

Răspuns: Din asta trăieşte materia corporală, atât oamenii, cât şi animalele. Totuşi, acestea nu sunt examinări spirituale. Discernămintele spirituale vin din stări diferite, din afara mea, atunci când simt pe cineva din afara mea şi trăiesc după gândurile lui, după sentimentele lui, dar și după abilitatea de a-l împlini.

Făcând astfel, eu încep să mă simt similar cu Creatorul, care a creat materia şi pe care o tot regenerează, transformând-o constant în stări superioare. Atunci când simt că pot împlini pe altcineva, schimbându-l în mai bine, dar nu conform înţelegerii mele, ci pe baza dorinţelor lui, atunci mă simt precum Creatorul şi simt ceea ce simte Creatorul. Asta se numeşte viaţa spirituală.

Întrebare: Care este rolul principal al vieţii spirituale?

Răspuns: Este acela de a trăi prin dorinţele altora.

Întrebare: De ce nu pot să simt lumea spirituală?

Răspuns: Deoarece nu ţi-ai dezvoltat intenţia, dorinţa, nevoia de a-i simţi pe ceilalţi în schimbul tău.

Întrebare: Ce înseamnă “în schimbul tău”?

Răspuns: Înseamnă să simţi pe ceilalţi ca un obiect şi pe tine însuţi ca un instrument, pentru a aduce acest obiect într-o stare corectă, pozitivă.

Din lecţia în limba rusă, 2/25/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: De ce nu putem dobândi modul în care Creatorul face acţiunile Sale, ci putem numai să înţelegem cum aceste acţiuni sunt percepute de noi?

Răspuns: Deoarece aceste acţiuni se întâmplă în interiorul nostru. Nu există o idee sau un plan mai înalt care va coborî mai târziu la noi.

Putem să vorbim despre o asemenea dezvoltare a evenimentelor, deoarece este mai aproape de noi, mai înţeleasă, dar, în realitate, totul se întâmplă în interiorul nostru.

Totul îşi are originea în stările noastre interioare imperceptibile şi care se apropie de cele mai exterioare.

Din lecţia de Cabala în limba rusă 2/18/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Intrebare: În lumile spirituale există vreun concept legat de forța gravitațională și de viteză?

Raspuns: Orice dorință egoistă atrage tot ce este pozitiv si respinge tot ce este negativ. Prin urmare, forța gravitațională este o forță de atracție față de ceea ce mi se pare atractiv.

Viteza în lumea spirituală este viteza prin care se schimbă o dorință într-o persoană. Dacă dorința nu se schimbă, atunci viteza este zero și timpul se oprește.

Din lectia de Cabala in limba rusa 2/25/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Diferenţa dintre ziua cea mai tristă și mai amară şi ziua cea mai dulce şi mai veselă, este, în esenţă, determinată de relaţia noastră faţă de condiţiile care ne sunt prezentate. Ne putem uita la aceste condiţii şi să le percepem prin egoismul nostru, prin înclinaţia rea sau putem să le percepem prin calitatea dăruirii, prin bine. Cu alte cuvinte, putem să le percepem prin separaţie sau prin unitate. Aceeaşi Lumină care ar fi trebuit să fie revelata în unitate, se revelează în spargere şi efecte tragice.

Nu putem să dăm vina pe forţa superioară pentru suferinţele noastre, deoarece totul depinde doar de vasele în care primim. Ce coboară spre noi de Sus este tot timpul la fel: Lumina superioară, bunăvoinţă şi milă, dar rezultatul este tot timpul determinat, pur şi simplu, prin cât de mult ne aflăm în echivalență de formă cu Lumina superioară.

În acest timp special, străluceşte aceeaşi Lumină ca cea care a adus distrugerea. Totuşi, ar fi adus corecţia dacă nu s-ar fi petrecut păcatul viţelului de aur şi spargerea tabletelor. În acest mod trebuie să ne raportăm la ceea ce se întâmplă și anume cu înţelegerea că totul depinde de unitatea noastră. În unitatea noastră putem să primim influenţa de Sus în forma corectă, în Kli-ul corect.

Dacă nu suntem pregătiţi pentru asta, atunci marea Lumină, care ar fi trebuit să umple Kli-ul corect şi să ne aducă bucurie, avansare şi dobândire, ne aduce, în schimb, distrugere şi suferinţă. Totul depinde de noi! ¹

Zidul nu ne protejează de infiltrarea răului din afară, deoarece Lumina Creatorului este singurul lucru care este revelat în afară. Zidul ne protejează de noi înşine, de dorinţele noastre egoiste. O dorinţă poate să fie pentru sau împotriva unităţii. În înţelepciunea Cabala acest lucru este considerat ca interior şi exterior. În această Lumină trebuie să vedem toate aceste concepte precum “oraşul”, “zidul” şi “duşmanii” care ne atacă. ²

Din prima parte a lecţiei zilnice de Cabala 7/1/18, lecţie pe tema:  “Perioada dintre strâmtori’”

1 Minutul 16:27

2 Minutul 54:07

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Noi nu avem nimic de corectat în noi înșine. (Minutul 18:10)

Trebuie să fiu în grup, cu prietenii, tot timpul și să mă gândesc constant cum să-i aduc mai aproape de scopul Creației. Corectarea mea constă doar în asta și încep cu intenția de a nu le dori niciun rău. Dacă mă restricționez, adică dacă îmi opresc egoismul și nu îl mai folosesc, atunci este deja o intrare în procesul corectării, fiindcă nu mai doresc răul altora.

Din acest punct, mai departe, mă uit la fiecare om dintr-o perspectivă diferită de cea dinainte. Nu mai văd fețe sau corpuri. Dacă trec printr-o restricție în ceea ce îi privește și hotărăsc să nu mai văd nimic negativ în ei, atunci încep să văd Lumea Spirituală ca și cum aș fi trecut peste un prag și aș fi intrat în Spiritualitate. Din acest moment, mă uit la lume fără a mai privi înapoi la egoismul meu și caut cum să aduc toată natura minerală, vegetală și animală în alipire cu Creatorul. Am fost creat numai pentru asta și, exact pentru asta, am primit o trezire. Scopul meu nu este să mă înalț pe mine de-a lungul nivelurilor spirituale, ci numiai să îmi aduc prietenii la Creator. (Minutul 20:30)

Din partea a treia a Lecției zilnice de Cabala 24/06/18, Baal HaSulam: „Iubirea pentru Creator &iubirea pentru ființele create”

Filed under: Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Dacă în viaţa unui om totul este predeterminat, atunci probabil că cea mai bună soluţie este ca, pur şi simplu, să nu mă mai mint singur?

Răspuns: Poţi, desigur, să rămâi absolut pasiv, dar nu vei fi lăsat singur şi tot felul de dorinţe se vor trezi în tine.

Ești o creatură, o fiinţă creată şi trebuie să ajungi la o solidaritate completă cu acţiunile Creatorului, în interiorul tău, fie în ciclul aceste vieţi (încarnare) sau în următorul.

Întrebare: Deci această idee trebuie să vină şi să se ducă şi să vină şi să se ducă. Nu poate să fie permanentă?

Răspuns: Se îmbunătăţeşte în mod constant.

Din lecţia de Cabala în limba rusă 2/11/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: În ce moment începe viaţa spirituală a unei persoane?

Răspuns: Din momentul în care începe să încerce să vadă totul prin : “Nu este nimeni în afară de El”, adică prin aceea că numai Creatorul îi determină calităţile, sentimentele, gândurile şi tot ceea ce experimentează prin ele. Până la urmă, nu este el cel care crează totul, ci Creatorul.

Întrebare: Acesta este motivul pentru care începe să iubească totul din jurul său?

Răspuns: În acest mod, începe, cel puţin, să se apropie de iubirea spirituală.

Din lecţia de Cabala în limba rusă 2/25/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Numai prin trezirea prietenilor îmi trezesc sufletul. Realizarea mişcărilor corecte de la un individ înainte. Nu avem nimic de corectat în noi înşine. ¹

Trebuie să fiu tot timpul într-un grup cu prietenii şi să mă gândesc constant cum să-i aduc mai aproape de scopul creaţiei. Corecţia mea constă în acest lucru. Eu încep cu intenţia că nu le doresc niciun rău. Dacă mă restricţionez, îmi opresc egoismul şi nu-l folosesc, atunci asta este deja o intrare în procesul de corecţie, deoarece nu le doresc răul celorlalţi.

Din acest moment, înainte, mă uit la fiecare persoană dintr-o perspectivă diferită decât o făceam înainte. Nu văd fețele sau corpurile. Dacă mă mişc printr-o restricţie în ceea ce îi priveşte şi stabilesc că nu văd nimic negativ în ei, atunci eu încep să văd lumea spirituală, ca şi cum aş păşi pragul Ei şi intru în spiritualitate. Din acest moment, înainte, mă uit la lume fără o lentilă întoarsă invers, adică numai spre egoismul meu, ci mă uit numai la cum pot să aduc natura inanimată, vegetativă şi animată la adeziunea cu Creatorul. Eu am fost creat numai pentru asta şi, exact pentru asta, am primit o trezire. Scopul meu nu este să mă ridic pe mine însumi pe nivelele spirituale, ci să aduc prietenii la Creator. ²

Din partea a 3-a a lecţiei zilnice de Cabala 6/24/18, Baal HaSulam, “Iubirea pentru Creator şi iubirea pentru fiinţele create”

1 Minutul 18:10

2 Minutul 20:30

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: De ce Moise a omorât egipteanul? Ce înseamnă asta?

Răspuns: Moise a omorât egipteanul din el. Noi discutăm ce se întâmplă într-o persoană. Cine sunt Faraonul, Moise şi toate caracterele pozitive şi negative din Tora, inclusiv Creatorul? Nu ştiu cine sunt şi ce este asta cu adevărat.

Ştiu că asta este revelat în interiorul meu – chiar şi proprietatea mea interioară specială numită “Creatorul” – deoarece nu este deloc în afară.

Aşadar, este scris că Tora este studiată într-un singur corp, înăuntrul persoanei şi nu există nimic altceva. De aceea, faptul că “el a omorât egipteanul”, înseamnă că Moise a ajuns la o stare în care şi-a cucerit înclinaţia sa rea și, din acel moment, a început să se opună lui Faraon. Aşa că Faraon îşi trimite forţele ca să-l caute pe Moise pentru a-l omorî.

“Egipteanul” este forţa privată a lui Faraon. Aşadar, atunci când Moise a omorât egipteanul în el însuşi, înseamnă că această dorinţă (Moise) a încetat să mai lucreze de dragul primirii, pentru că a corectat-o cu intenţia de a dărui, ceea ce a făcut ca Moise să devină inamicul lui Faraon. Apoi, o persoană simte cum egoismul său obişnuit se opune căii sale şi nu-l lăsa să avanseze. Aşadar, nu ştie ce să facă și, de aceea, el are doar o singură soluţie : să fugă. Și, apoi, Moise evadează la Ietro.

Din conversaţia din Islanda 5/23/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→